Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Drept penal Jurisprudență Jurisprudență Curți de Apel Note de studiu RNSJ SELECTED

Curtea de Apel Bacău. Revocarea amânării aplicării pedepsei amenzii penale. Sesizare CCR

28 martie 2024 | Radu-Gabriel PATRICHE
Radu-Gabriel Patriche

Radu-Gabriel Patriche

Succintă prezentare a cadrului procesual

Prin sentința penală nr. 1466 din data de 20.10.2023, pronunțată de Judecătoria Bacău, s-a dispus condamnarea inculpatei B.G., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare și interzicerea, cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 3 ani, a exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și i) C. pen., respectiv interzicerea, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și i) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice, prev. de art. 336 alin. (1) C. pen., constând în aceea că la data de 24.12.2021, în jurul orelor 18:49, a condus autoturismul marca R.M. pe o stradă din municipiul Bacău sub influența băuturilor alcoolice având o alcoolemie de 2,82 g‰ la prima probă și 2,47 g‰ la cea de-a doua probă de sânge.

Totodată, instanța a constatat că infracțiunea din prezenta cauză a fost săvârșită în termenul de supraveghere de 2 ani ce a fost stabilit în sarcina inculpatei prin sentința penală nr. 1545/01.10.2021, pronunțată de Judecătoria Bacău, definitivă prin neapelare la data de 16.10.2021, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prev. de art. 336 alin. (1) C. pen., pentru care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei amenzii penale în cuantum de 2000 de lei și față de care s-a reținut starea de pluralitate intermediară, în baza art. 44 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 582 alin. (1) C. proc. pen. și art. 88 alin. (3) C. pen. s-a dispus revocarea amânării aplicării pedepsei de 2000 lei amendă, iar în condițiile art. 88 alin. (3) teza finală C. pen., art. 44 alin. (2) rap. la art. 39 alin. (1) lit. d) C. pen., instanța a dispus condamnarea inculpatei B.G. la pedeapsa rezultantă de 1 (un) an închisoare, în regim de detenție și 2000 de lei amendă, fiindu-i interzise cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 3 ani, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și i) C. pen., iar cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și i) C. pen.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, dar și inculpata B.G.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău a criticat hotărârea primei instanțe în sensul că s-au reținut în mod greșit dispozițiile pluralității intermediare având în vedere faptul că pedeapsa aplicată pentru prima infracțiune de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului a fost amânată, în condițiile art. 83 C. pen., nefiind vorba astfel despre o soluție de condamnare, astfel încât se impune eliminarea art. 44 alin. (1) C. pen. din încadrarea juridică.

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

În ceea ce o privește pe apelantă, aceasta a formulat, odată cu exercitarea căii de atac, o cerere prin care a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 alin. (3) din Codul penal și art. 91 alin. (3) lit. b) din Codul penal., apreciind că sunt contrare dispozițiilor art. 16 alin. (1) și art. 24 din Constituția României.

I. Conținutul cererii de sesizare a Curții Constituționale redat în extras

1. Scurtă introducere Conform legii fundamentale, C.C.R. hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial. Din ratificarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, decurg mai multe consecințe, inclusiv cea de garantare, implementare și aplicare efectivă a drepturilor resortisanților statelor semnatare.

Jurisprudența instanței europene a pus în evidență mai multe caracteristici care țin de scopul și obiectul Convenției, și anume efectivitatea garanțiilor pe care le prevedere și subsidiaritatea mecanismului de control instituit.

Curtea a statuat în sensul că obiectul și scopul Convenției impun înțelegerea și aplicarea dispozițiilor sale în așa fel încât exigențele pe care le proclamă, privitoare la drepturile reglementate, să fie respectate de toate statele contractante, orice interpretare a acestor drepturi și libertăți trebuie să se concilieze cu spiritul general al Convenției, destinat să apere și să promoveze idealurile și valorile unei societăți democratice (C.E.D.H. 7 iulie 1989 Soering c. Royaume-Uni, C.E.D.H. 27 septemebrie 1995, McCann et autres c. Royaume-Uni, C.E.D.H. 23 martie 1995 Loizidou c.Turquie).

Scopul Convenției constă în a proteja nu drepturi teoretice și iluzorii, ci drepturi concrete și efective (C.E.D.H. 7 decembrie 1976, Handsyde c. Royaume-Uni, C.E.D.H. 15 noiembrie 1996 Ahmet Sadik c. Greece).

Convenția încredințează fiecăruia dintre statele contractante îndatorirea de  a asigura exercițiul drepturilor și libertăților pe care ea le consacra de către persoanele aflate sub jurisdicția lor.

Convenția reglementează, în principiu, drepturi cu un conținut material substanțial, ce pot fi invocate direct în ordinea internă a statelor contractante. Suplimentar, convenția reglementează și drepturi procedurale, printre care și dreptul la un proces echitabil.

Dreptul la un proces echitabil constituie una dintre componentele asigurării preeminenței dreptului într-o societate democratică. Măsurile impuse asigurării respectării acestui drept impune organizarea unei bune administrări a justiției, credibilă, sigură, imparțială și independentă. Misiunea Curții constă în a examina dacă soluțiile alese de state sunt compatibile cu dispozițiile convenției și asigură îndeplinirea obiectivelor sale (C.E.D.H. 21 februarie 1975 Golder c. Royaume Uni).

Referirea la practica C.E.D.O, este dovada respectării prezentei cereri a dispozițiilor art.20 din Constituție (Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile).      

2. Drepturi fundamentale încălcate. Analiză

Norme de drept penal material: art. 88 alin. (3) și art. 91 alin. (3) lit. b) din Codul penal.

Norme constituționale încălcate: art. 16 alin. (1) din Constituție, privind egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 24 alin. (1) din Constituție, privind dreptul la apărare.

3. Întrunirea condițiilor de admisibilitate a excepției invocate

Considerăm că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate în raport de exigentele art. 29 din Legea nr. 47/1992, rep., întrucât: excepţia este invocată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti, excepţia are ca obiect neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare; norma vizată nu a fost constatată ca fiind neconstituţională printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, iar soluția ce ar putea fi dată în prezenta cauză poate fi influențată de pronunțarea asupra acestei excepții de neconstituționalitate.

4. Dezvoltarea excepției

Cu privire la principiul egalității în drepturi, în jurisprudența sa constantă, reflectată în Decizia nr. 148/2001 sau în Decizia nr. 685/2012, Curtea Constituțională a statuat, prin considerente cu valoare general obligatorie că: violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite.

Considerăm că în speța de față norma de drept analizată, anume art. 88 alin. (1) C. pen. creează o discriminare pentru persoana care se află în situații identice, mai exact în situația în care s-ar impune revocarea unei pedepse, indiferent că aceasta avea aplicată forma amânării aplicării pedepsei sau pe cea a suspendării sub supraveghere.

Astfel, în situația mai grea a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, este obligatorie revocarea și executarea pedepsei anterioare, doar dacă pentru noua infracțiune instanța dispune condamnarea la pedeapsa închisorii. Această chestiune rezultă din interpretarea prevederilor art. 96 alin. (4) C. pen. (Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârșit o nouă infracțiune, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei).

În schimb, prevederile art. 88 alin. (4) C. pen. privind revocarea amânării aplicării pedepsei, vizând deci o formă de supraveghere mai blândă decât suspendarea sub supraveghere, determină ca indiferent de pedeapsa aplicată de instanță pentru noua infracțiunea, să se revoce pedeapsa anterior amânată în orice condiție.

În ceea ce privește art. 91 alin. (3) lit. b) C. pen., apreciez că sintagma – aplicarea pedepsei a fost inițial amânată – din cuprinsul acestuia, este neconstituțională prin lipsa unei clarificări între tipurile de pedepse stabilite.

În cazul revocării amânării unei pedepse cu amenda se dispune executarea acesteia integral, persoana nu este lipsită de libertate, fiind practic în aceeași situație cu orice persoană care a executat pedeapsa amenzii.

Cu toate acestea, sintagma arătată mai sus creează o diferență de tratament în cazul pedepselor inițiale cu amenda întrucât față de cei care au executat pedeapsa amenzii se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru noua infracțiunea, în timp ce față de cei pentru care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei amenzii va fi obligatoriu executarea în regim de detenție a pedepsei stabilite.

II. Examinarea realizată de către instanța de apel asupra condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, sub aspectul sesizării Curții Constituționale

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: excepția de neconstituționalitate privește o lege sau o ordonanță ori o dispoziție dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia; excepția este ridicată de una dintre părți, de instanța de judecată sau de procuror și dispoziția care formează obiectul excepției nu a fost constatat ca fiind neconstituțional printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Din dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 rezultă fără echivoc faptul că instanța în fața căreia a fost ridicată o excepție de neconstituționalitate poate respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale în vederea soluționării acesteia numai în situația în care excepția este inadmisibilă, când este contrară prevederilor dispozițiilor art. 29 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 47/1992.

Referitor la condiția de admisibilitate privind legătura cu soluționarea cauzei, este de observat că raportul cu aceasta trebuie să privească incidența dispoziției legale a cărei neconstituționalitate se cere a fi constatată în privința soluției ce se va pronunța asupra cauzei deduse judecății, adică a obiectului procesual penal aflat pe rolul instanței judecătorești.

Astfel, decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției trebuie să fie de natură să producă un efect concret asupra hotărârii din procesul penal. Aceasta presupune, pe de o parte, existența unei legături directe dintre norma contestată și soluția procesului principal, iar pe de altă parte, rolul concret pe care îl acea decizia sa în proces, ea trebuind să aibă efecte materiale asupra conținutului deciziei judecătorului.

Curtea a apreciat că excepția de neconstituționalitate invocată în cauză este relevantă, dispozițiile legale a căror neconstituționalitate se solicită a fi constatată – art. 88 alin. (3) C. pen. și art. 91 alin. (3) lit. b) C. pen. – au influență asupra judecării cauzei de față, constituind norme ce reglementează revocarea amânării aplicării pedepsei și condițiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere, ce au fost aplicate inculpatei în prezenta cauză, iar aceste dispoziții nu au fost declarate neconstituționale printr-o decizie a Curții Constituționale.

În ceea ce privește temeinicia excepției de neconstituționalitate, opinia Curții a fost în sensul celor reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 306/2020 potrivit căreia dispozițiile art. 88 alin. (3) C. pen. și art. 91 alin. (3) C. pen. nu contravin principiului egalității în drepturi, reglementat în cadrul art. 16 alin. (1) din Constituție. (Încheiere finală (dezinvestire) din 06.03.2024, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, cod RJ 869337628)

Avocat Radu-Gabriel Patriche

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale