« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Health & Pharma
CărţiProfesionişti
 
 1 comentariu

Digitalizarea & drepturile și libertățile fundamentale. Respectarea dreptului la educație – drept fundamental al cetățenilor români – pe perioada stărilor excepționale
17.05.2021 | Claudia STANCIU, Vlad-Andrei BERLIC, Valentin Liviu FLOREA

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Claudia Stanciu

Claudia Ana Maria Stanciu

Vlad-Andrei Berlic

Vlad-Andrei Berlic

Valentin Liviu Florea

Valentin Liviu Florea

Secțiunea Introductivă

Educația digitală este un fenomen cu totul nou, o provocare semnificativă pentru sistemul educațional din România. Fiind printre primii care s-au confruntat cu acest fenomen chiar în perioada celui mai important examen din viața noastră („examenul maturității”) ne dorim să fim pregătiți pentru viitor și să avem o educație eficientă chiar și în situații excepționale. Suntem pe deplin conștienți că o populație fără educație este de altfel o populație fără viitor și de aceea considerăm de maximă importanță tratarea și dezbaterea acestei probleme a digitalizării. Învățământul nu trebuie să cunoască o perioadă de stagnare în contextul actual care să permită acumularea unor lacune, ci să se dezvolte, poate chiar să evolueze și să cunoască o schimbare benefică, acea modificare a sistemului atât de așteptată de generația tânără.

Pandemia a deschis porțile învățământului online, un spațiu care nu a mai fost explorat până acum exclusiv pentru întregul proces al învățării. Prin studiul nostru dorim să propunem metode complexe de îmbunătățire a calității educației prin soluții aplicabile atât sistemului preuniversitar, cât și celui universitar.

Corpul lucrării

În România, educația este considerată prioritate națională, ea vizează interesul public general, dezvoltarea și evoluția societății. Procesul educațional al țării noastre se bazează printre altele, pe două principii fundamentale: principiului relevanţei – în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economice și principiului eficienţei – în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente.

Educația a stat dintotdeauna la temelia societății, iar dreptul la educație își are rădăcinile încă din anul 1864. Prin una din reformele instituite de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (Legea Instrucțiunii Publice) se adopta un sistem de învățământ gratuit și obligatoriu (limitat la vremea respectivă la învățământul primar – 5 clase), consacrat până în prezent. Pentru prima oară prin Legea învățământului de la 1864 apare principiul egalităţii depline la învăţătură a fetelor în raport cu băieţii, ceea ce cunoaștem astăzi ca fiind lipsa discriminării în funcție de sex. Constituția din 1923, la fel ca și precedenta din anul 1866, afirmă continuitatea dreptului universal la educație (articolul 24), însă pentru prima dată acesta putea fi exercitat pe întreg teritoriul locuit de populația românească (formarea României Mari).

Dreptul la educație este un drept fundamental, consacrat de Constituția României, prin urmare, chiar și în condiții excepționale – ca de pildă starea de asediu sau starea de urgență (prevăzute de art. 93 din Constituție) sau starea de alertă -, conform legii, el nu trebuie să cunoască restricții sau limitări. Legat de dreptul la educație, articolul 32, alineatul 1 din Constituție prevede următoarele: ”Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare”, iar alineatul 4 al aceluiași articol afirmă că ”Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii”. De asemenea, articolul 9 alineatul (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011 prevede că învăţământul de stat este gratuit. Pentru unele activităţi, niveluri, cicluri şi programe de studii se pot percepe taxe, în condiţiile stabilite de prezenta lege.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, organismul internațional de bază în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale ale omului, consacră dreptul la educație în articolul 2 – ”Dreptul la instruire” din Primul Protocol adițional la Convenție: “Nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire.”

În contextul epidemiologic actual, potrivit legislației în vigoare, Ministerul Educației și Cercetării are obligația de a gestiona în bune condiții actul educațional și de a implementa toate măsurile necesare astfel încât efectele negative generate de pandemia de Coronavirus să aibă un impact minim asupra sistemului de învățământ. Ministerul este principala autoritate competentă ce are prerogativa de a garanta respectarea dreptului la educație.

În legătură cu apariția fenomenului digitalizării, în sistemul educațional se pot delimita trei etape importante în perioada martie-noiembrie:

1. Perioada inițială (începutul stării de urgență)
2. Perioada intermediară (aprilie-iunie)
3. Perioada actuală (septembrie-prezent)

 1. Perioada inițială

Faza incipientă a digitalizării intensive s-a declanșat odată cu decretarea stării de urgență în România (16.03.2020) ce a impus sistarea parțială a activităților economice, sociale, culturale, dar și întreruperea totală a activităților didactice.

Decretul nr. 195 din 16.03.2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, conform prevederilor art. 49 din Anexa I, statuează că „pe durata stării de urgenţă, cursurile din toate unităţile şi instituţiile de învăţământ se suspendă”. Practic, în această perioadă dreptul la educație s-a aflat într-un stadiu de stagnare, întrucât nu mai putea fi exercitat de către beneficiarii săi direcți, elevii și studenții.

Singura acțiune reglementată de către stat în perioada lunii martie privind educația este cea din Hotărârea nr. 7 din 11.03.2020 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU) privind aprobarea Hotărârii nr. 9 din 10.03.2020 a Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, potrivit căreia se recomandă “utilizarea unor metode didactice alternative de învățământ“, luând în considerare situația extraordinară generată de pandemia de SARS-CoV-2. Reglementarea oferită de CNSSU (până la data de 31.03.2020) a fost vagă, nu a precizat exact care ar fi acele ”metode alternative de învățământ”, lăsând loc interpretărilor și eventualelor lacune.

Ministrul Educației, Monica Anisie declara după primele două săptămâni în care cursurile au fost suspendate următoarele: „Aceste cursuri online, s-a spus de la început, nu suplinesc cursurile față în față. Aceste cursuri online doar mențin legătura cu școala, nu sunt neapărat de predare, nu se dau note, ci păstrăm legătura noi, cadrele didactice, cu elevii […]” (24.03.2020). Această declarație expresă din partea unui reprezentant oficial al Guvernului evidenția situația precară în care se afla sistemul de învățământ.

În această primă perioadă, este subînțeles (chiar și conform declarațiilor oficiale) faptul că dreptul la educație nu a fost respectat, învățământul cunoscând cea mai deficitară perioadă a sa din ultimii ani.

2. Perioada intermediară (perioada aprilie-iunie)

Considerăm că se impune a se delimita o nouă perioadă începând cu cea de-a doua lună a stării de urgență și până la încheierea anului școlar 2019-2020. Disfuncția dreptului la educație este tot mai puternic resimțită, examenele naționale se apropie și este conștientizată necesitatea de a lua măsuri pentru a păstra educația ca o valoare constantă în viața elevilor. Această perioadă se remarcă printr-o evoluție timidă a sistemului de învățământ în mediul digital, ce se caracterizează prin introducerea obligativității efectuării orelor de curs în regim online, atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi. La o lună distanță de la începutul pandemiei pe teritoriul țării noastre, lună în care activitatea didactică și întregul proces de învățare au luat o ”pauză”, Guvernul a reglementat continuarea procesului de învățare pentru prima dată în sistem online, fiind constrâns de rapida evoluție a virusului SARS-CoV-2 considerând-o ca cea mai bună soluție de moment. Timpul a dovedit însă că nu a fost și cea mai bună soluție de viitor.

Decretul nr. 240 din 14.04.2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României prin care s-a instituit la art. 78 din Anexa I faptul că „Pe durata stării de urgență, unitățile de învățământ preuniversitar organizează, în măsura posibilităților, desfășurarea de activități din planurile de învățământ, în format online. Derularea acestor activități, precum și modul de recuperare a elementelor care nu pot fi parcurse în această perioadă se stabilesc de către Ministerul Educației și Cercetării”. În ceea ce privește învățământul universitar, se statuează la art. 79 faptul că „Pe durata stării de urgență, instituțiile de învățământ superior din sistemul național de învățământ, în baza autonomiei universitare, cu respectarea calității actului didactic și cu asumarea răspunderii publice, vor utiliza metode didactice alternative, în format online.” În opinia noastră, sintagmele „în măsura posibilităților” și „metode didactice alternative” au un caracter ambiguu, creând nesiguranță în rândul publicului, la o mai atentă analiză putem spune chiar că ele contravin principiului clarităţii și predictibilității actelor juridice normative.

Odată pus în aplicare, acest decret nu s-a bucurat de o foarte mare apreciere în rândul elevilor, constatându-se numeroase impedimente în ceea ce privește aplicarea lui, dintre care amintim dezavantajarea celor proveniți din familii defavorizate deoarece părinții acestora nu și-au putut permite achiziționarea de echipamente electronice cu conexiune la internet într-o perioadă relativ scurtă de timp, echipamente necesare realizării învățământului în sistem online. După o lună de la decretarea stării de urgență, au început să iasă la iveală primele provocări pe care le presupune sistemul predării online: necesitatea asigurării în permanență a unei conexiuni stabile la internet, lipsa unui cadru formal apt să mențină concentrarea atenției pe toată durata cursurilor și multe altele.

Din dorința de a îmbunătăți calitatea sistemului educațional în aceste vremuri tulburi, Ministerul Educației a adoptat două modalități principale. O primă modalitate prin care Ministerul Educației a venit în sprijinul elevilor din anii terminali în procesul învățării online a constat în publicarea unor teste de antrenament menite să suplimenteze eforturile cadrelor didactice și să determine continuarea procesului de învățare a elevilor, dar mai ales să asigure pregătirea eficientă pentru examenele naționale (calendarele examenelor naționale nu au suferit modificări, datele inițiale la care trebuiau să se susțină rămânând în vigoare). De evidențiat este faptul că, o practică similară, precum cea a publicării acestor materiale suplimentare de pregătire nu a mai fost pusă în aplicare din anul 2008. O a doua modalitate prin care Ministerul Educației a venit în sprijinul elevilor din anii terminali a constat în difuzarea programului „Teleșcoala”, program prin intermediul căruia profesori din învățământul general și liceal au susținut ore de pregătire pentru examenele naționale. De menționat este faptul că, acest program nu a mai fost difuzat în România de aproximativ 40 de ani. Prin urmare, se observă, caracterul excepțional al situației anului școlar 2019-2020 ceea ce a condus la nevoia imperativă a suplimentării ajutorului acordat de către Minister.

O altă modalitate prin care ministerul a asigurat pregătirea corespunzătoare a elevilor în vederea susținerii examenelor naționale a fost reluarea într-o formă restrânsă a cursurilor de pregătire pentru examenele naționale destinate elevilor din anii terminali în luna iunie. Pe o perioadă de două săptămâni (2 iunie-16 iunie), li s-a permis elevilor să opteze pentru revenirea la cursuri fizice, în cadrul instituțiilor de învățământ, cu respectarea normele de igienizare corespunzătoare prevenției infectării cu SARS-CoV-2.

Beneficiarii direcți ai procesului de educație (elevii) sunt cei mai în măsură să ofere o părere avizată legat de modificările recente din sistemul de învățământ. Astfel, conform unui sondaj realizat de organizația Salvați Copiii România în perioada iunie-iulie 2020 pe un eșantion de aproape 4.800 de copii se arată că aproape o treime dintre copii au avut materii școlare neacoperite pe durata suspendării cursurilor, iar aproape 6% dintre aceștia nu au făcut lecții online decât foarte rar sau deloc. Acest lucru denotă neputința de adaptare a sistemului educațional la schimbările ce au avut loc începând cu luna martie a acestui an. Arată, de asemenea, faptul că sistemul a fost și este încă, în unele domenii, depășit de realitatea socială. Astfel, aceasta reprezintă o disfuncție a dreptului la educație, drept fundamental al cetățenilor români, prin faptul că legislația se adaptează cu greutate nevoilor curente ale societății sau dimpotrivă, chiar dacă legislația este adaptată nevoilor curente, punerea ei în aplicare necesită o îndelungată perioadă de timp.

Uneori este posibil ca aceste rezoluții aplicate cu întârziere să nu își mai găsească aplicabilitate în momentul efectiv al punerii lor în practică. Momentul aplicării este cel care stabilește și eficacitatea măsurii luate anterior. Un exemplu reprezentativ este proiectul sprijinit de  Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București pentru achiziționarea tabletelor cu conexiune la internet pentru elevii cu o condiție materială precară, în vederea realizării procesului de predare în mediul online. Legat de acest proiect, prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul USAMV București declara: „Parteneriatul are ca scop asigurarea unui învățământ echitabil și de calitate pentru elevii din mediul rural, mai ales în condițiile actuale, când cursurile sunt suspendate pe fondul crizei cu noul coronavirus. Dorim în acest fel limitarea impactului negativ al accesului dificil la resurse educaționale asupra sistemului de învățământ”. Cu toate acestea, sprijinul autorităților întârzie, în timp ce școala continuă să își desfășoare activitatea, cu sau fără resursele necesare elevilor.

Așadar, al doilea moment al digitalizării intensive a educației românești, impuse de noul context epidemiologic, se distinge printr-o revenire parțială la normalitate prin reactivarea exercitării dreptului la educație, exercitare care a fost temporar suspendată în luna martie, însă aceasta este încă restricționată (mii de copii nu au în continuare acces formal la învățământul online care nu e aplicat unitar, ci chiar preferențial, am putea spune).

3. Perioada actuală (septembrie până în prezent)

Educația în perioada stării de alertă a cunoscut o relativă îmbunătățire față de cea din perioada stării de urgență, în sensul că s-a permis desfășurarea orelor în regim hibrid sau chiar în regim obișnuit acolo unde situația epidemiologică permitea acest lucru, deși numărul infectărilor cu Covid-19 era și este în continuă creștere. Această perioadă are ca scop principal, în învățământul preuniversitar, ”reducerea decalajelor între ceea ce trebuia să fie predat conform planificării calendaristice, ceea ce s-a predat efectiv și ceea ce elevii au reușit, de fapt, să învețe” conform Ministerului Educației și Cercetării. Este incert dacă va putea fi adus la îndeplinire acest obiectiv, având în vedere că restricțiile se intensifică pe timp ce trece.

Demersurile pentru modernizarea școlilor sunt încete, îngreunate de necesitatea investițiilor substanțiale. Implementarea școlii online, în schimb, ar presupune investiții mai mici, iar beneficiile resimțite de copii ar fi semnificative. Printre beneficiile resimțite de noi, în calitate de studenți, se numără accesarea gratuită a pachetului Microsoft Office ce include programe de tehnoredactare și prezentare, achiziționarea licențelor pentru programe de conferințe online, oferirea sintezelor de curs și metode de predare alternative.

O întrebare esențială a momentului: este în această perioadă dreptul la educație respectat?

Față de anii școlari/universitari anteriori, dreptul la educație, drept fundamental al cetățenilor români, a cunoscut în acest an diferite etape: o perioadă în care nu a putut să fie deloc exercitat, una care a permis instaurarea discriminărilor nedorite pe baza condiției materiale, împiedicând exercitarea dreptului de către unii dintre titularii săi și alta care încearcă să asigure egalitatea, nu foarte eficient însă. Așadar, dreptul la educație nu este asigurat în conformitate cu totalitatea reglementărilor sale din Constituție (gratuitatea sa fiind mai ales discutabilă în această perioadă). Considerăm că dreptul la educație a cunoscut certe disfuncții în această perioadă având în vedere menirea sa fundamentală.

În comunitățile defavorizate din România (de care este imperativ să ținem cont pentru a asigura aplicabilitatea unitară a legii), în special în zonele rurale (exemple concrete fiind satul Pleşi din judeţul Alba sau Comuna Săsciori, Județul Alba), există deficiențe majore în ceea ce privește, în primul rând, asigurarea nevoilor de bază (apă curentă, electricitate, căldură, hrană). Asigurarea accesului la internet în vederea obținerii unei educații de calitate este una dintre ultimele probleme de care aceștia ar trebui să se îngrijoreze. Aceste comunități au nevoie imperioasă de sprijinul statului pentru a li se asigura dreptul fundamental la educație.

Am observat în aceste luni că online-ul schimbă inclusiv modul de predare al profesorilor. Predatul necesita înainte o puternică interacțiune elev-profesor, ”era despre uitatul în ochii studenților și orientarea studenților spre ochii Dreptului. Acum avem doar ochi de sticlă…” (Alina Matei)[1]. Profesorul Adrian Constantin Stoica, decanul Facultății de Drept și Științe Administrative a Universității Ovidius din Constanța declara în acest sens: ”Într-o oarecare măsură, da, online-ul a schimbat modul de predare al profesorilor și această afirmație o fac cu majoră responsabilitate, deoarece energia care se regăsea într-o clasă de curs, nu o regăsești în mediul virtual. Acum, depinde foarte mult de măiestria profesorului cum captează atenția studenților și cum <<pătrunde în profunzimea acestor ochi de sticlă>>, însă știm bine cu toții că cea mai importantă calitate a omului o reprezintă adaptarea…”.

Concluzii

Având în vedere argumentele prezentate mai sus, considerăm că în această perioadă a unor stări excepționale, dreptul la învățătură nu a cunoscut cea mai prosperă perioadă a sa, dimpotrivă s-a aflat într-una dintre cele mai nefaste momente ale sale, cunoscând cea mai mare decădere a sa din ultimii ani. Este de necontestat faptul că dreptul la educație a fost supus unor aspre provocări în aceste luni dar, putem, de asemenea, afirma că din această provocare prin care a trecut sistemul de învățământ, a luat naștere un posibil avantaj ce constă în facilitarea accesării informației, atât în predare cât și studiul individual, în mediul online.

Dreptul la educație a fost nevoit să se adapteze unei societăți în plină schimbare, să se conformeze nevoilor sociale actuale. A fost o perioadă crucială care a reliefat capacitatea legiuitorului de a se adapta într-un timp cât mai scurt schimbărilor bruște de forță majoră.

Nu ne putem aștepta ca dreptul să fie perfect căci, în general, dreptul nu arată niciodată ceea ce se întâmplă în societate, ci numai ce trebuie să se întâmple. Pandemia a influențat în mod direct societatea, imprimând o serie de transformări sociale determinate de cauze străine dreptului, determinând dreptul (la educație, în acest caz) să dea o formă normativă schimbărilor nou-apărute și să se adapteze. Dreptul la educație nu poate fi absent, nu poate fi limitat sau neutralizat, acest lucru contravine principiilor de bază ale statului, conform căreia educația stă la baza dezvoltării fiecărui popor.

În urma analizei desfășurate, am constatat că mediul universitar a fost mai bine pregătit să facă față nevoilor studenților în această perioadă a digitalizării educației (platformele online ale facultăților au servit ca suport pentru diverse materiale de dinainte de instaurarea stărilor excepționale) în comparație cu mediul preuniversitar, total luat prin surprindere de realitatea socială. Dreptul la educație în cazul mediului universitar nu a suferit atingeri atât de mari, nu a fost îngrădit complet, nu a cunoscut acea “perioadă” de pauză, deși limitările s-au  făcut resimțite, mai ales, în cadrul realizării procesului de practică de specialitate  pentru studenți. Organizarea mai eficientă a fost posibilă datorită prerogativei autonomiei de care beneficiază universitățile (conform textului Constituției – art. 32 alin. 6) și de care școlile, liceele nu se bucură, ele depinzând, în integralitate, de reglementările exprese ale autorităților publice din domeniul educației.

Considerăm însă că sistemul educațional românesc nu se poate baza exclusiv pe predarea online deoarece, atât în învățământul preuniversitar cât și în cel universitar există specializări care necesită o pregătire atât teoretică cât și practică, pregătire practică ce nu poate fi realizată din fața unui dispozitiv electronic (licee precum cele profesionale, pedagogice; facultăți precum: medicina, dreptul etc.). Să nu uităm, de altfel, că, un rol esențial al școlii, pe lângă cel educațional, este acela de a forma caracterele elevilor/studenților și de a îi ajuta să se integreze într-o societate.

Viitorul ar trebui să preia părțile bune ale ambelor sisteme de învățământ, atât cel fizic, cât și cel online, ambele având avantajele lor (sugerăm incorporarea atât a învățământul fizic, cât și celui online, combinate într-un sistem hibrid.) Cu toții ne dorim o școală modernă, accesibilă, bazată pe resurse și tehnologii digitale, iar acest lucru este posibil numai printr-un efort consolidat din partea tuturor celor care fac parte din sistemul de învățământ (elevi, studenți, cadrele didactice), cât și din partea legiuitorului.

Propuneri de lege ferenda

Prezenta propunere de lege ferenda are ca obiect instituirea unor măsuri privind îmbunătățirea condițiilor de predare într-un sistem de învățământ bazat strict pe predarea-învățarea-evaluarea în sistem online. Propunerea noastră are ca scop realizarea unui proiect de Ordin privind modificarea și completarea Ordinului de ministru nr. 4135/2020 din 21.04.2020, precum și menționarea unor recomandări privind adaptarea învățământului universitar la metoda de predare în sistem online.

Premiza acestui ordin este reprezentată de prelungirea stării de urgență inițiale, însă găsește aplicabilitate atât în perioada stării de urgență (precum este menționat în preambulului ordinului nr. 4135/2020 al MEC) cât și în cea a stării de alertă (perioadă în care ne aflăm momentan). Astfel, se urmărește continuitatea implementării intensive a unui sistem modern de predare-învățare-evaluare.

Proiect de Ordin de modificare și completare a Ordinului nr. 4135/2020 privind aprobarea Instrucţiunii pentru crearea şi/sau întărirea capacităţii sistemului de învăţământ preuniversitar prin învăţare online:

Având în vedere:

– prevederile art. 94 alin. (2) lit. c) şi e) și art. 121 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

– prevederile art. 1 din Hotărârea Comitetului naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă nr. 6/2020;

– prevederile art. 49 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României şi ale Hotărârii Parlamentului României nr. 3/2020;

– prevederile Decretului nr. 240/2020 și ale Decretului nr. X/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României,

– în temeiul prevederilor art. 6 lit. d) şi art. 15 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ministrul educaţiei şi cercetării emite prezentul ordin privind aprobarea Instrucţiunii pentru crearea şi/sau întărirea capacităţii sistemului de învăţământ preuniversitar și universitar prin învăţare on-line:

Anexa la Ordinul nr. 4135/2020 se modifică și se completează după cum urmează:

Secțiunea 1 – Dispoziții generale

Articolul 1 alin. (1) se modifică și se completează după cum urmează:

(1) Prezenta instrucțiune reglementează măsuri la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, inspectoratelor școlare și al unităților de învățământ preuniversitar în vederea actualizării și facilitării predării online în cadrul învățământului preuniversitar.

După alin. 2 se introduc două noi alineate 3) și 4), având următorul cuprins:

(3) Prezenta instrucțiune oferă recomandări pentru instituțiile de învățământ superior în vederea unei mai bune desfășurări a procesului de predare-învățare-evaluare în regim online.

(4) Prezenta instrucțiune reglementează formarea unor centre de stocare a datelor digitale la nivel național și județean ce se regăsesc pe platforma educred.ro, pentru a asigura stabilitatea învățământului în regim online.

Secțiunea 2 – Măsuri la nivelul Ministerului Educației și Cercetării și al instituțiilor centrale din subordine/ în cooperare

Art. 3. alin (1) se modifică după cum urmează:

(1) Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) operaționalizează portalul Digital educred.ro (https://www.educred.ro), pentru a asigura încărcarea și acordarea accesului necesar la întreaga programă școlară actualizată conform normelor naționale și internaționale destinată fie elevilor pentru aprofundare, fie cadrelor didactice pentru predare.

După alin. (4) se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:

(5) Implementarea de către Ministerul Educației și Cercetării la nivel național a unui centru de stocare a materialelor didactice în sistem digital.

Secțiunea a 3-a – Măsuri la nivelul inspectoratelor școlare

La art. 7 după litera i) se introduce o nouă literă, litera j) cu următorul cuprins:

j) implementează și organizează un centru județean de stocare a materialelor didactice

Secţiunea a 4-a – Măsuri la nivelul unităților de învățământ preuniversitar

La art. 8 după litera l) se introduc două noi litere, litera m) și litera n) cu următorul cuprins:

m) transmite pe adresa de e-mail instituțională a fiecărui elev aparținând unității de învățământ datele de conectare individuale pentru accesarea portalului Digital educred.ro.

n) încarcă materialele audio-video, sinteze ale lecțiilor pentru facilitarea procesului educațional

Secțiunea 5 va avea o nouă redactare cu titlul: „Recomandări la nivelul unităților de învățământ universitar”, actuala Secțiune 5 a Dispozițiilor finale devenind Secțiunea 6 ale cărei articole se vor renumerota în mod corespunzător:

Secțiunea a 5-a – Recomandări la nivelul unităților de învățământ universitar

Art. 13

Conducerea universității ar putea desfășura următoarele activități de facilitare a învățării on-line:

a) înregistrarea cursurilor universitare și publicarea lor pe platformele facultăților, la liberul acces al studenților strict pentru scopul educațional

b) asigurarea accesului liber pentru studenți la biblioteca unității respective de învățământ în mediul online, care să cuprindă, printre altele, cursurile universitare recomandate în cadrul disciplinei

c) propune cadrelor didactice oferirea unor sinteze de curs, postate în prealabil pe platforma de învățare a facultății ca ajutor suplimentar în vederea facilitării procesului de învățare.


[1] Alina Matei, Interviu cu Adrian Constantin Stoica: ”Studenții reprezintă fundamentul procesului de înnoire a societății”, Articol Juridice.ro, 17.11.2020


Claudia Ana Maria Stanciu, I Law You
Student – Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București

Vlad-Andrei Berlic
Student – Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București

Valentin Liviu Florea
Student – Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București

Cuvinte cheie: , , , , ,
Secţiuni: Articole, Covid 19 Legal React, Cyberlaw, Drept constitutional, Dreptul sanatatii, RNSJ, SELECTED TOP LEGAL, Studii, UNIVERSITARIA | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Digitalizarea & drepturile și libertățile fundamentale. Respectarea dreptului la educație – drept fundamental al cetățenilor români – pe perioada stărilor excepționale”

  1. Pandemia a afectat extrem de mult școala românească. Schimbările au fost resimțite profund atât de către elevi, cât și de către profesori.
    Pe lângă provocările academice pe care sistemul de educație românesc a fost nevoit să le depășească pe parcursul acestei perioade, mă gândesc că s-a deschis calea spre o nouă perspectivă asupra ceea ce înseamnă educație.
    Mai exact, a scos în evidență și importanță cultivării abilităților sociale și a inteligenței emoționale, aptitudini care până acum nu au fost deloc avute în vedere.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD