« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Cătălin Borcoman: EPPO este cel mai ambițios proiect în domeniul justiției la nivel european
19.05.2021 | Alina MATEI

JURIDICE - In Law We Trust
DPO Lives
Secţiuni: Drept penal, Interviuri, JURIDICE.ro, Opinii, Procedură penală, Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , ,
Alina Matei

Alina Matei

Cătălin Borcoman

Cătălin Borcoman

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule procuror Cătălin Borcoman, procuror european al EPPO, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Care au fost motivele care v-au determinat să candidați pentru EPPO?

Cătălin Borcoman: Eu vă mulțumesc pentru invitație!

Am luat hotărârea de a candida la EPPO cu mai mulți ani în urmă, mai exact când am aflat de Regulamentul Consiliului UE din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European și mi-a încolțit ideea de a lucra la acest nivel. Văzând atunci cam cum este organizată instituția, am realizat că aș putea încerca să candidez pentru a deveni procuror european din partea României.

Îmi desfășurasem activitatea încă din 2006 în DIICOT și în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, acumulasem o importantă experiență practică la nivel de investigații internaționale prin participarea la reuniuni la Eurojust, conducerea unor echipe comune de anchetă cu alte state europene, participarea prin misiuni internaționale la mai multe investigații în cooperare cu alte state, contribuisem la redactarea mai multor manuale de bune practici în investigații transfrontaliere și luasem parte la redactarea și semnarea unor acorduri de cooperare cu parchete din alte state europene.

Toate acestea, alături de posibilitatea de a fi parte în, poate, cel mai ambițios proiect în domeniul justiției la nivel european, m-au determinat să încerc și să reușesc să mă alătur acestei minunate aventurii exploratorii, realmente deschizătoare de noi orizonturi judiciare la nivel european.

Alina Matei: Cum a fost procedura de selecție? Primul gând după ce ați aflat rezultatul vi-l mai amintiți? V-a sunat vreun coleg/prieten să vă felicite cu formula neaoșă: ”trebuie să dai de băut”?  🙂

Cătălin Borcoman: Procedura de selecție a fost una dificilă și în mai multe etape.

O prima etapă s-a derulat la nivel național și a început în primăvara anului 2019 sub ministeriatul domnului Tudorel Toader. Această procedură s-a dovedit a fi un simulacru, una derulată mai mult în bătaie de joc față de necesitatea obținerii unei liste cu propuneri, domnul ministru găsind de cuviință să încerce să puncteze în favoarea sa pe plan politic și angrenându-mă, cel puțin pe mine, într-un joc în care nu doream să intru, simulând faptul că mă trage la răspundere pentru o luare de poziție, de altfel corectă pentru epoca respectivă când se încercau tot felul de „reforme” ale justiției, a colegilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, dânsul interpretând cu rea-credință un comunicat în care poate exprimarea din punct de vedere gramatical nu a fost cea mai fericită, dar în care se trăgea un semnal de alarmă asupra pericolului impunerii pripite a unor modificări la legile justiției și codurile penale.

Următorul Ministru al Justiției, doamna Ana Birchall, căreia și doresc să îi mulțumesc public pentru încrederea acordată, a constatat nulitatea primei proceduri finalizate cu respingerea tuturor candidaților și a organizat procedura de selecție națională în luna iulie 2019. După interviul susținut, am fost nominalizat pe lista scurtă a României, alături de alți doi colegi din DIICOT și, respectiv, din DNA.

În luna septembrie 2019, toți trei am fost invitați la Viena, la sediul Ministerului de Justiție din Austria, pentru interviul cu o Comisie Internațională.

Comisia Internațională, numită de Consiliul UE, a fost compusă din procurori și judecători cu funcții de conducere sau de la cele mai înalte instanțe naționale sau europene, precum și din profesori universitari și avocați specializați în drept penal și drept internațional de la unele dintre cele mai prestigioase universități europene sau barouri ale celor mai importante țări ale Uniunii.

În urma susținerii interviului și a analizării lucrărilor relevante depuse, a scrisorilor de intenție și a CV-urilor, mi-a fost comunicată după câteva zile lista de clasificare în cuprinsul căreia ocupam prima poziție din cele trei nominalizări ale României.

Între luna octombrie 2019, de când știam clasamentul întocmit de comisia internațională, și până în luna iulie 2020, datorită întârzierii altor state în a-și desemna candidații și datorită pandemiei de coronavirus a fost o perioadă dificilă de așteptare pana când Consiliul UE a publicat decizia de numire a tuturor celor 22 de procurori europeni.

Atât in octombrie 2019, din cercul colegilor și prietenilor apropiați, cât și în iulie 2020, din rândul persoanelor care nu au cunoscut rezultatul din toamna anterioară, am primit numeroase telefoane de felicitare și mesaje de încredere pentru activitatea viitoare.

Alina Matei: Ce înseamnă pentru dumneavoastră această provocare numită procuror european al EPPO?

Cătălin Borcoman: Înseamnă un nou nivel al carierei mele, înseamnă noi provocări profesionale, înseamnă posibilitatea de a fi parte la începerea unei noi epoci în justiția europeană.

În activitatea de procuror european te întâlnești zi de zi cu alți 22 de colegi ce provin din alte sisteme de drept, îți poți prezenta propriul sistem judiciar și propriile experiențe profesionale și poți afla și învăța numeroase lucruri, extrem de utile despre conținutul legislației altor state, despre alte sisteme judiciare și despre provocările profesionale ale colegilor din alte țări.

Activitatea zilnică presupune un schimb continuu de idei și experiențe, astfel încât pornind un flux de idei pe baza expertizei naționale, să fie obținut cel mai bun rezultat aplicabil la nivel european.

Alina Matei: Dumneavoastră ați fost procuror la DIICOT – Brașov. Anii de procuror petrecuți la unitățile de parchet din România cu ce v-au învățat?

Cătălin Borcoman: Am lucrat la DIICOT Brașov, dar și la alte unități de parchet și activitatea mea m-a învățat că respectul față de prevederile legii, comportamentul civilizat în relațiile inter-umane, respectul față de toți participanții la înfăptuirea justiției, necesitatea aflării adevărului, administrarea cu obiectivitate și în mod imparțial a probatoriului în soluționarea unei cauze, susținerea argumentată a unui punct de vedere, reprezintă toate cheile pentru succesul profesional și pentru obținerea respectului în societate și între profesioniștii dreptului.

Alina Matei: În septembrie anul trecut, a avut loc festivitatea de inaugurare a Parchetului European și de depunere a jurământului. Nu este primul jurământ pe care l-ați depus. Ce a fost diferit, însă?

Cătălin Borcoman: Este într-adevăr cel de-al doilea jurământ susținut, după cel depus cu ocazia numirii ca procuror definitiv, însă cel din septembrie anul trecut a fost unul de o însemnătate aparte.

În primul rând, am fost primii procurori europeni care am depus jurământul în această calitate, a fost un moment cu o încărcătură deosebită, ne-am aflat în fața conducerii Curții de Justiție a Uniunii Europene, în sala mare de audiență și am spus cu emoție textul jurământului în limba maternă.

Încă o data am simțit că sunt parte din istoria justiției la nivel european și, cu atât mai mult, am conștientizat imensa responsabilitate ce revine fiecărui procuror în exercitarea cu corectitudine și în respectul legii a profesiei și a rolului ce i-a fost conferit.

Alina Matei: Suntem în mai 2021. Cum a fost perioada de început, adaptare? Nici nu știu care e termenul cel mai potrivit. Parcă orice adaptare ce presupune loc/oameni noi are un nu știu ”ce” al ei.

Cătălin Borcoman: Am venit în Luxemburg, în august 2020. La început, a fost puțin dificil până am găsit un apartament de închiriat.

După aceea, am putut constata cât de bine este organizat totul in Luxemburg la nivel de administrație, servicii, transport, cât de ușor se desfășoară circulația rutieră, astfel că adaptarea nu a fost dificilă.

La serviciu a fost, de asemenea, o perioadă de început diferită de ceea ce face în mod obișnuit un procuror, nu am investigat dosare, ci am conceput, în grupuri de lucru sau în Colegiu, regulamente, hotărâri, documente absolut necesare organizării desfășurării activității, însă acum toate acestea considerăm că sunt adoptate, chiar dacă mai necesită, probabil, unele reglaje pe parcurs și suntem nerăbdători să începem munca de procurori la 1 iunie.

Alina Matei: Faptul că șef al Parchetului European este un procuror din România, doamna Laura Codruța Kovesi, ar putea fi considerat un avantaj?

Cătălin Borcoman: În nici un caz un avantaj pentru mine personal sau pentru procurorii europeni delegați din România.

Este, în schimb, o mare onoare pentru România, un imens succes și o confirmare a valorii sistemului nostru judiciar, o recunoaștere europeană a profesionalismului procurorilor români, fiind cea mai importantă funcție ocupată de un român la nivelul Uniunii Europene, cu excepția celei de comisar ce se acordă fiecărui stat membru.

Singurul avantaj ar putea fi tot pentru sistemul judiciar român, deoarece în situațiile reglementate de regulament în care procurorul șef european este abilitat pentru luarea unor decizii, sigur că legislația națională este mai ușor de înțeles și interpretat pentru un român decât pentru un procuror străin.

Alina Matei: Art. 5 alin. 4 din Regulamentul EPPO prevede că instituția își desfășoară investigațiile în mod imparțial și caută toate probele relevante, atât incriminatoare, cât și dezincriminatoare. Nimic nou sub soare, s-ar putea afirma. Un fel de traducere a vorbelor lui Montaigne că ”cine nu e cinstit față de adevăr, nu e nici față de minciună”. Însă specificul activității de procuror este să caute probe relevante incriminatoare. Cele dezincriminatoarea se cuvin avocatului. Aș vrea să ne spuneți cum o să procedați, în calitate de procuror european, ca aceste dispoziții să nu rămână doar pe hârtie, ci să vă însoțească în activitate.

Cătălin Borcoman: Îmi pare rău fiindcă mă văd nevoit să vă contrazic.

În sistemul judiciar român, procurorul reprezintă interesele generale ale societății, nu are specific de activitate să caute probe incriminatoare.

La fel ca și în reglementarea națională, și în cea europeană, procurorii caută probe pentru stabilirea adevărului în cauză, atât cele incriminatorii, cât și cele dezincriminatorii.

La fel ca și în activitatea națională, voi administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului, dacă voi investiga personal cauze ori voi acționa conform atribuțiilor de procuror ierarhic superior pentru ca procurorii europeni delegați să realizeze anchetele în aceeași manieră și în deplină concordanță cu respectarea prevederilor tuturor actelor normative incidente în cauză.

Alina Matei: Legiuitorul român nu a stat degeaba și a modificat Codul de procedură penală și OG 66/2011 în vederea punerii în aplicare a Regulamentului EPPO. Cum le apreciați?

Cătălin Borcoman: Într-adevăr, Legea nr. 6/20201 de care faceți vorbire a fost o măsură necesară pentru clarificarea sau completarea unor prevederi ale Regulamentului Parchetului European.

Consider că este o lege bună, fiind pozitivă reorganizarea teritorială a circumscripțiilor unor instanțe ce va permite specializarea acestora pe infracțiunile de competența EPPO și va ușura din punct de vedere logistic activitatea procurorilor europeni delegați așezați teritorial în aceleași municipii cu instanțele competente.

De asemenea, este foarte utilă înființarea structurii naționale de suport a procurorilor europeni delegați,  aceștia urmând a avea o structură de poliție judiciară proprie și personal auxiliar sau de specialitate care să le acorde ajutor în derularea investigațiilor.

Alina Matei: Nu doar legiuitorul român s-a mișcat repede, ci și colegii avocați Adrian Șandru, Mihai Morar, Dorel Herinean alături de domnul profesor Ovidiu Predescu, care au scris o carte despre EPPO, intitulată Parchetul European. Reglementare. Controverse. Explicații. Pentru ca această instituție să funcționeze, care este, în opinia dumneavoastră, primul element de care ar trebui să se țină cont?

Cătălin Borcoman: Da, cunosc lucrarea, mi-am și achiziționat-o și urmează să o studiez cu interes și, dacă va fi necesar, să o și folosesc în activitate.

Pentru funcționarea Parchetului European, așa cum s-a putut observa și în spațiul public, primele elemente au fost numirile procurorului șef, ale procurorilor europeni, stabilirea corectă a bugetului, atribuirea unui sediu, angajarea personalului, adoptarea tuturor normelor interne necesare, numirea procurorilor europeni delegați, adaptarea legislațiilor naționale.

Ultimele două aspecte, pe care România le-a îndeplinit, sunt în curs de finalizare în ultimele state membre ale Parchetului European, astfel încât să poată fi declanșatî începerea operațiunilor la 1 iunie 2021.

Alina Matei: Ce prețuiește omul Cătălin Borcoman?

Cătălin Borcoman: Sigur că există viață și în afara serviciului, iar în viața privată pot spune că, în primul rând, îmi prețuiesc familia, soția și cei doi copii, părinții, rudele și prietenii ce îi am încă din copilărie, persoane cu care întrețin legături strânse, așa cum este specific comunităților din Ardeal, valorile și tradițiile zonei din care provin – Rupea, județul Brașov. Îmi plac călătoriile, istoria, filmele și serialele de calitate, sportul. De asemenea, citesc întotdeauna cu plăcere o carte bună.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

Cătălin Borcoman: Îi încurajez să acceseze cât mai des site-ul, să citească articolele de specialitate, să participe la conferințele organizate și să fie convinși că toate informațiile ce se regăsesc în materialele publicate vor contribui la formarea sau perfecționarea lor ca specialiști ai dreptului în domeniul de activitate al fiecăruia.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine!

Cătălin Borcoman: Și eu vă mulțumesc și vă doresc succes în activitate, atât dumneavoastră, cât și echipei juridice.ro!

Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.