Secţiuni » Articole » Opinii
Opinii
Condiţii de publicare
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Articole Drepturile omului Opinii SELECTED

Dreptul la viață vs. dreptul la liberă circulație

22 aprilie 2020 | Andrada NICOLESCU
Andrada Nicolescu

Andrada Nicolescu

Actualul context global, generat de răspândirea COVID-19, ne oferă ocazia de a reflecta asupra noțiunii de drepturi și libertăți fundamentale, un bun prilej ca, în urma unei introspecții, să înțelegem, măcar în parte, structura internă (în sensul valorilor pe care le protejează) a celui care este deținătorul suprem al acestora: omul.

Asistăm actualmente la conturarea dihotomiei dreptul la viață vs. dreptul la liberă circulație (cu implicații serioase al acestuia din urmă pentru cel dintâi, dreptul la liberă circulație fiind o componentă a dreptului la viață în sens larg, cele două aflându-se într-o relație întreg-parte). Avem, așadar, pe de o parte, opinia conform căreia dreptul la viață primează în raport cu dreptul la liberă circulație și că, pentru a proteja viețile persoanelor vulnerabile, avem datoria cu toții să adoptăm măsura izolării. La polul opus, există opinia conform căreia niciun drept nu poate fi restrâns în virtutea protejării altui drept și că o măsură ce presupune izolarea este disproporționată față de riscuri/pierderi.

Pentru a înțelege mai bine unde ne poziționăm, propun trecerea în revistă a opticii unor iluștri gânditori care au reflectat înaintea noastră atât asupra orânduirii statului, dar mai ales asupra orânduirii interioare a omului.

Utilitarismul – Jeremy Bentham, figură marcantă în dezvoltarea inițială a utilitarismului, susține că moralitatea se învârte în jurul fericirii definite ca prezența plăcerii și absența durerii, unde doar intensitatea, durata, certitudinea, proximitatea și numărul persoanelor asupra cărora se extinde contează. De esența utilitarismului este deopotrivă convingerea că maniera corectă de a proceda este aceea în care facem o balanță a beneficiilor și pierderilor, iar dacă suma avantajelor este mai mare decât cea a dezavantajelor, atunci avem soluția problemei (în alte cuvinte, dacă majoritatea este mulțumită, minoritatea niciodată nu va mai conta).

Un adept al utilitarismului ar susține că numărul persoanelor decedate ca urmare a infectării cu COVID-19 este încă mic prin raportare la populația globală, astfel încât restricționarea plăcerilor celorlalți „pentru cei puțini” este nejustificată. În acest sens, merită menționat că principala critică împotriva utilitarismului a fost dintotdeauna aceea că oferă o perspectivă dură, inumană asupra vieții și, mai ales, că plasează pe aceeași scară plăcerile cu valorile, fără nicio deosebire între acestea, toate fiind privite ca având importanță egală. J.S.Mill, a încercat mai târziu să umanizeze soluția propusă de Bentham, dar numai prin a adăuga elemente exterioare utilitarismului, relative chiar la respectarea demnității fiecărui individ.

Liberalismul- Un liberal din epoca contemporană, Robert Nozick, ar respinge orice intruziune din partea statului care nu are legătură cu asigurarea executării contractelor și protejarea cetățenilor împotriva forței, furtului și fraudei. Robert Nozick propune un stat minimalist, în care fiecare cetățean decide pentru sine, orice formă de paternalism din partea statului fiind absolut exclusă. Chiar și într-un stat cu puteri restrânse, este limpede, însă, că nici măcar un adept al liberalismului nu ar permite depășirea graniței drepturilor și libertăților proprii prin invadarea drepturilor celorlalți, ci ar admite că libertatea noastră nu este, nu poate fi și nici nu este de dorit să fie, nelimitată.

Evenimente programate
NOU! Despre bani în profesii juridice: avocați, executori, notari, consilieri juridici și alți profesioniști ai dreptului
13 septembrieUltimele evoluții jurisprudențiale privind prescripția răspunderii penale
14 septembrieJURIDICE.ro Premier Golf Day
16 septembrieAccidentul de muncă în toate formele de răspundere juridică
18 septembrieȘcoala Superioară de Cadre
19 septembrie 2024Impactul legii 243/2024 asupra creditorilor IFN/cesionari de creanțe
23 septembrieFraudarea creditorilor – eficacitatea mijloacelor actuale pentru combaterea ei
25 septembrieNoutățile Legii nr. 214/2024 – ce efecte poate avea semnătura electronică
26 septembrieJURIDICE by Night. Golden Season edition
30 septembrieAvocatura: onorariu orar vs. onorariu global
5 octombrieStart Curs INGENIO de pregătire pentru Barou, INM & Magistratură, Notariat și Licență
7 octombrieDacă UIT, 100.000 de lei amendă! (RO E-TRANSPORT)
14 octombrieImpactul sancțiunilor impuse de Consiliul Concurenței asupra pieței editoriale din România: între protecția concurenței și drepturile de autor
21 octombrieAbilitățile de negociere: un moft sau o necesitate?
31 octombrieJURIDICE by Night. Mystic Night. Halloween edition
11 noiembrieFraudarea fondurilor europene: infracțiune de 1 Euro? (Necesitatea stabilirii unui prag valoric minim pentru infracțiunea de fraudare a fondurilor europene)
18 noiembrieSocial Media. Răspunderea juridică în caz de Share și Repost care deranjează
23 noiembrieStart Curs Admitere INM/ Magistratură & Avocatură 2025
28 noiembrieJURIDICE by Night. Autumn Allure edition
2025The Congress / The biggest legal event

John Locke, considerat părintele liberalismului, susține că orice persoană sau grup minoritar de persoane care încalcă legea edictată de un legiuitor legitim declanșează ceea ce numește “stare de război” atât cu însuși legiuitorul, cât și cu agenții statului chemați să aplice normele adoptate de reprezentanții cetățenilor. Dar Locke consideră că starea de război poate fi declanșată chiar de legiuitor, în măsura în care acesta își depășește puterea cu care a fost învestit și stabilește norme arbitrare, contrare voinței majorității. Așadar, pentru a testa ceea ce este legitim din perspectiva lui J. Locke, ar trebui să verificăm un singur lucru: voința majorității, exprimată direct sau prin reprezentații aleși printr-o procedură corectă, neviciată. Locke pune accentul pe ideea de consimțământ, astfel că, deși liberal, recunoaște că odată ce am acceptat să facem parte dintr-o societate, părerea majorității transpusă în legi transparente, aplicate în mod egal pentru toți cetățenii, trebuie respectată. Pentru contextul actual, ar trebui, deci, să verificăm care este voința majoritară a cetățenilor, întrucât odată ce statul depășește puterea cu care a fost învestit și acționează contrar voinței și intereselor majorității, își pierde, în realitate, legitimitatea.

Kantianismul – Optica lui Immanuel Kant, filozof cu o viziune complexă și inedită chiar și asupra noțiunii de „libertate”, este, probabil, odată înțeleasă, cea mai profundă perspectivă asupra omenirii pe care o definește ca pe valoarea supremă a lumii, rațiunea umană fiind nucleul tuturor virtuților, având per se o valoare intrinsecă incomensurabilă.

Spre deosebire de ceea ce în mod uzual înțelegem prin noțiunea de „libertate” (mai precis, că putem acționa cum dorim fără restricții), Kant vorbește despre libertate ca despre alegerea pe care o facem în lipsa oricăror dorințe personale, instincte, impulsuri, despre acțiunea guvernată exclusiv de rațiune. Această rațiune este comună tuturor oamenilor, astfel că, aplicată pur (a priori) și în lipsa oricăror interese personale, ar genera același mod de acțiune din partea oricărei persoane.

Mai departe, Kant vorbește despre un mod de acțiune guvernat de un simț al datoriei, iar prima dintre îndatoririle pe care le avem este chiar protejarea vieții proprii și a celorlalți. Testul pe care Kant îl propune pentru a stabili dacă acționăm corect este acela prin care trebuie să identificăm principiul care stă la baza acțiunii noastre și să verificăm dacă modul nostru de acțiunea ar putea fi (și ne-am dori să fie) stabilit ca lege universală. Transpus la situația curentă, Kant ar susține că avem datoria de a proteja viețile celor vulnerabili pentru că orice viață contează, că demnitatea umană este de neprețuit și că a întoarce spatele celor slabi într-o anumită situație nu poate fi conceput de rațiune ca un principiu care să funcționeze universal (prin prisma faptului că oricare dintre noi, ne vom dori, la un moment dat, să fim protejați, să nu fim neglijați doar pentru că facem parte dintr-o minoritate), nu din cauza consecințelor care ar decurge dintr-o astfel de regulă universală, ci pentru că o astfel de lege s-ar autoinvalida.

Conchid prin a-mi exprima respectul pentru rațiunea umană care a decis la unison să își protejeze semenii, să nu facă abstracție de o problemă care, cel puțin aparent, nu i-ar fi afectat în mod direct.

Este limpede că înainte de orice măsură impusă de stat, fiecare om la nivel individual a luat decizia de a acționa prudent, cu empatie și aplecare reală asupra vieții celorlalți.

Avocat Andrada Nicolescu

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Materii / Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul securităţii sociale
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Drepturile omului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu
Studii
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Top Legal
Avocaţi
Consilieri juridici
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Revista revistelor juridice
Wisdom stories

J   Servicii   Membership   Comunicare   Documentare   Legal Talent Search   Partnership   Servicii tehnice