Secţiuni » Comunicare profesională » Comunicate profesionişti
Comunicate profesionişti
Publicare comunicate şi informări profesionale
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Comunicare profesională Comunicate profesioniști Dreptul muncii Dreptul Uniunii Europene SELECTED

Eversheds Sutherland Romania a reprezentat Brink’s Cash Solutions SRL în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cerere de decizie preliminară în Cauza C-496/22 privind procedura concedierii colective

3 aprilie 2024 | JURIDICE.ro

Introducere

Curtea de Apel București a formulat la data de 22 iunie 2022 o cerere de decizie preliminară adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”, „Curtea”) având ca obiect procedura concedierii colective, mai exact interpretarea articolului 1 alineatul (1) primul paragraf litera (b), articolului 2 alineatul (3) și articolului 6 din Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective („Directiva 98/59”), cerere înregistrată sub numărul C-496/22.

Pârâta în litigiul principal a fost societatea Brink’s Cash Solutions SRL („Brink’s”), lider global în gestionarea completă a numerarului, incluzând transport de numerar, procesare numerar şi servicii ATM, precum şi soluții digitale pentru retail, care a fost nevoită să inițieze o procedură de concediere colectivă din cauza pandemiei de COVID-19, în timp ce reclamantul a fost un fost angajat al Brink’s.

Implicarea Eversheds

Brink’s a fost reprezentată convențional de Eversheds Lina & Guia SCA, prin intermediul avocaților: Sorin Șușnea și Raluca Zahanagiu, atât în litigiul principal, cât și în fața CJUE.

Rolul și abordarea Eversheds au fost foarte importante având în vedere contextul factual atipic, în care angajatorul nu avea un partener social cu care să inițieze consultările în vederea identificării unor soluții apte să ducă la evitarea concedierii colective preconizate sau la atenuarea consecințelor acesteia prin reducerea numărului salariaților concediați.

De asemenea, complexitatea și dificultatea cauzei au rezultat și din opiniile divergente exprimate în doctrina și jurisprudența națională.

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Contextul factual și considerații privind litigiul în cadrul căruia a fost formulată cererea de decizie preliminară

Litigiul principal a vizat contestația formulată de un fost angajat Brink’s împotriva deciziei de concediere, dosarul aflându-se în etapa procesuală a apelului, hotărârea instanței naționale urmând a fi definitivă.

Decizia de concediere contestată a fost emisă de Brink’s în cadrul unei proceduri de concediere colectivă demarate în contextul pandemiei de coronavirus SARS-CoV-2 și instituirii stării de urgență pe teritoriul României. Acea perioadă a fost caracterizată printr-o diminuare semnificativă a tranzacțiilor cu numerar, cu consecințe directe asupra activității Brink’s și profitului obținut de societate.

Potrivit dispozițiilor legale, Brink’s a notificat autoritățile competente, respectiv inspectoratul teritorial de muncă şi agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă cu privire la intenția demarării concedierii colective.

La acel moment, nu era în ființă o organizație sindicală, iar mandatul reprezentanților salariaților expirase, fără ca alți reprezentanți să fie desemnați de aceștia. Astfel, Brink’s s-a aflat în imposibilitatea obiectivă de parcurgere a etapei constând în inițierea consultărilor cu reprezentanții salariaților în legătură cu intenția de efectuare a concedierii colective, față de lipsa existenței acestora.

Întrebările preliminare adresate Curții și poziția părților

Cele două întrebări adresate de Curtea de Apel București Curții de Justiție a Uniunii Europene au fost următoarele:

1. „Articolul 1 [alineatul (1) primul paragraf litera (b)] și articolul 6 din Directiva 98/59, citite în lumina considerentelor (2) și (6) din preambulul aceleiași directive, se opun unei legislații naționale care permite unui angajator să nu consulte lucrătorii vizați de o procedură colectivă de concediere pentru că aceștia nu au desemnați reprezentanți și nici obligația legală de a o face?

2. Articolul 1 [alineatul (1) primul paragraf litera (b)] și articolul 6 din Directiva 98/59, citite în lumina considerentelor (2) și (6) din preambulul aceleiași directive, se interpretează în sensul în care, în ipoteza descrisă mai sus, angajatorul are obligația informării și consultării tuturor salariaților vizați de procedura concedierii colective?”

Fostul angajat a susținut că în absența unui sindicat sau a reprezentanților salariaților angajatorul ar fi fost obligat să informeze și să consulte în mod individual fiecare salariat vizat de procedura concedierii colective.

Brink’s, i.e. angajatorul în cauză, a prezentat următoarele argumente principale prin intermediul observațiilor scrise formulate:

– S-a argumentat în sensul că atât Directiva 98/59, cât și dreptul român reglementează etapele procedurii concedierii colective ce trebuie parcurse de către angajatori, care includ: inițierea consultărilor cu reprezentanții salariaților și notificarea autorităților competente;

În acord cu obiectivul urmărit prin Directiva 98/59, statele membre trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru ca lucrătorii să fie informați, consultați și să poată interveni în cazul concedierilor colective, însă prin intermediul unor reprezentanți, iar nu individual.

În acest sens, articolul 2 alin. (1) din Directiva 98/59 prevede în mod expres faptul că angajatorul trebuie să inițieze consultări cu reprezentanții salariaților, iar nu direct cu salariații în cauză.

Relevant pentru analiza Curții, dreptul național, i.e. Codul muncii, prin care a fost transpus de altfel textul directivei în ordinea juridică română, reglementează remediile necesare pentru a asigura conformitatea cu prevederile Directivei 98/59.

Astfel, Codul muncii acordă salariaților dreptul de a-și desemna reprezentanți, care vor fi consultați și vor putea propune măsuri apte să ducă la evitarea concedierilor sau reducerea numărului angajaților afectați de acestea.

– S-a argumentat în sensul că în lipsa unui sindicat/a unor reprezentanți ai salariaților, angajatorul rămâne obligat să îndeplinească doar actele și etapele procedurii ce țin de notificarea autorităților competente, etape ce au fost parcurse de către Brink’s în cadrul procedurii.

Consultarea reprezentanților salariaților în contextul concedierilor colective este justificată pentru motive ce țin de obiectivitate, aceștia putând propune soluții pertinente și constructive pentru prevenirea sau diminuarea consecințelor unor astfel de concedieri.

Pe de altă parte, consultarea în mod individual a fiecărui salariat vizat de procedură nu ar putea asigura scopul unei consultări eficiente și ar fi lipsită de orice finalitate practică, interesele individuale putând diferi de cele colective, și, de asemenea, un salariat neputând reprezenta colectivitatea în contextul în care ar prima subiectivismul inerent.

De altfel, ipoteza ce a făcut obiectul analizei Curții, în care, în cadrul unei proceduri de concediere colectivă, angajatorul se confruntă cu lipsa unor reprezentanți ai salariaților și se află astfel în imposibilitatea obiectivă a inițierii unui dialog cu aceștia nu este reglementată nici în cuprinsul Directivei 98/59.

– S-a argumentat în continuare că în legislația națională, corelativ obligației angajatorului de a iniția consultări cu sindicatele/reprezentanții salariaților, este instituită posibilitatea salariaților de a-și desemna reprezentanți/de a se asocia în organizații sindicale.

Astfel, în lipsa unei acțiuni în acest sens a salariaților, obligația de consultare a angajatorului este lipsită de conținut.

– De asemenea, au fost făcute trimiteri la jurisprudența anterioară a CJUE, unde s-a reținut că dreptul la informare și consultare, astfel cum este stipulat de Directiva 98/59, este destinat reprezentanților lucrătorilor, iar nu lucrătorilor considerați individual și că reprezentanții lucrătorilor sunt cei mai în măsură să atingă scopul prevăzut de directiva în cauză.

– S-a concluzionat în sensul că lipsa reglementării în dreptul intern a obligației de a consulta salariații în ipoteza în care aceștia nu și-au desemnat reprezentanți nu este contrară scopului Directivei 98/59, care nici ea, la rândul ei, nu tratează acestă ipoteză, dreptul la informare și la participare în cadrul concedierilor colective fiind un drept colectiv, iar nu individual.

Astfel, nivelul de protecție al acestui drept colectiv impus de Directiva 98/59 este atins în condițiile în care prin dreptul intern se reglementează obligația angajatorului de a iniția consultări cu reprezentanții salariaților, salariații având posibilitatea de a-și desemna reprezentanți tocmai în vederea promovării și apărării drepturilor și intereselor lor legitime.

Poziția Brink’s a fost îmbrățișată de: Guvernul român, Guvernul german, precum și de Comisia Europeană, o opinie contrară fiind exprimată doar de Guvernul grec.

Hotărârea Curții

CJUE a analizat cele două întrebări preliminare împreună și a decis că dispozițiile Directivei 98/59 nu prevăd o obligație pentru angajator de a efectua informarea și consultarea individuală a lucrătorilor vizați de o concediere colectivă preconizată.

În sprijinul acestei concluzii, Curtea a făcut trimitere la jurisprudența CJUE, unde s-a statuat în mod repetat că dreptul la informare și la consultare prevăzut de Directiva 98/59 este destinat reprezentanților lucrătorilor, iar nu lucrătorilor considerați individual. De asemenea, Curtea a făcut trimitere și la prevederile clare și la obiectivul Directivei 98/59, care impun angajatorilor care au în vedere concedieri colective să inițieze consultări cu reprezentanții lucrătorilor cu privire la posibilitățile de a evita sau de a reduce amploarea acestor concedieri colective sau de a atenua consecințele lor.

În mod special, în acord cu poziția exprimată de către Brink’s și contrar susținerilor Guvernului grec, Curtea a reținut că „informarea fiecăruia dintre lucrătorii vizați considerați individual sau o consultare cu fiecare dintre aceștia nu este în mod vădit de natură să asigure atingerea acestui obiectiv, dat fiind că, pe de o parte, interesele lucrătorilor considerați individual riscă să nu corespundă intereselor lucrătorilor considerați în ansamblu și că, pe de altă parte, lucrătorii considerați individual nu au legitimitate să intervină în numele lucrătorilor în ansamblul lor”.

Pentru aceste motive, Curtea a hotărât că: Articolul 1 alineatul (1) primul paragraf litera (b), articolul 2 alineatul (3) și articolul 6 din Directiva 98/59 trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări naționale care nu prevede o obligație pentru angajator de a‑i consulta în mod individual pe lucrătorii vizați de o concediere colectivă preconizată, atunci când acești lucrători nu au desemnat reprezentanți ai lucrătorilor, și care nu obligă lucrătorii menționați să facă o asemenea desemnare, cu condiția ca respectiva reglementare să permită, în împrejurări independente de voința acelorași lucrători, garantarea efectului deplin al acestor dispoziții ale Directivei 98/59, astfel cum a fost modificată.

Concluzii

Implicațiile legale ale deciziilor CJUE: Deciziile pronunțate de CJUE în cauze precum C-496/22 au un impact semnificativ asupra practicii juridice din statele membre ale Uniunii Europene, fiind obligatorii atât pentru instanța de trimitere, cât și pentru toate instanțele din statele membre.

Interpretarea Curții în legătură cu consultarea salariaților: În acord cu cele reținute de Curte, în situația în care salariații nu și-au desemnat reprezentanți, angajatorii nu sunt obligați să consulte fiecare salariat vizat de procedură. În schimb, angajatorii trebuie să respecte celelalte etape aferente procedurii concedierii colective, printre care se numără notificarea autorităților competente.

Rămâne de văzut cum vor aplica instanțele naționale decizia CJUE, însă este necesar ca angajatorii să adopte o abordare proactivă în gestionarea etapelor procedurii concedierii colective. Aceasta implică o înțelegere completă a obligațiilor legale și apelarea la asistență de specialitate, pentru a asigura conformitatea și protecția tuturor părților implicate.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale