« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Caracterul neindexabil al pragurilor pentru ajutor public judiciar – excepţie de neconstituţionalitate
27.05.2021 | Daniel BANDOL

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Daniel Bandol

Daniel Bandol

Cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. 1 şi alin. 2 din OUG nr. 51/2008:

a) Referitor la admisibilitatea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale

• Potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47 din 18/05/1992, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 807 din 03/12/2010, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

Excepţia de neconstituţionalitate formulată în prezenta cauză este ridicată în faţa unei instanţe judecătoreşti, în cursul judecării unui proces civil, şi vizează art. 8 alin. 1 şi alin. 2  din OUG nr. 51/2008, dispoziţie legală care este în vigoare.

În ceea ce priveşte legătura dintre dispoziţiile legale criticate cu soluţionarea prezentei cauze, se observă că această legătură există, întrucât cele două alineate fixează praguri în funcţie de care cererea petentului va fi admisă sau respinsă.

• Potrivit art. 29 alin. 2 din Legea 47/1992 excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată din oficiu, de către instanţă.

• Potrivit art. 29 alin. 3 din Legea 47/1992 nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

În acest context se reţine că dispoziţiile legale criticate nu au fost declarate, până la acest moment, ca fiind neconstituţionale printr-o decizie a Curţii Constituţionale.

b) Cu privire la temeinicia criticilor de neconstituţionalitate puse în discuţie în prezenta cauză, opinia instanţei de judecată este în sensul că aceste critici sunt întemeiate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. 1 şi alin. 2  din OUG nr. 51/2008, care au următorul conţinut:

(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.

Motivarea instanței cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată

Instanţa apreciază că este încălcat art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție, care prevede că:

(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

În prealabil, instanţa va reţine, din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, faptul că, prin Decizia nr. 374/2014, s-a constatat că, prin reglementarea cadrului legal al ajutorului public judiciar, se urmărește asigurarea efectivității dreptului de acces la justiție, prin stabilirea unor minime și rezonabile condiții. S-a arătat, astfel, că stabilirea unor limite și condiții privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din OUG nr. 51/2008, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor și a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susținere din partea statului și l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiție.

Totodată, prin Decizia nr. 394/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713/20.11.2013, CCR a subliniat faptul că, în Hotărârea din 19.06.2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a estimat că, dacă din punctul de vedere al art. 6 paragraful 1 din Convenție, executarea obligației de a asigura un drept efectiv de acces la un tribunal nu înseamnă, pur și simplu, absența unei ingerințe, ci necesită măsuri pozitive din partea statului, acest lucru nu înseamnă nici un drept necondiționat de a obține un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă și nici dreptul la o procedură gratuită în această materie.

Având ca reper şi cele două hotărâri ale CCR anterior citate, instanţa reţine faptul că alin. 1 şi alin. 2 al art. 8 din OUG nr. 51/2008 încalcă art. 21 alin. 1-3 din Constituţia României, prin caracterul lor imuabil, ne-indexabil, ne-actualizabil şi neactualizat de legiuitor.

Dacă impunerea unor praguri nu pune probleme de constituţionalitate, aşa cum s-a arătat în precedent, caracterul fix al acestor praguri, necorelarea acestor praguri cu alţi indicatori ai costului vieţii reale în România, încalcă dreptul de acces la o instanţă al justiţiabililor.

Se va reţine că aceste praguri au fost stabilite de legiuitor în anul 2008, când salariul minim pe economie în România era de 500 lei,  apoi de 540 lei lunar (HG 1507/2007 şi HG 1051/2008). În acel context, un venit de sub 300 lei lunar pe membru de familie îndreptăţea justiţiabilului la scutire totală ca formă de ajutor public. Adică dacă venitul său era de sub 60% din salariul minim pe economie, era îndreptăţit să beneficieze de scutire totală. Sau, dacă venitul său era de 600 lei sau mai mic (deci puţin peste salariul minim pe economie), putea primi scutire de 50%.

Translatând raţionamentul în anul 2019, salariul minim este de 2080 lei (HG 937/2018). Aplicând strict raţionamentul legiuitorului din anul 2008, dacă o persoană are un venit lunar de 1248 lei sau mai mic (reprezentând 60% din nivelul salariului minim pe economie actual), ar trebui să beneficieze de scutire totală de la plata taxelor de timbru. NN: sumele sunt de fapt şi mai mici, dacă se calculează salariul net.

Practica instanţelor naţionale va releva cu prisosinţă că nu se acordă ajutor public sub forma scutirii totale atunci când venitul minim lunar pe membru de familie este de 1248 lei sau mai mic. Nu se acordă nici măcar scutirea parţială.

A impune drept criteriu pentru ajutorul public un prag fix, neactualizabil, neindexabil de mai bine de 10 ani, timp în care salariul minim garantat a crescut de peste patru ori, încalcă în mod evident accesul la justiţie al cetăţenilor.

Alin. (3) al art. 8 din OUG 51/2008 care prevede că ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România,  nu reprezintă un veritabil remediu şi nu este de natură să înlăture viciile de constituţionalitate ale primelor două alineate, întrucât premisa pentru aplicarea acestui alin. 3 este cea fixată de alineatele 1 şi 2. Aşadar, instanţa va verifica dacă se găseşte în alte situaţii decât cele de la alin. 1 sau 2, ceea ce impune judecătorului să pornească raţionamentul de la o bază putredă, nerealistă, influențând nefast inclusiv rezultatul deliberării sale în baza alin. 3.

Un alt argument în favoarea constatării neconstituţionalităţii celor două alineate este dat de faptul că, sesizând lipsa de corelare a indicatorilor economici privitori la costul vieţii în România, în Camera Deputaţilor, cameră decizională, se găseşte un proiect de lege pentru modificarea şi completarea OUG 217/2000 privind coşul minim de consum lunar. Acest coş minim nu a fost actualizat în ultimii 19 ani. Reiese cu puterea evidenţei că pragurile fixe stabilite de art. 8 alin. 1 şi 2 nu mai sunt, de mult timp, capabile să filtreze raţional cererile de ajutor public, pentru a discerne cine nu poate şi cine nu vrea să plătească.

Expunerea de motive reţine majorarea salariului minim pe economie de la 310 lei la 1450 lei între anii 2005-2017, dar şi necorelarea acestor creşteri cu valoarea coşului minim de consum.

Poate paradoxal, dar în cazul amenzilor contravenţionale (cu precădere la cele rutiere), legiuitorul a dat dovadă de diligenţă şi a creat un mecanism de actualizare automată a nivelului amenzii în funcţie de valoarea la zi a salariului minim pe economie (1 punct-amendă reprezintă 10% din salariul minim pe economie). Nimic nu împiedică găsirea unei soluţii asemănătoare şi în cazul acestor praguri de la art. 8, astfel încât acestea să se actualizeze automat în funcţie de un indicator obiectiv, stabilit prin HG, cum este salariul minim pe economie.

Un alt argument vine de la Institutul Naţional de Statistică, care a comunicat instanţei, la dosar, indicele preţurilor de consum şi rata inflaţiei pentru perioada 2008 – dec. 2018 (adresă pe care o ataşăm prezentei sesizări).

Concluzionând, caracterul imuabil, neindexabil, ne-actualizabil şi neactualizat al pragurilor de la art. 8 alin. 1 şi 2 din OUG 51/2008, le face adevărate piedici în calea liberului acces la justiţie, concretizându-se într-un filtru rupt de realităţile vremii, care vine să obstrucţioneze soluţionarea echitabilă a cererilor de ajutor public.

Față de cele reținute, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. 4 din Legea 47/1992 republicată, instanța va sesiza Curtea Constituţională cu privire la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. 1 şi alin. 2 din OUG nr. 51/2008, excepţie invocată din oficiu.

Pe fondul cauzei: Instanţa va amâna judecarea cauzei la data de 05.02.2019.

DISPUNE:

În baza art. 29 alin. 4 teza I din Legea nr. 47/1992 republicată, admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.

Sesizează Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 8 alin. 1 şi alin. 2 din OUG nr. 51/2008, excepţie ridicată din oficiu.

În baza art. 29 alin. 4 teza a III-a din Legea nr. 47/1992 republicată, dispune comunicarea prezentei încheieri şi a celorlalte acte relevante din dosarul cauzei la Curtea Constituţională în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

Fără cale de atac în ceea ce priveşte sesizarea Curţii Constituţionale.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29.01.2019.

Facem menţiunea că excepţia a fost înregistrată pe rolul CCR la data de 04.02.2019 sub nr. 273D/2019, fără a se fixa încă un termen de judecată. S-a revenit în mod repetat cu adresă către CCR pentru comunicarea stadiului soluţionării excepţiei. Răspunsul a fost clişeic.

Judecător Daniel Bandol, Judecătoria Botoșani

Cuvinte cheie: , , ,
Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Opinii, Procedură civilă, SELECTED TOP LEGAL | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD