« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Actualități constituționale (mai 2021). Jurisprudență relevantă a Curții Constituționale a României. Evenimente internaționale. Publicații
31.05.2021 | Marieta SAFTA

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Marieta Safta

Marieta Safta

Sumar
I. Jurisprudență relevantă a Curții Constituționale a României

O soluție legislativă declarată neconstituțională nu poate fi reluată prin intermediul unui alt act normativ.  Despre răspunderea statului pentru adoptarea unei legi neconstituționale.

II. Evenimente internaționale
Conferința Family and Family Heritage. National, European and International Legislative Challanges and Perspectives, organizată de Universitatea “Titu Maiorescu” Facultatea de Drept, în perioada 13-14 mai 2021;
Conferința Contemporary Challanges in Administrative Law from an Interdisciplinary Perspective, organizată  de Facultatea de Drept a Academiei de Studii Economice și de Societatea de Științe Juridice și Administrative, în data de 21 mai 2021.

III. Publicații
ICL Journal –Vienna Journal on International Constitutional Law (2020 Vol 14, Issue 4) –  Yaniv Roznay- Introduction: Constitutional Courts in 100-Years Perspective and a Proposal for a Hybrid Model of Judicial Review – despre legitimitate, majorități în luarea deciziilor instanțelor constituționale,  perspective asupra curților constituționale și controlului de constituționalitate

I. JURISPRUDENȚĂ RELEVANTĂ A CURȚII CONSTITUȚIONALE A ROMÂNIEI –  O soluție legislativă declarată neconstituțională nu poate fi reluată prin intermediul unui alt act normativ. Despre răspunderea statului pentru adoptarea unei legi neconstituționale.

În perioada de referință au fost publicate în Monitorul Oficial al României decizii ale Curții Constituționale (CCR)  pronunțate în exercitarea următoarelor atribuții:
– Controlul constituționalității legilor înainte de promulgare [art.146 lit.a) din Constituție];
– Controlul constituționalității regulamentelor Parlamentului [art.146 lit.c) din Constituție];
– Soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate a legilor și ordonanțelor [art.146 lit.d) din Constituție];

Față de această jurisprudență, vom aborda în cele ce urmează aspecte  vizând  reluarea de către legiuitor a unor soluții legislative constatate neconstituționale, cu referire la  Decizia nr. 189  din 18 martie 2021,  publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,  nr.466 din 4 mai 2021.

Prin decizia menționată, Curtea s-a pronunțat, în control a posteriori de constituționalitate, asupra prevederile art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1011 din data de 30 octombrie 2020, având următorul conţinut: „Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia. Prin excepţie, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacţionat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.”

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea a observat că soluția legislativă criticată a mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat de Curtea Constituțională în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție. Astfel, prin Decizia nr.725 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.959 din 19 octombrie 2020, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, constatând încălcarea dispozițiilor art.16 din Constituție. (par.23 din Decizia nr.189/2021)

Curtea a reținut că, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr.725 din 7 octombrie 2020, a intrat în vigoare Legea nr.219/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1011 din 30 octombrie 2020, care, prin art.I pct.1, a menținut, de principiu, soluția legislativă a cărei neconstituționalitate a fost constatată de Curtea Constituțională, consacrând o modalitate de reglementare similară celei cuprinse în Legea privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/2020 – în sensul că a instituit același dublu standard în privința modalității de evaluare a bunului imobil, în funcție de calitatea persoanei căreia i se acordă măsuri compensatorii -, soluție legislativă asupra căreia Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizia mai sus menționată. (par.28 din Decizia nr.189/2021)

În aceste condiții, Curtea Constituțională a făcut aplicarea art.147 alin.(4) din Constituţie, potrivit căruia deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, reținând că, în situația în care instanța de control constituțional a constatat neconstituționalitatea unei anumite soluții legislative în controlul a priori de constituționalitate, nu este permis ca aceasta să devină parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel cu privire la care Curtea Constituțională s-a pronunțat. Or, în cazul de față, ulterior publicării în Monitorul Oficial a Deciziei nr.725 din 20 octombrie 2020, Legea nr.219/2020 a intrat în vigoare și a transpus în dreptul pozitiv o soluție legislativă care conservă viciul de neconstituționalitate al art.I pct.1 din Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2020. O asemenea reglementare este contrară Deciziei nr.725 din 7 octombrie 2020 și, prin urmare, nesocotește art.147 alin.(4) din Constituție.  Ca urmare a constatării, prin prisma efectului general obligatoriu al deciziei sale anterioare, a viciului de neconstituționalitate determinat de încălcarea dispozițiilor art.147 alin.(4) din Legea fundamentală, în acord cu jurisprudența sa în materie, Curtea nu a mai  analizat criticile de neconstituționalitate ce vizează fondul reglementării[1].(par.29-30 din Decizia nr.189/2021)

Jurisprudența Curții Constituționale oferă mai multe exemple în acest sens, respectiv de sancționare, în temeiul art.147 din Constituție, a unor acte normative care reluau soluții legislative constatate neconstituționale.Așa cum CCR a statuat constant,   adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curții Constituționale, prin care se tinde la păstrarea soluțiilor legislative afectate de vicii de neconstituționalitate, încalcă Legea fundamentală. Într-un stat de drept, astfel cum este proclamată România în art.1 alin.(3) din Constituție, autoritățile publice nu se bucură de nicio autonomie în raport cu dreptul, Constituția stabilind în art.16 alin.(2) că nimeni nu este mai presus de lege, iar în art.1 alin.(5) că respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie[2]. De asemenea,   Curtea a subliniat importanța principiului constituțional general al comportamentului loial și a stabilit că revine, în principal, autorităților publice sarcina de a-l aplica și respecta în raport cu valorile și principiile Constituției, inclusiv față de principiul consacrat de art.147 alin.(4) din Constituție referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanței constituționale.[3] Prin încălcarea efectelor erga omnes ale deciziei de constatare a neconstituționalității, legiuitorul procedează într-un mod contrar comportamentului constituțional loial de care acesta trebuie să dea dovadă față de instanța constituțională și față de jurisprudența acesteia. Întrucât respectarea jurisprudenței Curții Constituționale constituie una dintre valorile care caracterizează statul de drept, obligațiile constituționale care rezultă din jurisprudența instanței constituționale circumscriu cadrul activității legislative viitoare; or, prin adoptarea unei soluții legislative similare cu cea constatată, în precedent, ca fiind contrară dispozițiilor Constituției, legiuitorul acționează ultra vires, încălcându-și obligația constituțională rezultată din art.147 alin.(4)[4]. Jurisprudența Curții conturează principiul potrivit căruia „o soluție legislativă declarată neconstituțională nu poate fi reluată prin intermediul unui alt act normativ”, concluzie susceptibilă de circumstanțieri numai în situațiile schimbării de context general, prin jocul factorilor de configurare a dreptului.

În acest context,   este de semnalat ca temă de reflecție o dezbatere interesantă ce face obiectul unui articol publicat în urmă cu un an de Laurent Domingo în Constitutions- Revue de droit constitutionnel apliqué  (octombrie 2019 – aprilie 2020), referitoare la responabilitatea statului pentru adoptarea unei legi declarate neconstituționale (Responsabilité de l’Etat du fait d’une loi déclarée inconstituttionelle)[5].

II. EVENIMENTE INTERNAȚIONALE

Dintre evenimentele  internaționale organizate  în cursul lunii mai, de această dată în România, ne-au atras atenția (cu referire la specificului acestei rubrici), două conferințe internaționale semnificative  prin  tematică, precum și prin  participare și lucrările prezentate.

1. Conferința FAMILY AND FAMILY HERITAGE. NATIONAL, EUROPEAN AND INTERNATIONAL LEGISLATIVE CHALLENGES AND PERSPECTIVES, organizată de Universitatea “Titu Maiorescu” – Facultatea de Drept, în perioada 13-14 mai 2021

Potrivit prezentării realizată de organizatori, Conferința a avut ca obiectiv principal orientarea efortului de cercetare comun problematicii familiei și complexei structuri a drepturilor și obligațiilor patrimoniale și nepatrimoniale pe care le aceasta implică. S-a arătat astfel că  ”istoricul familiei influențează prezentul ei, atât în privința aspectelor legate de continuitate, cât și asupra acelora referitoare la modificările și întreruperile tradiției. Nici desuetă, nici în colaps, familia demonstrează astăzi vitalitatea și expresivitatea sa, bogată în libertățile dobândite, dar totodată fragilă sub presiunea noilor provocări. Diversitatea normelor dreptului intern, european și internațional incidente familiei și aspirațiilor sale deschide un vortex de libertăți, puteri, drepturi și obligații în reglementarea internă și europeană a familiei generatoare de conflicte și confluențe juridice, care ne invită din culisele cercetării științifice să le explorăm.”[6] Totodată,  ”într-o lume în care sistemele juridice interferează tot mai mult, iar experiența juridică este supusă unor constante evoluții”[7], s-a dorit  o analiză a ”fundamentelor doctrinare”, precum și identificarea de ”soluții adecvate de practică”[8].

Diversitatea  temelor abordate în cele patru secțiuni ale Conferinței, de mare interes pentru acest domeniu care, prin complexitatea lui, antamează toate ramurile dreptului, demonstrează că evenimentul a atins obiectivele propuse. În Secțiunea A, unde am avut plăcerea să particip,  prezentările și dezbaterile au valorificat aspecte de drept comparat în privința consacrării constituționale și legale a familiei, dezvoltări jurisprudențiale naționale și internaționale, reforme în curs în acest domeniu, probleme specifice vizând aplicarea principiului egalității între soți, protecția copilului, protecția persoanelor vârstnice, violența domestică și provocările pe care situația de criză determinată de pandemie le-a determinat în privința familiei.

Lucrările Conferinței vor fi publicate într-un  volum ce va constitui, cu siguranță, o sursă importantă de documentare pentru cei interesați de problematica abordată.

2. Conferința CONTEMPORARY CHALLENGES IN ADMINISTRATIVE LAW FROM AN INTERDISCIPLINARY PERSPECTIVE organizată  de Facultatea de Drept a Academiei de Studii Economice și de Societatea de Științe Juridice și Administrative, în data de 21 mai 2021

Potrivit prezentării organizatorilor, Conferinţa, aflată la a patra ediție, ”este o platformă de dezbateri care examinează dezvoltările recente şi perspectivele de evoluţie ale dreptului administrativ și ale administrației publice la nivel național, european și internațional”[9], încurajând ”susţinerea atât a lucrărilor de interes internaţional având ca obiect administrația publică comparată, Spațiul Administrativ European, dreptul administrativ dezvoltat de organizațiile publice internaționale, necesitatea abordării interdisciplinare a administrației publice, globalizarea fenomenului administrativ, cât şi a lucrărilor care să reliefeze particularităţile administrației publice naţionale.”[10]

Lucrările Conferinței, la care am avut de asemenea plăcerea să particip, au antamat subiecte foarte diverse și foarte actuale de drept administrativ și constituțional. Considerăm  remarcabilă  componenta foarte semnificativă de drept comparat, atât în ceea ce privește conținutul lucrărilor prezentate, cât și prezența efectivă în Conferință, ușor de observat chiar din programul acesteia, afișat pe pagina gazdă, unde pot fi găsite și rezumatele lucrărilor înscrise.[11]

Toate lucrările susţinute se vor regăsi într-una din publicațiile Conferinței[12], constituind, de asemenea, o resursă semnificativă de documentare și, așa cum subliniam, de drept comparat în materie.

III. PUBLICAȚII –   ICL JOURNAL –Vienna Journal on International Constitutional Law (2020 Vol 14, Issue 4) –  Yaniv ROZNAY- Introduction: Constitutional Courts in 100-Years Perspective and a Proposal for a Hybrid Model of Judicial Review – despre legitimitate, majorități în luarea deciziilor instanțelor constituționale, perspective asupra curților constituționale și controlului de constituționalitate

Articolul deschide un volum special al revistei, care abodează controlul de constituționalitate și, în special curțile constituționale pe model kelsenian, din perspectiva a 100 de ani de evoluție.

Autorul caracterizează controlul de constituționalitate și punctează dezvoltarea acestuia, prezentând și rațiunile acestei dezvoltări. Totodată, analizează modelele de control de constituționalitate, cu accent pe cel kelsenian (modelul continental), care formează în mod special subiectul acestui articol.

O teză interesantă este argumentată în secțiunea 3 a articolului ”A hybrid model between strong and weak forms of judicial review”, în sensul că  invalidarea legislației neconstituționale ar presupune mai degabă o majoritate calificată (două treimi), iar nu simplă, a judecătorilor constituționali. Se arată că ultimii ani relevă o creștere a numărului de decizii luate cu majorități fragile, de cinci la patru, mai ales în chestiuni controversate, și sunt prezentate o serie de argumente în susținerea tezei, elemente de drept comparat, prezentul semnal fiind  o invitație la lectură.

Cu referire la cadrul constituțional național în această privință, reținem că  Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale prevede o majoritate calificată  de adoptare a deciziilor (două treimi din numărul judecătorilor Curții) în cazul controlului de constituționalitate al inițiativelor de revizuire a Constituției[13], a legilor  de revizuire a Constituției[14], precum și în cazul hotărârilor pronunțate asupra valabilității referendumului[15].

Referior la celelalte atribuții, unde, potrivit legii,  deciziile/hotărârile/avizele se adoptă cu majoritatea de voturi a judecătorilor Curții[16], jurisprudența Curții Constituționale relevă situații precum, de exemplu, în cazul conflictelor juridice de natură constituțională,  când  au fost adopate decizii  cu majoritate de voturi, unul din judecatori a formulat opinie concurentă, iar patru au formulat opinii separate sau când Curtea s-a pronunțat  cu majoritate de voturi,  doi judecători au formulat opinii concurente iar trei judecători au formulat opinii separate. Sunt astfel de exemple – pentru prima situație menționată – decizia prin care  Curtea a constatat că  angajarea răspunderii de către Guvern în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în temeiul art.114 alin.(1) din Constituţie, asupra proiectului Legii educaţiei naţionale este neconstituţională şi a declanşat un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, întrucât proiectul de lege se află în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională[17], sau decizia pronunțată în cazul conflictului juridic de natură constituțională când a fost disputată reprezentarea României la Consiliul European, iar Curtea a  stabilit că  în exercitarea atribuţiilor constituţionale, Preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European în calitate de şef al statului, această atribuţie putând fi delegată de către Preşedintele României, în mod expres, primului-ministru.[18] Cât privește cea de-a doua situație menționată, vizează conflictul juridic de natură constituțională în care Curtea a constatat  existența unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul justiției și Președintele României, generat de refuzul Președintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, și a stabilit că Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Nu intenționăm realizarea, în acest cadru, a unei analize a deciziilor de admitere pronunțate de Curtea Constituțională a României, din perspectiva majorităților/opiniilor separate/concurente, dar acesta poate constitui un subiect de interes prin prisma ideilor avansate în articolul aici semnalat.

Studiul prof. Yaniv Roznai se încheie cu evidențierea perspectivelor asupra curților constituționale și controlului de constituționalitate  abordate în același volum al revistei de către: Jorge Farinacci – Fernos (Constitutional Courts as Majoritarian Instruments), Antoni Abat Ninet (Kelsen versus Schmitt and the role of the sub-state entities and minorities in the appointment of constitutional magistrates in continental systems), Nausica Palazzo (Judicial Activism in Europe: Not a Neat and Clean Fit), Jeong –In Yun (Constitutional Review Complaint as an Evolution of the Kelsenian Model), Jaime Olaiz – Gonzales (Mexican Supreme Court at Crossroads: Three Acts of Constitutional Politics), Constantinos Kombos (Idiosyncratic Constitutional Review in Cyprus: (Re)Design, Survival and Kelsen), Rawin Leelapatana and Abdurrachman Satrio Pratomo (The Relationship Between a Lelsenian Constitutional Court and an Entrenched National ideology: Lessons from Thailand and Indonesia).


[1] A se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr.619 din 11 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.6 din 4 ianuarie 2017, Decizia nr.140 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.377 din 14 mai 2019, paragraful 84, sau Decizia nr.58 din 12 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.205 din 13 martie 2020, paragraful 62, decizia nr.725 din 7 octombrie 2020, precitată, paragraful 56
[2] A se vedea Decizia nr.1.018 din 19 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.511 din 22 iulie 2010, Decizia nr.195 din 3 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.223 din 18 aprilie 2013, Decizia nr.463 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.704 din 25 septembrie 2014, paragraful 38, sau Decizia nr.895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.84 din 4 februarie 2016, paragraful 25
[3] A se vedea, cu privire la înțelesul principiului comportamentului loial al autorităților publice, Decizia nr.1.257 din 7 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.758 din 6 noiembrie 2009, Decizia nr.1.431 din 3 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.758 din 12 noiembrie 2010, Decizia nr.51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.90 din 3 februarie 2012, Decizia nr.727 din 9 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.477 din 12 iulie 2012, Decizia nr.924 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.787 din 22 noiembrie 2012, sau Decizia nr.260 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.318 din 11 mai 2015, paragraful 30
[4] A se vedea Decizia nr.895 din 17 decembrie 2015, precitată, paragraful 26
[5] A se vedea și https://www.conseil-etat.fr/actualites/actualites/le-conseil-d-etat-reconnait-la-possibilite-d-engager-la-responsabilite-de-l-etat-du-fait-de-lois-inconstitutionnelles-sous-certaines-conditions
[6] https://www.utm.ro/conferinta-internationala-cu-tema-familia-si-patrimoniul-familial-provocari-si-perspective-legislative-nationale-europene-si-internationale/?fbclid=IwAR1m7VPP8AxY0PSqCNvCQVq6uwSLMdaV5Sm5rXpiuVwZOk9SpcQo803G4SU
[7] Ibidem
[8] Ibidem
[9] http://www.alpaconference.ro/?fbclid=IwAR3DxdWUHRoVcqsVPFGtRy_h5JqU6lL4YVUePQpfDudouqAbhiJfFJxZLRo
[10] Ibidem
[11] http://www.alpaconference.ro/Section%20I.%20Scientific%20papers.pdf;http://www.alpaconference.ro/Section%20II.%20Scientific%20papers.pdf
[12] http://www.alpaconference.ro/publicatii.html
[13] Art.21. alin  (1) ”Curtea Constituţională se pronunţă asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative cu votul a două treimi din numărul judecătorilor”.
[14] Art.23 alin. (1) ”În termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională se pronunţă, din oficiu, asupra acesteia, prevederile art. 20 şi 21 aplicându-se în mod corespunzător”.
[15] Art.47. alin.(1) ”Plenul Curţii Constituţionale decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului.”
[16] Art.51. alin. (1) ”Curtea Constituţională lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul judecătorilor. Plenul decide cu votul majorităţii judecătorilor Curţii, dacă prin lege nu se prevede altfel.”
[17] Decizia nr.1431 din 3 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.758 din 12 noiembrie 2010
[18] Decizia nr.683 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.479 din 12 iulie 2012


Conf. univ. dr. Marieta Safta

Cuvinte cheie: , , , ,
Secţiuni: Articole, CCR, Drept constitutional, Dreptul Uniunii Europene, INTERNAȚIONAL, SELECTED TOP LEGAL | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD