« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

(Aproape) O teorie a reglementării contractelor – Contract Theory and Theories of Contract Regulation, de Alan Schwartz
18.05.2021 | Astrid BOLEA

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Astrid Bolea

Astrid Bolea

Alan Schwartz, profesor de drept la Universitatea Yale, abordează subiectul reglementării contractelor, citându-l pe economistul Jean Tirole, potrivit căruia provocarea pentru un economist este să dezvolte o teorie a aplicării optime a intervenției, văzută ca o serie de probleme asupra cărora instanțele au o marjă de discreție, și a instrumentelor pe care acestea le au la dispoziție[1]. Reglementarea contractelor nu reprezintă o preocupare în sine în spațiul juridic american, însă discuția se materializează în contextul reglementărilor specifice sectoriale, unde, în raporturile între profesioniști, se utilizează o serie de tipologii contractuale.

Acest scurt studiu reprezintă o schiță a funcțiilor posibile pe care „statul” (cu referire atât la puterea legislativă, cât și la cea judecătorească, cu particularitățile sistemului juridic american) le poate realiza în ceea ce privește dreptul contractelor. „Schița” lui Schwartz trebuie citită și înțeleasă ca parte a unui studiu mai amplu al cărui scop este creionarea unei teorii generale a reglementării contractelor, care ar trebui să răspundă la două întrebări: ce ar trebui, în general, statul să legifereze din perspectiva relațiilor contractuale și care instituții juridice ar trebui să fie utilizate în demersul de reglementare.

TOP 3 CITATE

A court also could not perform function 5(D), implementing the ex post fair solution, because courts act subject to the institutional constraint that they decide according either to pre-existing legal or moral principles.[2]

Courts, on the other hand, must give legal effect to the words in a contract; and the definitions they develop in the course of doing this often are held to specify the legally operative meanings when the same words appear in later contracts.[3]

In recent years, law and economics scholars have begun to add to the question which contract rule would be appropriate in particular cases the more abstract question regarding how state should regulate contracts between business firms as a general matter. Contract regulation as a distinct area for scholarly inquiry is in its infancy, however.[4]

CE MI-A PLĂCUT

Perspectiva duală: de fond și instituțională

Schwartz identifică două perspective distincte a ceea ce poate reprezenta teoria economică a reglementării contractelor, în cadrul cărora redă și analizează propuneri din literatura law and economics. Perpectiva de fond (the substantive aspect) identifică „puterile” statului, respectiv puterea sferei legislative și gradul în care este redată prin lege intervenția statului în contracte. Această perspectivă mai este descrisă de către Schwartz ca „ceea ce statul ar trebui să facă” (dintr-o perspectivă de reglementare), prin identificarea inclusiv a unor limitări ale puterilor statului, respectiv „ceea ce statul nu ar trebui să facă” sau „doar atât ar trebui statul să facă”. De cealaltă parte a discuției se plasează perspectiva instituțională, prin care se încearcă identificarea instituțiilor juridice care ar trebui să îndeplinească sarcinile de reglementare.

Studiul se rezumă la analiza celor cinci funcții predominante de reglementare a contractelor între profesioniști care au fost identificate în doctrina analizei economice a dreptului: aplicarea și executarea silită a clauzelor contractuale (enforcement), furnizarea unui vocabular uniform de utilizat în dreptul contractelor, interpretarea convențiilor, completarea cu clauze contractuale supletive și reglementarea procesului contractual.[5]

Utilizând perspectiva instituțională, concluzia lui Schwartz este că punerea în aplicare a clauzelor contractuale, interpretarea convențiilor și reglementarea procesului contractual, întrucât implică analize de la caz la caz și necesită verificarea detaliată a aspectelor specifice convențiilor, sunt funcții judiciare. Pe de altă parte, asigurarea și furnizarea vocabularului uniform reprezintă o funcție partajată între sfera legislative și cea judiciară. Legea poate impune sensul conceptelor/instituțiilor, însă unele sensuri particulare se pot dezvolta în decursul relației contractuale dintre părți, sensuri specifice asupra căruia se va pronunța instanța. În ceea ce privește completarea contractelor cu dispoziții supletive, Schwartz scrie că această funcție nu ar trebui îndeplinită de nicio instituție „a statului”, părțile având capacitatea de a evita situațiile ineficiente din punct de vedere economic ce ar putea rezulta ca urmare a unor clauze contractuale potențial problematice, care nu ar presupune neapărat vicii din perspectivă juridică, ci probleme de optimizare a costurilor.

CE NU MI-A PLĂCUT

Analiza comparativă între common-law și sistemul de drept civil rămâne la stadiul unei tendințe, fără a se materializa într-o analiză sau măcar o extindere a ideilor identificate ca fiind „interesante” în prima parte a studiului. Schwartz începe analiza celor cinci funcții prin prisma legislativ vs. judiciar, discutând despre sistemele de tip common-law și menționează în treacăt faptul că și instanțele de drept civil îndeplinesc cele cinci funcții, în contextul nivelului de abstractizare al limbajului codurilor civile. Această mențiune, care poate fi descrisă ca o veritabilă scratching the surface, trebuie desigur citită în contextul disclaimer-ului general sub semnul căruia stă întregul text. Întrucât acest studiu face parte dintr-un demers de cercetare mai amplu, Schwartz avertizează că observațiile și concluziile prezentate sunt provizorii, scopul studiului fiind de a sublinia problema reglementării contractelor cu speranța unor cercetări detaliate în viitor.


[1] Alan Schwartz, Contract Theory and Theories of Contract Regulation, Revue d’économie industrielle, vol. 92, 2e et 3eme trimestres 2000, pp. 101-110. Disponibil aici.
[2] „De asemenea, instanța nu ar putea îndeplini funcția 5(D), implementarea unei soluții echitabile ex post, deoarece instanțele acționează sub limitarea instituțională potrivit căreia decid cauza pe baza unor principii preexistente juridice sau morale.” – p. 105.
[3] „Instanțele, pe de altă parte, trebuie să ofere efecte juridice literei contractului; iar definițiile pe care acestea le dezvoltă în acest demers trebuie să specifice sensul juridic operativ pentru când aceleași cuvinte vor fi utilizate în contracte ulterioare.” – p. 104.
[4] „În ultimii ani, doctrinarii law & economics au început să adauge la întrebarea privind care norme contractuale ar fi potrivite în cazuri particulare, întrebarea mai abstractă privind cum ar trebui statul să reglementeze contractele între partenerii de afaceri, ca o chestiune de interes general. Reglementarea contractelor, cu toate acestea, ca domeniu de cercetare academică, este la început.” – p. 101.
[5] Pentru Schwartz, reglementarea procesului contractual (regulating the contracting process) presupune identificarea fraudei și a viciilor de consimțământ și a convențiilor ce presupun costuri ascunse și, astfel, lipsirea acestora de efecte. Tot în cadrul reglementării procesului contractual, Schwartz discută despre implementarea unor soluții eficiente (și/sau echitabile) ex post de către instanță.


Drd. Astrid Bolea

Cuvinte cheie: , , ,
Secţiuni: Drept civil, Opinii, Povestim cărți, SELECTED TOP LEGAL | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD