Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Articole Drept constituțional Drepturile omului Note de studiu RNSJ SELECTED Sistemul judiciar

Limitele libertății de exprimare a judecătorilor în contextul verificării de către Inspecția Judiciară a integrității

26 martie 2024 | Andrei SĂVESCU
Andrei Săvescu

Andrei Săvescu

Sediul materiei

1. Conform art. 30 alin. 1 și 6 din Constituția României, libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. Potrivit art. 17 alin. 1 din Hotărârea Secției pentru Judecători a CSM nr. 1057/06.04.2023 pentru aprobarea Regulamentului privind concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, coroborat cu art. 81 alin. 1, art. 82 alin. 2 și art. 84 din Hotărârea Plenului CSM nr. 164/16.11.2023[1], prin care s-a adoptat Regulamentul pentru efectuarea lucrărilor de inspecție, verificarea integrității candidaților la funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se efectuează la solicitarea comisiei de organizare a concursului de promovare în această funcţie de inspector din cadrul Inspecției Judiciare, iar aceste verificări vizează, printre altele, și relaţiile candidatului cu judecătorii, grefierii şi celălalt personal al instanţei la care au funcţionat şi funcţionează. În cadrul verificărilor, inspectorul poartă discuţii cu judecătorii şi celălalt personal al instanţei la care îşi exercită funcţia candidatul, iar „discuţiile au loc sub protecţia anonimatului”. În același timp, art. 18 alin. 2 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, adoptat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 328/24.08.2005[2], prevede că “judecătorii și procurorii nu își pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională și morală a colegilor lor”. De asemenea, conform art. 120 alin. 2 și art. 121 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor[3], în cadrul probei interviului, Secția pentru Judecători a CSM evaluează aspecte referitoare la integritate, modul în care candidaţii se raportează la valori precum independenţa justiţiei şi imparţialitatea judecătorilor, motivaţia candidatului, competenţele umane şi sociale ale candidatului, conduita profesională a acestuia şi relaţiile cu personalul instanţelor. Evaluarea candidaţilor se face pe baza raportului Inspecţiei Judiciare, precum şi a răspunsurilor primite de la candidat la întrebările puse acestuia pe baza acestui raport, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, precum şi a aspectelor ridicate în cadrul discuţiilor.

Lumina CEDO

2. Dincolo de recunoașterea constituțională și legală a libertății de exprimare, principiile generale ale libertății de exprimare a judecătorilor sunt rezumate, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, la punctele 162-167 din hotărârea Baka c. Ungariei.

3. În ghidul elaborat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la art. 10 din Convenție[4] se menționează câteva aspecte deosebit de relevante:

– Misiunea specială a puterii judecătorești în societate impune judecătorilor o îndatorire de discreție [Morice c. Franței, pct. 128]. Totuși, aceasta din urmă urmărește un anumit scop: cuvântul magistratului, spre deosebire de cel al avocatului, este considerat expresia unei evaluări obiective care angajează nu doar pe cel care se exprimă, ci și, prin intermediul acestuia, întreaga instituție a justiției [ibid., pct. 168].

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

– Având în vedere poziția proeminentă a magistraturii în rândul instituțiilor statului într-o societate democratică, această abordare se aplică și libertății de exprimare a judecătorilor în exercițiul funcției, chiar dacă magistrații nu fac parte din administrație în sens strict [Albayrak c. Turciei, pct. 42].

– În exercitarea funcției lor judiciare, autoritățile judiciare trebuie să exercite cea mai mare discreție în cauzele pe care trebuie să le soluționeze, pentru a garanta imaginea lor de judecători imparțiali [Olujić c. Croației, pct. 59], dar și atunci când exprimă critici la adresa colegilor funcționari, în special a altor judecători [Di Giovanni c. Italiei, pct. 71].

4. Curtea a subliniat vigilența sporită de care trebuie să dea dovadă funcționarii publici în exercitarea dreptului lor la libertatea de exprimare în cadrul anchetelor în curs și în special atunci când acești funcționari sunt ei înșiși responsabili de efectuarea unor astfel de anchete care conțin informații ce fac obiectul unei clauze oficiale de secret în interesul bunei administrări a justiției [Poyraz c. Turciei, pct. 76-78]. Deopotrivă, Curtea, reamintind importanța, într-un stat de drept și într-o societate democratică, a menținerii autorității puterii judecătorești, a subliniat și că “buna funcționare a instanțelor nu ar fi posibilă fără relații bazate pe considerație și respect reciproce între diferiții actori din sistemul justiției”, în primul rând magistrați și avocați [Morice c. Franței, pct. 170].

Limitele libertății de exprimare a judecătorilor în cadrul discuțiilor purtate sub protecția anonimatului

5. Deși dreptul la exprimare este garantat atât constituțional, cât și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, acesta poate suferi anumite limitări și restrângeri determinate de necesitatea protejării reputației și drepturilor unei persoane. Libertatea de exprimare a magistraților se exercită în cadrul legal, regulamentar, dar și în conformitate cu jurisprudența CEDO, ținând cont de îndatoririle și responsabilitățile specifice care le revin în virtutea statutului profesiei.

6. Sub protecția anonimatului, în cadrul discuțiilor purtate cu inspectorul judiciar care trebuie să verifice aspecte legate de relația candidatului pentru funcția de judecător la instanța supremă cu ceilalți colegi judecători, magistrații își spun părerea cu privire la modul de interacțiune al unui coleg în cadrul colectivului, atât din perspectivă profesională, cât și din perspectivă socio-umană. Astfel, magistrații ajung indirect să își spună părerea cu privire la probitatea profesională și morală a colegilor lor, dar sub protecția anonimatului și, în acest mod, o astfel de conduită – fiind reglementată regulamentar – ar părea că nu intră în sfera de aplicare a art. 18 alin. 2 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.

7. Însă maniera în care magistrații și pot exprima opiniile, inclusiv sub protecția anonimatului, trebuie să se conformeze exigențelor impuse de demnitatea funcției deținute și nu trebuie să depășească limitele libertății de exprimare în raport cu dreptul persoanei la propria imagine, la onoare și reputație.

8. Astfel, în cazul în care, sub protecția anonimatului, magistratul exprimă opinii care implică aprecieri negative la adresa activității profesionale a unui coleg ori la adresa competențelor socio-umane ale unui coleg, se poate naște întrebarea dacă magistratul este obligat să furnizeze inspectorului judiciar o bază concretă sau poate exprima judecăți de valoare ori păreri cu caracter pur subiectiv cu privire la un alt coleg, fără a face alte mențiuni. Totodată, în acest context se poate naște și o altă întrebare: cum poate colegul magistrat, supus verificărilor, să își spună punctul de vedere cu privire la opiniile exprimate, sub protecția anonimatului de către ceilalți colegi.

9. În lumina prevederilor legale menționate, se deduce faptul că acel raport întocmit de Inspecția Judiciară se comunică judecătorului candidat, iar în cadrul probei interviului care se susține în fața Secției pentru Judecători a CSM au loc discuții inclusiv pe marginea aspectelor consemnate în raport, deci și cu privire la opiniile exprimate de colegi sub protecția anonimatului. Interviul menționat se înregistrează prin mijloace tehnice audio-video și ulterior este accesibil publicului pe site-ul CSM.

10. Față de interesul manifestat mai ales în mediul juridic cu privire la procedura de promovare la instanța supremă a magistraților, în contextul rolului extrem de important pe care ÎCCJ îl are în interpretarea și aplicarea unitară a legii, aceste interviuri sunt vizionate de către cei care își desfășoară activitatea în domeniul juridic și nu numai. Nu de puține ori candidații au fost intervievați cu privire la motivele pentru care un coleg/unii colegi își exprimă opinii care conțin aprecieri mai puțin favorabile la adresa activității lor profesionale ori a competențelor socio-umane. Dar cum ar putea ști candidatul motivele pentru care un coleg sau colegi (inclusiv cu funcții de conducere) își exprimă opinii care conțin aprecieri mai puțin favorabile la adresa activității lor profesionale ori a competențelor socio-umane? Are candidatul permisiunea de a-și întreba colegii cu privire la aceste aspecte? Care colegi, în contextul în care discuțiile se poartă sub protecția anonimatului? Prealabil discuțiilor purtate sub protecția anonimatului, magistrații comunică respectivului coleg în mod asumat opinia cu privire la anumite aspecte ale activității profesionale sau referitoare la anumite competențe socio-umane ale colegului? Nu ne propunem aici să punem sub semnul îndoielii procedura în vigoare aplicabilă concursului de promovare în funcția de judecător la instanța supremă. Interviul scoate la iveală evaluarea pe care o fac alte persoane cu privire la candidați, în speță colegii, evaluare materializată într-un raport al Inspecției Judiciare. Inițial am crezut că este foarte bine că procedura impune acest standard. Urmărind apoi câteva interviuri și observând aspectele discutate în acel context, am identificat aspecte care pot ridica semne de întrebare cu privire la obligația de rezervă și la limitele protecției oferite magistratului în numele libertății de exprimare atunci când este solicitat să își spună părerea cu privire la probitatea profesională sau morală a unui coleg.

11. Pe de altă parte, practica Secției pentru judecători a CSM în privința cererilor de apărare a reputației magistraților care s-au confruntat cu colectarea în raportul Inspecției Judiciare a unor idei defăimătoare, ba chiar jenante, pentru oricine, cu atât mai mult pentru un magistrat, este în sensul respingerii acestor cereri, pe motiv că raportul nu are caracter public, ci este destinat comisiei de concurs, și că opiniile consemnate în raport nu sunt de natură să inducă în conștiința publicului o percepție negativă cu privire la reputația magistratului, nefiind apte să-i afecteze imaginea publică. Aceste alegații sunt în mod vădit greșite. Foarte mulți justițiabili și aproape toți avocații se documentează în legătură cu judecătorii, observând articolele publicate de aceștia și activitatea lor științifică în conferințe și dezbateri. Însă ei cercetează și interviurile de la CSM, din care rezultă cu limpezime opiniile care au fost cuprinse în raportul Inspecției, întrucât candidații supuși interviurilor trebuie, pe bună dreptate, să se apere împotriva „acuzațiilor” care li se aduc. Așadar, ideile consemnate în raport devin publice, chiar dacă textul raportului nu este public. Această împrejurare este atât de evidentă încât este greu de argumentat, însă ușor de înțeles printr-o analogie: când urmărim o persoană care explică în public faptul că nu a consumat droguri este limpede că despre ea s-a afirmat că a consumat droguri, chiar dacă această acuzație este cuprinsă într-un document care nu e public, cum e cazul raportului Inspecției Judiciare.

12. Un magistrat beneficiază de protecția libertății de exprimare, în opinia noastră, doar în măsura în care opiniile exprimate rămân în sfera generală și nu se referă concret în mod critic, peiorativ ori exagerat la persoane determinate precis și nu afectează negativ cariera profesională a unui coleg, ci respectă calitatea și activitatea de magistrat. În cazul în care obligația de rezervă a magistratului este încălcată prin aceea că afectează imaginea și, inclusiv drepturile unui alt coleg magistrat (interviul este public, iar opiniile exprimate de colegi sunt relevante în procesul de candidatură), apreciez că este de natură să impieteze inclusiv asupra prestigiului justiției și încrederii cetățenilor în actul de justiției, tocmai în virtutea rolului deosebit pe care judecătorul îl are în sistemul judiciar. Iar în contextul în care, deși este de notorietate deficitul de magistrați, la procedurile de promovare în funcția de judecători la instanța supremă se înscriu din ce în ce mai puțini candidați, iar locurile vacante rămân de multe ori neocupate, chiar după derularea unor proceduri de promovare succesive, poate că unul dintre motivele lipsei interesului pentru accesarea unor astfel de proceduri îl constituie și efectul intimidant pe care îl poate avea posibilitatea întocmirii unui raport al Inspecției Judiciare în care să fie consemnate păreri subiective (inclusiv ale colegilor cu funcții de conducere în cadrul instanței) și în raport cu care magistratul să nu se poată “apăra” decât în mod public, în cadrul interviului. Când deja este pusă sub semnul îndoielii onoarea și reputația sa profesională prin simplul fapt că există o opinie exprimată de un coleg, consemnată într-un raport al Inspecției Judiciare.

Concluzie

13. Libertatea de exprimare a magistratului trebuie exercitată în condițiile respectării obligației de rezervă, protecția anonimatului, chiar prevăzută de lege, neputând constitui un motiv pentru a-și exprima părerea cu privire la probitatea profesională sau morală a altor colegi, în concordanță cu restricțiile impuse de statutul profesional și de importanța socială a funcției deținute.


[1] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1070 din 28 noiembrie 2023
[2] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 8 septembrie 2005
[3] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 decembrie 2022
[4] Disponibil aici. Ultima consultare: 25 martie 2024.


Av. dr. Andrei Săvescu, SĂVESCU & ASOCIAȚII

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale