« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

“Impedimente” la valorificarea actelor/documentelor transmise în format electronic de subiecții procesuali (semnate digital, semnătura electronică, calificată) de către instanțele judecatorești
12.05.2021 | Razvan VIORESCU

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Răzvan Viorescu

Răzvan Viorescu

I. PREAMBUL. SEMNĂTURA ELECTRONICĂ. CADRU LEGISLATIV

În materia semnăturii electronice, și, în general, a serviciilor de încredere (potrivit art. 3, „definiții”, pct. 16, „«serviciu de încredere» înseamnă un serviciu electronic prestat în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, care constă în: (a) crearea, verificarea și vali­darea semnăturilor electronice, a sigiliilor electronice sau a mărcilor temporale electronice, a serviciilor de distribuție electronică înregistrată și a certificatelor aferente serviciilor respective; sau (b) crearea, verificarea și validarea certificatelor pentru autentificarea unui site internet; sau (c) păstrarea semnăturilor electronice, a sigiliilor sau a certificatelor aferente serviciilor respective”), înce­pând cu data de 1 iulie 2016 este direct aplicabil Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014, e‑IDAS, nefiind deci necesară transpunerea în legislația națională, deși legiuitorul național a lansat două proiecte de lege:

1. Proiectul de Lege privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice, publicat pentru dezbatere în februarie 2018, pe site‑ul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale („Proiectul de lege MCSI”); niciun progres nu a fost înregistrat, între timp:
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=18120
https://www.senat.ro/legis/PDF/2019/19b363FG.pdf

2. Propunerea de Lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tran­zacțiile electronice pe piața internă, de abrogare a Directivei 1999/93/CE și de stabilire a moda­lităților de accesare a serviciilor publice on‑line (b700/18.12.2018); circuitul legis­lativ parlamentar cu privire la acest proiect a fost inițiat la începutul acestui an, obținând avizul Consiliului Economic Social și pe cel al Consiliul Legislativ.

Proiectele prevăd abrogarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, aplicabilă încă în ceea ce privește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscri­surilor în formă electronică, și conferă efecte juridice tuturor tipurilor de semnă­tură elec­tro­nică, în anumite condiții.

Ori, prevederile Legii nr. 455/2001 (o transpunere în dreptul național a Directivei 1999/93/CE – abrogată în mod expres, după cum rezultă chiar din titlu, prin Regulamentul UE nr. 910/2014), sunt abrogate tacit în măsura în care contravin reglementării europene.

Diferențe de reglementare între Legea nr. 455/2001 și Regulamentul UE nr. 910/2014:

– Legea nr. 455/2001 operează cu noțiunile de „semnătură electronică” și de „semnătură electronică extinsă„.

– Regulamentul UE nr. 910/2014 operează cu următoarele definiții cuprinse în art. 3:

10. „semnătură electronică” înseamnă date în format electronic, atașate la sau asociate logic cu alte date în format electronic și care sunt utilizate de semnatar pentru a semna;

11. „semnătură electronică avansată” înseamnă o semnătură electronică ce îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 26;

12. „semnătură electronică calificată” înseamnă o semnătură electronică avansată care este creată de un dispozitiv de creare a semnăturilor electronice calificat și care se bazează pe un certificat calificat pentru semnăturile electronice.

Concluzionând, în prezent, cadrul legal privind semnătură electronică este reprezentat de Regulamentul UE nr. 910/2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă, Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică completată prin OUG nr. 39/2020 și, în final, OUG nr. 38/2020.

II. NECESITATEA SEMNĂTURII ELECTRONICE

Conform art. 268 din noul Cod de procedură civilă, principalul scop al semnăturii este funcția sa probatorie (atunci când este depusă sau atașată pe un înscris), indiferent de tipul de semnătură (olografă sau electronică) și de suportul pe care este stocată (G. Boroi ș.a., Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole, vol. I, Ed. Hamangiu, București, 2013, pp. 593‑594:

(1) Semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l‑a semnat cu privire la conținutul acestuia. (…) (2) Când semnătura este electronică, aceasta nu este valabilă decât dacă este reprodusă în condi­țiile prevăzute de lege”.

Revenind la prevederile art. 268 C. pr. civ., observăm că, în cazul înscrisului elec­tronic, semnătura electronică este valabilă numai „(…) dacă este reprodusă în condițiile prevăzute de lege”. Legea aplicabilă este Regulamentul e‑IDAS.

Așadar, proba constituită prin depunerea unei semnături pe un act se bucură de o prezumție legală relativă (iuris tantum) cu privire la existența consimță­mântului părții care a semnat un înscris, în legătură cu conținutul acestuia.

Este, totodată, asigurată o echivalență funcțională între semnătura olografă, clasică, și cea electronică (calificată), așa cum a statuat ICCJ:

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în cazul trimiterii cererii de recurs pe e-mail, nu este suficientă scanarea acesteia, ci (în baza Legii nr. 455/2001) este necesară semnătura digitală. În speță, recurentul, trimițând cererea de recurs pe e-mail, a fost citat cu mențiunea de a semna cererea de recurs sau de a trimite un exemplar semnat prin poștă. Înalta Curte a reținut că ”în cazul în care cererile sunt adresate instanţelor în format electronic, semnătura digitală conectează identitatea electronică a semnatarului cu documentul digital, neputând fi copiată de pe un document digital pe altul, fapt ce conferă documentului autenticitate (atestă faptul că documentul aparţine persoanei semnatare, iar autorul documentului nu îşi poate declina răspunderea pentru conţinutul documentului cu semnătură electronică validă). Practic, semnătura electronică (digitală) validă oferă instanţei o garanţie a faptului că mesajul sau documentul digital este creat de către persoana care l-a semnat, iar conţinutul mesajului sau documentului digital nu a fost modificat de la data emiterii acestuia.” (Decizia nr. 520 din 7 martie 2019, pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție) (https://www.juridice.ro/640542/iccj-cerere-trimisa-pe-e-mail-necesitatea-semnaturii-electronice.html)

Pe tărâmul procesual civil, conform art. 148 alin. (2) C. pr. civ. este consacrată, în mod expres, posibilitatea formulării cererilor adresate instanțelor de judecată și prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condițiile prevă­zute de lege (Regulamentul e‑IDAS.)

Alin. (1) al art. 148 C. pr. civ. indică semnătura ca fiind unul dintre elementele obligatoriu a fi cuprinse în conținutul cererii, având practic semnificația însușirii conți­nutului acesteia de către titular. Lipsa semnăturii este sancționată cu nulitatea cererii, ce poate fi invocată pe cale de excepție din oficiu, de către instanță, fiind de ordine publică.

De bun augur sunt intervențiile ICCJ, atunci ne propunem să trimitem instanței de judecată, prin e‑mail, o cerere de chemare în judecată sau de declarare a unei căi de atac în formă electronică:

Decizia nr. 12/2020 privind soluționarea sesizării formulate de Curtea de Apel Timișoara – Secția penală în Dosarul nr. 1.934/220/2019, prin care se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție dezlegarea unei chestiuni de drept. (Actul de procedură trimis prin e-mail sau fax, în ultima zi a termenului, este socotit a fi făcut în termen, chiar dacă se înregistrează la organul judiciar după expirarea termenului). (Monitorul Oficial, Partea I nr. nr. 554 din 26 iunie 2020):

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Timișoara – Secția penală în Dosarul nr. 1.934/220/2019, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 269 și art. 270 din Codul de procedură penală, actul de procedură care trebuie făcut într-un anumit termen este trimis prin e-mail/fax, în ultima zi a termenului care se calculează pe zile, este socotit a fi făcut în termen, chiar dacă actul de procedură se înregistrează la organul judiciar după expirarea termenului.”

Stabilește că în interpretarea dispozițiilor art. 269 și art. 270 din Codul de procedură penală, dacă actul de procedură care trebuie făcut într-un anumit termen este trimis prin e-mail sau fax, în ultima zi a termenului care se calculează pe zile, este socotit a fi făcut în termen, chiar dacă actul de procedură se înregistrează la organul judiciar după expirarea termenului.

Decizia nr. 45/2020 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Gorj – Secția I civilă, în Dosarul nr. 14.725/318/2019, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile (Monitorul Oficial, Partea I nr. 961 din 20 octombrie 2020)

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Gorj – Secția I civilă, în Dosarul nr. 14.725/318/2019, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen.

III. EXTINDEREA UTILIZĂRII SEMNĂTURII ELECTRONICE ÎN 2020-2021

1. La data de 07.04.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 289 Ordonanța de Urgență nr. 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice.

Aspectele esențiale reglementate de OUG nr. 38/2020

– actele emise în format electronic de autoritățile și instituțiile publice vor fi semnate cu semnătură electronică calificată, iar prin excepție, tipul de semnătură electronică aplicabilă actelor interne se stabilește de către acestea. Interpretând coroborat aceste dispoziții rezultă că, în relațiile externe, instituția sau autoritatea publică va utiliza semnătură electronică calificată, iar, pentru actele transmise intern, se poate derogă de la această obligație;

– de la data intrării în vigoare a ordonanței, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a primi înscrisuri semnate cu semnătură electronică;

– autoritățile și instituțiile publice stabilesc tipul de semnătură electronică aplicabilă (avansată sau certificată) pentru utilizarea de către persoanele fizice sau juridice a unui serviciu disponibil online prestat de către respectivele autorități;

– în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a ordonanței, autorităţile şi instituţiile publice trebuie să emită acte administrative pentru stabilirea tipului de semnătură electronică necesar pentru un anumit serviciu prestat;

– în vederea primirii documentelor electronice, autorităţile şi instituţiile publice vor pune la dispoziţie portaluri proprii sau vor utiliza astfel de instrumente puse la dispoziţie de către terţi. Menționăm că posibilitatea utilizării poștei electronice nu este exclusă și trebuie avută în vedere de către instituții sau autorități publice.

Efectele juridice ale semnăturii electronice potrivit OUG nr. 38/2020

Potrivit ordonanței, actele emise în format electronic de către instituții sau autorități publice și semnate cu semnătură electronică calificată vor fi asimilate înscrisurilor autentice.

Ce tip de documente pot fi semnate cu semnătură electronică calificată?

Semnătura electronică poate fi utilizată pentru orice tip de document sau act juridic, de la facturi la contracte.

Obținerea semnăturii electronice calificate

După cum am menționat anterior, în vederea utilizării unei semnături electronice calificate este necesară deținerea unui certificat calificat și a unui dispozitiv calificat. De regulă, cheile criptografice sunt păstrate pe un dispozitiv token sau chiar în Cloud. 

2. De dată recentă se impune a avea în vedere și Legea nr. 114/2021 privind unele măsuri în domeniul justiției în contextul pandemiei de COVID-19 (Monitorul Oficial, Partea I nr. 457 din 29 aprilie 2021):

…..

Art. 3. –

(1) În cauzele civile, când este posibil, cu acordul părților, instanțele judecătorești pot hotărî ca ședințele de judecată să se desfășoare prin mijloace de telecomunicație audiovizuală care permit verificarea identității părților și garantează securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii, dispunând măsurile necesare în acest scop.

(2) Citația va cuprinde mențiunea că ședința de judecată se va desfășura prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, intervalul orar orientativ al strigării cauzei, precum și modalitatea tehnică de acces și de autentificare. Când este cazul, părțile vor fi înștiințate și telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înștiințării și confirmarea primirii acesteia despre desfășurarea ședinței de judecată prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, chiar dacă au termenul în cunoștință.

…..

Art. 5. –

(1) Când este posibil, instanțele judecătorești procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia. Tot astfel, instanța va putea, în tot cursul procesului, să solicite părților datele necesare pentru comunicarea actelor de procedură în aceleași condiții.

(2) Când este posibil, cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum și orice alte acte de procedură adresate instanței, pentru care legea prevede condiția formei scrise și care nu se depun direct în ședință, se transmit prin mijloace electronice.

(3) Când este posibil, părțile vor fi înștiințate telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înștiințării și confirmarea primirii acesteia despre pronunțarea hotărârilor judecătorești prin modalitățile prevăzute de lege. Dispozițiile privind comunicarea hotărârilor judecătorești, potrivit legii, rămân aplicabile.

…..

Art. 7. –

În aplicarea dispozițiilor art. 147 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite instanței delegate în format electronic. Împiedicarea funcționării instanței este adusă la cunoștință prin afișare la sediul instanței, precum și prin publicare pe portalul instanțelor de judecată http://portal.just.ro și pe site-ul Ministerului Justiției.

…..

Art. 10. –

În cursul executării silite, când este posibil, executorii judecătorești procedează la comunicarea actelor de procedură în format electronic, potrivit legii.

…..

Art. 12. –

În cauzele penale, acordul de comunicare a actelor procedurale prin poștă electronică se prezumă, iar organele judiciare vor solicita, acolo unde este cazul, de urgență, telefonic, indicarea adreselor de poștă electronică pentru comunicarea respectivelor acte. Dacă, din motive obiective, comunicarea prin poștă electronică nu se poate realiza, se vor folosi celelalte mijloace de comunicare prevăzute de Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.

…..

Art. 16. –

Utilizarea la nivelul autorității judecătorești a semnăturii electronice și a documentelor electronice se face în condițiile legii.

3. Ordonanța de urgență nr. 36/2021 privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului în domeniul relațiilor de muncă, și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Monitorul Oficial, Partea I nr. 474 din 06 mai 2021):

…..

Art. I. –

Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 16, după alineatul (1) se introduc șapte noi alineate, alineatele (11)-(17), cu următorul cuprins:

(11) Părțile pot opta să utilizeze la încheierea contractului individual de muncă/actului adițional la contract, după caz, semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului.

(12) Angajatorul poate opta pentru utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului, pentru întocmirea tuturor înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă rezultate la încheierea contractului individual de muncă, pe parcursul executării acestuia sau la încetarea contractului individual de muncă, în condițiile stabilite prin regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, potrivit legii.

(13) Contractele individuale de muncă și actele adiționale încheiate prin utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului, precum și înscrisurile/documentele din domeniul relațiilor de muncă se arhivează de către angajator cu respectarea prevederilor Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, și ale Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată, și vor fi puse la dispoziția organelor de control competente, la solicitarea acestora.

(14) Forma scrisă a înscrisurilor cerute de prezenta lege se consideră îndeplinită și dacă înscrisul este întocmit în formă electronică și este semnat cu semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului, în condițiile legii.

(15) În raporturile angajatorului cu instituțiile publice, la întocmirea înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă/securității și sănătății în muncă, angajatorul poate utiliza semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat.

(16) Angajatorul nu poate obliga persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul să utilizeze semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului, la încheierea contractului individual de muncă/actului adițional la contract sau a altor documente emise în executarea contractului individual de muncă, după caz.

(17) La încheierea contractului individual de muncă/actului adițional la contract sau a altor documente emise în executarea contractului individual de muncă, după caz, părțile trebuie să utilizeze același tip de semnătură, respectiv semnătura olografă sau semnătura electronică avansată sau calificată, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat.”

2. La articolul 17 alineatul (3), după litera n) se introduce o nouă literă, litera o), cu următorul cuprins:

o) procedurile privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului.”

3. La articolul 110, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) Salariații cu munca la domiciliu au obligația de a respecta și de a asigura confidențialitatea informațiilor și documentelor utilizate în timpul muncii la domiciliu.”

Art. II. –

Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 2 aprilie 2018, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a) telemuncă – forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, folosind tehnologia informației și comunicațiilor.”

2. La articolul 4, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului în principal prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, în condițiile legii.”

3. La articolul 5 alineatul (2), litera c) se abrogă.

4. La articolul 7, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

c) să asigure condiții pentru ca telesalariatul să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru privind utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la introducerea unui nou echipament de muncă, la introducerea oricărei noi proceduri de lucru.”

5. La articolul 8 alineatul (2), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

f) să respecte și să asigure confidențialitatea informațiilor și documentelor utilizate în timpul desfășurării activității de telemuncă.”

Art. III. –

După alineatul (3) al articolului 21 din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006, cu modificările ulterioare, se introduc două noi alineate, alineatele (4) și (5), cu următorul cuprins:

(4) Dovada instruirii prevăzută la art. 20 poate fi realizată în format electronic sau pe suport hârtie în funcție de modalitatea aleasă de către angajator, stabilită prin regulamentul intern.

(5) În cazul folosirii variantei în format electronic prevăzute la alin. (4), dovada instruirii trebuie să fie semnată cu semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului.”

Art. IV. –

(1) Noțiunile de semnătură electronică avansată, semnătură electronică calificată, marcă temporală electronică sau marcă temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat, utilizate în cuprinsul actelor normative care fac obiectul art. IIII din prezenta ordonanță de urgență, au înțelesul dat de dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE.

(2) Angajatorul poate suporta, în vederea îndeplinirii obligațiilor legale menționate în prezenta ordonanță de urgență, cheltuielile pentru achiziționarea semnăturilor electronice avansate sau semnăturilor electronice calificate însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului, utilizate pentru semnarea înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă/securității și sănătății în muncă.

(3) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va supune spre adoptare Guvernului proiectul de hotărâre pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările și completările ulterioare.

IV. “Impedimente” la valorificarea actelor/documentelor transmise în format electronic de subiecții procesuali (semnate digital, semnătura electronică, calificată) de către instanțele judecatorești”.

1. Numărul redus de certificate digitale (semnătura electronică calificată) solicitate de avocații din Baroul Suceava, de la furnizorii principali (S.C. Trans Sped S.R.L., S.C. Digisign S.A.,  S.C. Certsign S.A.)

Cauze interes (încă) foarte scăzut

– lipsa de informare (profesională);

– inerție la procedura clasică a depunerii actelor la instanță/ a exercitării căilor de atac (format hârtie, fax);

– lipsa logisticii necesare (acces internet, laptop, smartphone, scanner);

– aparenta ”lipsă de încredere” a avocaților, generată și de lipsa de informare/instruire a judecătorilor/grefierilor/arhivarilor cu actele comunicate de părți prin poșta electronică- semnate digital (calificat).

2. Încrederea scăzută (încă) în aplicațiile Dosarul electronic și TDS la Curtea de Apel Suceava

Începând cu 1 noiembrie 2016, la nivelul Curţii de Apel Suceava s-au implementat şi utilizat serviciile electronice Info dosar şi Fişă dosar, potrivit unui comunicat al Curții de Apel Suceava, dat publicității vineri, 27 octombrie 2016.

Prin accesarea paginii de internet curteadeapelsuceava.ro, la secţiunea Info dosar, prin autentificarea cu o parolă de acces, pusă exclusiv la dispoziţia părţilor din dosar, acestea vor putea vizualiza în integralitatea lor documentele emise de instanţă şi editate în aplicaţia ECRIS şi documentele depuse la dosar sau emise de instanţă.

Începând cu 1.11.2020, s-a implementat aplicația ”dosarul electronic”, pe site-ul Curții de Apel Suceava

Curtea de Apel Suceava încearcă să fie în pas cu tehnologia și să ofere justițiabililor un acces cât mai facil și complet la dosarele în care sunt implicați. Din aceste motive, dar și pentru sporirea măsurilor de protecţie a sănătăţii populaţiei în contextul actualei pandemii, Curtea de Apel Suceava propune o serie de modificări care vizează mai multe direcții. Pe noul site al instituţiei, www.curteadeapelsuceava.ro, care cuprinde toate instanţele din judeţele Suceava şi Botoşani, se vor găsi mai multe aplicații operaționale.

Poate cea mai importantă aplicație este dosarul electronic, care permite vizualizarea online şi descărcarea de către părţi, reprezentanţii acestora şi ceilalţi participanţi, experţi, interpreţi, traducători, lichidatori judiciari a documentelor din dosarele aflate pe rolul instanţelor.

O altă aplicaţie este cea de transmitere securizată a documentelor (TDS), care permite transmiterea online a documentelor întocmite de instanţe, însoţite de semnătura electronică, pentru părţile şi reprezentanţii acestora care pun la dispoziţia instanţelor o adresă de e-mail şi un număr de telefon.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul şi colaborarea specialiştilor IT de la Tribunalele Arad şi Bucureşti şi de la Curţile de Apel Galaţi, Constanţa şi Bucureşti.

Situația factuală a accesării

Practic, de la 6 luni de la implementarea aplicațiilor Dosarul electronic și TDS la Curtea de Apel Suceava – toate instanțele, în urma unui sondaj printre colegii avocați.

Un număr de circa 30% au ales să folosească pentru accesarea conținutului dosarului de judecată aplicația Dosar Electronic, în locul studierii dosarului în Arhiva instanței, în timp ce pentru procedura de citare/comunicare electronică a actelor prin intermediul aplicației Transmitere Document Securizat au optat deja aproximativ 10%.

Numărul documentațiilor comunicate de părți/avocați semnate electronic, transmise prin poșta electronică, este de maxim 5-10 pe lună!

Cauze:

lipsa încrederii în aplicația„Dosarul electronic” nu este deocamdată dosarul cauzei (reprezentând o colecţie de acte procedurale şi de înscrisuri în format fizic (pe hârtie) aparţinând unei cauze. Tot ce se află în altă parte nu este „la dosar”. Prin urmare, nu există un adevărat „dosar electronic”. Ceea ce se desemnează prin această expresie nu conţine dosarul cauzei şi nici măcar o copie a acestuia. Aşa-zisul „dosar electronic” este deocamdată un spaţiu virtual în care s-ar putea afla copii ale unor acte procedurale şi, eventual, unele dintre înscrisurile depuse la dosar în format fizic, precum şi (mai rar) documente semnate electronic. Este vorba despre aşa-numita „arhivare electronică a dosarelor”, care se face „în funcţie de resursele disponibile”. (a se vedea în detaliu Mihail STĂNESCU-SAS https://www.juridice.ro/707692/dosarul-electronic-puncte-pe-o-harta-virtuala.html)

lipsa unei obligației a profesioniștilor – printr-o intervenție legislativă (avocaţii, executorii judecătoreşti, notarii publici etc.), de a depune, eventual cu excepţia situaţiilor excepționale (urgență, logistică), numai înscrisuri semnate electronic, dreptul de a semna pe hârtie fiind rezervat doar persoanelor fizice, înţelegând că printre acestea vor exista întotdeauna unele care nu pot avea acces la dosarul electronic.

– unii judecători sunt mai reticenți să folosească noile soluții tehnologice.

3. Astfel, în momentul în care instanțele sunt sesizate cu o cerere de chemare în judecată, însoțită de înscrisuri, împuternicire avocațială, taxă de timbru etc, toate comunicate prin poșta electronică (semnată digital – certificat calificat – emis de furnizori de încredere), în procedura de regularizare (art. 200 NCPC) sau prin procedura de citare sunt semnalate diverse ”impedimente”:

– se solicită părților să depună cererea de chemare, în original, deși aceasta a fost scanată, iar documentul a fost semnat digital.

– se solicită părților să depună împuternicirea avocațială a reprezentantului convențional, în original, deși aceasta a fost scanată, iar documentul a fost semnat digital.

– se solicită părților să depună taxa de timbru, în original, deși dovada plății taxei judiciare de timbru a fost achitată electronic (ghiseul.ro, https://digitaljust.ro/, https://taxatimbru.ro/).

– se solicită părților să depună înscrisurile doveditoare, care însoțesc cererea de chemare în judecată, certificate potrivit art. 150 NCPC, deși acestea au fost scanate, iar documentul a fost semnat digital.

– Apreciem că nu mai este necesară aplicarea art. 150 NCPC, certificarea conformă cu originalul, atunci cînd înscrisurile doveditoare-scanate au fost expediate prin poșta electronică, într-un document scanat, semnat digital!

– se solicită părților să depună înscrisurile doveditoare, potrivit art. 149 alin. 1 NCPC, deși au fost comunicate instanței prin poșta electronică, (Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare).

– Apreciem că această solicitare este excesivă, fiind incident art. 149 alin.4 NCPC (Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, ignorat de instanțe de cele mai multe ori!

– se solicită părților să depună dovada cheltuielilor de judecată (facturi, chitanțe), deși au fost comunicate instanței prin poșta electronică.

– Apreciem că această solicitare este excesivă, fiind incidentă echivalență funcțională între semnătura olografă, clasică, și cea electronică (calificată), așa cum a statuat ICCJ prin Decizia 520/2019!

– se solicită părților să anexeze şi certificatul digital aferent înscrisurilor comunicate în mod electronic, cu privire la care susţine că sunt semnate digital (n.b. copia printată a confirmării validării semnăturii atașată documentului .pdf)

– Apreciem că această solicitare este excesivă, fiind incidente dispozițiile art. 25 din Regulamentul 910/2014/EU (https://www.certsign.ro/ro/despre-verificarea-semnaturii-electronice-calificate-vs-avansate-in-documentele-pdf/ ).

Atunci când folosim un software de validare precum Adobe Acrobat Reader DC (unul dintre cele mai uzuale, mai ales că multe documente semnate electronic sunt fişiere de tip .PDF), acesta este în general pre-configurat să valideze automat un certificat în raport cu lista de încredere EUTL de la nivelul Uniunii Europene, conform Regulamentului UE eIDAS nr. 910/2014.

Semnătură electronică calificată

O semnătură calificată apare în Adobe Acrobat Reader ca fiind validă (bifă verde) și conține informații despre verificarea ei față de lista de încredere europeană. Sunt afișate elemente grafice ușor de verificat, care să transmită utilizatorilor nivelul de încredere precum:

– Bifa verde și textul „Signed and all signatures are valid” (semnat și toate semnaturile sunt valide);

– Este indicată sursa informațiilor folosite pentru validarea semnăturii: „Source of Trust obtained from the European Union Trusted Lists (EUTL)” (încrederea în semnătură este dată de listele sigure ale Uniunii Europene);

– Marca de încrederea Uniunii Europene (lacătul albastru cu steagul UE) și identificarea semnăturii electronice ca fiind calificată.

– se solicită părților să anexeze şi certificatul digital aferent CERERILOR DE ACCES LA DOSARUL ELECTRONIC, inclusiv al împuternicirii, deși acestea au fost scanate, iar documentul a fost semnat digital.

4. Aplicarea confuză a textelor legale cu privire la posibilitatea comunicării actelor de procedură prin poștă incidente în procesul civil, respectiv prin intermediul celor două sisteme (aplicații) care permit citarea şi comunicarea actelor de procedură prin e-mail:

a) un sistemdezvoltat de specialiști IT din cadrul Tribunalului Arad (aplicabil la Înalta Curte de Casație şi Justiție, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti şi alte instanțe), denumit în continuare sistemul Arad.

b) Un sistem dezvoltat de specialiștii IT ai Curţii de Apel Cluj (aplicabil la Curtea de Apel Cluj), denumit în continuare sistemul Cluj;

(a se vedea pe larg, avantajele și dezavantajele sistemelor Cluj și Arad, implementate la nivel național, Claudiu DRĂGUȘIN, Cosmin STEREA-GROSSU, https://www.juridice.ro/704118/citarea-si-comunicarea-actelor-de-procedura-prin-email-in-materie-civila.html)

Potrivit art. 154 alin. (6) şi alin. (6 ind. 1) Cpc, Legea nr. 310/2018, publicată în Monitorul oficial al României nr. 1074 din 18 decembrie 2018:

(6) Comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură se poate face de grefa instanței și prin …, poștă electronică

Adresa de e-mail trebuie indicată de parte anterior citării / comunicării.

Se remarcă faptul că textul art. 154 alin. (6) teza întâi Cpc cere ca anterior citării, partea să fi indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop. Aceeași cerință este instituită şi de prevederile art. 148 teza a II – a Cpc (cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți).

Conform art. 154 alin. (6 ind. 1) Cpc: procedura de citare / comunicare se consideră îndeplinită atunci când s-a primit un mesaj din partea sistemului folosit că e-mailul a ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta.

În alt text, respectiv la art. 163 alin. (11 ind. 1) Cpc, se prevede că ”atunci când comunicarea actelor s-a realizat potrivit prevederilor art. 154 alin. (6) mesajul de comunicare către destinatar primit de la sistem constituie dovada de comunicare. Acesta se va lista și se va atașa la dosarul cauzei.”

În timp ce din primul text (art. 154 alin. (6 ind. 1) Cpc) ar rezulta că accentul se pune pe mesajul care confirmă că e-mailul a ajuns în căsuța electronică a destinatarului, din al doilea text (art. 163 alin. (11 ind. 1) Cpc) rezultă că accentul se pune pe plecarea e-mailului către adresa de corespondență corectă (indicată de parte).

Pe scurt, sistemul Cluj livrează documentele semnate electronic în poșta electronică a destinatarului şi dacă nu primește un mesaj de eroare („delivery failure”), se poate reţine că s-au întrunit toate condițiile legale pentru a considera că procedura de citare este legal îndeplinită.

Spre deosebire de acesta, sistemul Arad livrează în e-mailul părții un link către documentele comunicate (citaţie sau alte documente), iar dacă linkul nu este accesat în termen de 3 zile de la livrare, atunci generează o notificare prin care anunță despre acest lucru. În acest caz, logica sistemului Arad invită practica judecătorească să se orienteze spre refacerea procedurii prin poștă clasică, permițând totuşi o abordare diferită în situaţia în care termenul de citare este mai mic de 3 zile sau mai mic de 30 de zile,

5. În loc de concluzii… TIPS-uri

Apreciem că utilizarea pe SCARĂ LARGĂ a semnăturii electronice calificate de către profesioniștii dreptului (avocaţii, executorii judecătoreşti, notarii publici etc.), are ca finalitate:

– eficientizarea activității proprii;

– transferul facil de la activitatea clasică (exclusiv pe format de hărtie) la activitatea digitalizată în relația cu autoritățile judiciare;

– gestiunea eficientă și arhivarea dosarelor judiciare proprii, în format digital, prin stocarea pe suporturi optice (laptop, drive, cloud etc.), ușor de accesat;

– conștientizarea autorității judecătorești, în ansamblu, cu privire la efectele juridice ale comunicării actelor juridice în format electronic (semnate digital calificat) și a echivalenței dintre semnătura olografă, clasică, și cea electronică (calificată);

– utilizarea și comunicarea actelor în relația cu instituțiile publice (solicitare acte, formulare plângeri prealabile/ recursuri administrative, contracte, acte privind relațiile de muncă etc.).

Av. conf. univ. dr. Răzvan Viorescu

* Temă pregătită pentru conferința Semnătura electronică în domeniul juridic / 11 mai 2021

Cuvinte cheie: , , , , ,
Secţiuni: Cyberlaw, Dreptul Uniunii Europene, JURIDICE.ro, Opinii, Procedură civilă, SELECTED TOP LEGAL, Sistemul judiciar | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD