« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Provocările comunicării contemporane pentru libertatea de exprimare. Your Post has been Removed: Tech Giants and Freedom of Speech de Frederik Stjernfelt și Anne Mette Lauritzen
01.06.2021 | Alis SOCEA

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Alis Socea

Alis Socea

De la simple platforme de socializare, la comunitățile sociale globale, social media începe să aibă un rol și mai important decât cel pentru care a fost inițial creată: creează realități noi pentru utilizatori.

Publicată în 2019, Your post has been removed: tech giants and freedom of speech[1] oferă câteva răspunsuri utilizatorilor platformelor de socializare și adresează câteva întrebări juriștilor. Atât întrebările, cât și răspunsurile, gravitează în jurul unei dileme: cum afectează algoritmii acestor platforme libertatea de exprimare a utilizatorilor?

Nici răspunsuri, nici întrebările nu sunt simple deloc, fapt asumat de către autorii Frederik Stjernfelt și Anne Mette Lauritzen care abordează subiectul dintr-o multitudine de perspective.

Frederik Stjernfelt este profesor de semiotică și de filosofia științei la Universitatea Aalborg din Copenhaga, iar, printre interesele lui, se regăsește și libertatea de expresie. Anne Mette Lauritzen, co-autorul cărții, este cercetător la Center for Information and Bubble Studies în cadrul Universității din Copenhaga. E interesată de drepturile omului și de filosofia tehnologiei.

La început, cartea te poartă prin definițiile libertății de exprimare, atât din punct de vedere legal, cât și social, și îți prezintă evoluția conceptului în societate. Această introducere e o ocazie bună pentru a ne aminti de cărțile și de conceptele abordate de Kant sau John Stuart Mill sau, s-o zicem pe aia dreaptă, să ne amintim de cărțile de căpătâi pe care nu am apucat niciodată să le citim și ne-am eschivat mereu să recunoaștem.

De-a lungul capitolelor cartea abordează teme precum modul în care giganții tech au ajuns la putere, modalitatea în care sunt folosite datele, cum personalizarea serviciilor formează filter bubbles și echo chambers, care sunt sau care nu sunt procedurile prin care sunt șterse informațiile de pe platforme și ne aduce în față și câteva dintre colaborările știute dintre aceștia și guverne.

În ciuda faptului că pot părea subiecte diferite, toate temele de mai sus converg într-o singură direcție: cum ne e afectată libertatea de exprimare cu fiecare scroll down de pe Facebook, Twitter sau la fiecare click de pe Google.

Încălcările cu privire la libertatea de exprimare sunt avute în vedere într-un sens larg, libertatea de exprimare apărând astfel ca un corolar pentru dreptul de a căuta, de a obține informații în mod liber și de a ne exprima online. Încălcarea acestor drepturi e analizată atât în spețe arhicunoscute precum Cambridge Analytica, dar și în spețe restrânse, din propria noastră bulă de Facebook.

Pe parcursul acesteia, odată cu expunerea a cât mai multor probleme din spatele algoritmilor acestor platforme, întrebările încep să apară. E îndeajuns dezideratul creării unei comunități virtuale și de a uni oamenii, dar fără a ține seama și de complexitatea naturii umane și de problemele care apar odată cu ea? E îndeajuns să creezi o realitate virtuală diferită, dar fără a ține seama și de principiile specifice unei comunități democratice? Putem vorbi despre dreptul la o informare corectă dacă informațiile sunt personalizate de către niște algoritmi care ne stochează fiecare click și care ne livrează informație în funcție de click-urile pe care le-am apăsat?

Indiferent de întrebările pe care această carte ne determină să ni le adresăm, în căutarea răspunsurilor nu ar trebui să pierdem din vedere un aspect important, anume acela că Facebook, Twitter și Google funcționează, la sfârșitul zilei, ca un business.

De asemenea, dacă nu sunteți familiarizați cu subiecte precum conceptul de bulă, camere de ecou, ‘’injecțiile” de dopamină din fiecare like sau postare – cartea poate fi, cu siguranță, un punct de plecare.

Indiferent de relația pe care o avem cu rețelele de socializare (Facebook, Twitter, Instagram)  sau cu motoarele de căutare (cum este Google), cartea te pune în fața unor informații factuale din fața cărora nu ai unde fugi și a unor dileme juridice care momentan sunt mult prea puțin dezbătute.

TOP 3 CITATE: 

But regardless of how much their top managers say so eloquently when glasses are raised, the community standards no longer reflect an ambition of free debate, in the sense of inclusion of all points of view and protection of the freedom to also tolerate provocative, strange, and unpopular expressions. Rather, the community standards reflect an ambition of not scaring off users. And an ambition not to offend advertisers by showing their ads anywhere near controversial content. The freedom of expression, which is often praised in odes to openness, transparency and access for all persons and points of views.[2]

The tech giants, often relying on a simplified and romantic idea of representing a “community” of common values, must realize that their vast populations of users are highly complex and represent strong, often opposing currents and values that also exist and act offline. The companies should instead realize that such contradictions are real, and not only the result of poor communication which will magically disappear through mantras such as “connecting people”. Their task is rather to make available the many widely different, incompatible positions and values and provide a forum for serious clashes to take place and develop in a clear and unfeigned manner, one that is free of violence and free of crime. This means forming public spaces rather than “communities”—and bringing the policies closer to ordinary, transparent standards of free expression.[3]

Like-minded people can easily agree too much, because if not exposed to competing views and opinions, the views are more likely to become extreme—be they political, social, religious or cultural. On these terms, a discussion can streamline the attitudes of the entire group and that of the individual user into a more radical version than their initial point of view. In this polarization process, the algorithm does the user the dubious favor of making a thick preselection of the voices the individual users will likely listen to, the sources they will bother. Of course, such effects do not violate freedom of expression in the sense of the right to express their point of view—but they are highly problematic when looking at the broader concept of freedom of information, especially since the bubbles are not noticed from the inside: you may not realize that alternative views are left out, and you also do not notice the filtering process itself.[4]

CE MI-A PLĂCUT:

Recomand cartea mai ales datorită intersecțiilor dintre diferite probleme ale platformelor de socializare și libertatea de exprimare. Cu cât citești mai mult din carte cu atât îți dai seama că, într-un final, multe dintre problemele actuale cu care se confruntă marii giganți duc la șubrezirea libertății de exprimare.

Un alt lucru care m-a surprins, mai ales în calitate de jurist într-un ONG, a fost faptul că, la sfârșitul cărții a lăsat loc pentru recomandări din partea societății civile către giganții tech. Și, până la urmă, societatea civilă suntem noi toți.

CE NU MI-A PLĂCUT:

Deși nu cred că autorii și-au asumat o abordare foarte obiectivă și este dificil să expui doar informații factuale, pe parcursul lecturii am simțit, uneori, nevoia de o abordare mai echidistantă asupra subiectului. Tonul critico-fatalist țintește spre a ne scoate din mrejele algoritmilor, însă e o misiune grea pentru o singură carte. Cred că reușește, cel puțin, să ne facă mai conștienți de ce acceptăm când bifăm „termeni și condiții”.


[1] F. Stjernfelt, A.M. Lauritzen, Your Post has been Removed: Tech Giants and Freedom of Speech, Springer 2020, disponibilă în format electronic în regim open access aici.
[2] F. Stjernfelt, A.M. Lauritzen, op.cit., pag. 93: Indiferent de ce-ar spune managerii rețelelor de socializare, standardele comunităților online nu mai reflectă vreo o ambiție pentru dezbaterea liberă, în sensul incluziunii tuturor punctelor de vedere și de protecție a libertății de a tolera expresii provocatoare, ciudate și nepopulare. Standardele comunitare reflectă, mai degrabă, ambiția de a nu speria utilizatorii. Și o ambiție de a nu ofensa agențiile de publicitate arătând anunțurile lor oriunde în apropierea conținutului controversat.
[3] F. Stjernfelt, A.M. Lauritzen, op.cit, pag. 171: Giganții tech, bazându-se de multe ori pe  ideea simplificată și romantică de a reprezenta o „comunitate” de valori comune, trebuie să realizeze că multitudinea lor de utilizatori sunt extrem de complecși și reprezintă, totodată. ideologii politice, de multe ori opuse și care, de asemenea, există și acționează în mediul online.
Companiile ar trebui să realizeze, în schimb, că astfel de contradicții sunt reale, și nu doar un rezultat a comunicării slabe care va dispărea magic folosind mantre precum ,,connecting people’’. Sarcina lor este, mai degrabă, aceea de a pune la dispoziție multitudinea de atitudini și valori, și de a oferi un forum pentru ca dezacordurile să aibe loc și să se dezvolte într-un mod clar și neprefăcut, unul care este lipsit de violență.
[4] F. Stjernfelt, A.M. Lauritzen, op.cit, pag. 202: Oamenii care gândesc la fel pot să fie de acord unii cu alții prea mult, pentru că, dacă nu sunt expuși opiniilor concurente, opiniile lor sunt mai susceptibile de a deveni extreme – fie ele politice, sociale, religioase și culturale. În aceste condiții, o discuție poate contura atitudinile întregului grup și a utilizatorului individual într-o versiune mai radicală decât punctul lor de vedere inițial. În acest proces de polarizare, algoritmului platformei de socializare face utilizatorului favoarea dubioasă de a face o preselecție superficială a vocilor pe care utilizatorii le vor asculta. Desigur, astfel de efecte nu încalcă libertatea de exprimare în sensul dreptului de a-și exprima punctul de vedere – dar ele sunt foarte problematice atunci când privesc conceptul mai larg de libertate a informațiilor, mai ales că bulele nu sunt observate din interior. În această situație, este posibil ca utilizatorul să nu-și dea seama că opiniile alternative sunt lăsate pe dinafară și, de asemenea, să nu observe procesul de filtrare în sine


Alis Socea

Cuvinte cheie: , , ,
Secţiuni: Cyberlaw, DATA PROTECTION, Opinii, Povestim cărți, SELECTED TOP LEGAL | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD