Secţiuni » Arii de practică » Business » Construcţii
Construcţii
CărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Construcții Drept civil Opinii

Retrageri și distanțe ale construcțiilor față de limitele parcelei. Regim juridic. Interes ocrotit. Posibilitate de derogare

19 aprilie 2024 | Andreea SECU, Serafima PRODAN
Andreea Secu

Andreea Secu

Serafima Prodan

Serafima Prodan

Sumar:
1. Clarificări terminologice: distanțe vs. retrageri. Natură juridică
2. Natura interesului ocrotit. Posibilitatea și condițiile de derogare de la regulile privind distanțele/retragerile minime
3. Practica instanțelor
4. Studii de caz în legătură cu modalitățile de derogare de la prevederile regulamentului de urbanism
5. Studii de caz în legătură cu depășirea aliniamentului

1. Clarificări terminologice: distanțe vs. retrageri. Natură juridică

Sediul materiei în legătură cu retragerile și distanțele construiților față de limitele parcelei este prevăzut la art. 612 C. civ.:

Orice construcții, lucrări sau plantații se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanțe minime de 60 de cm față de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism [s.n.], astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanța minimă se poate face prin acordul părților exprimat printr-un înscris autentic”.

De cele mai multe ori, prin documentația de urbanism (PUG/PUZ/PUD) sunt stabilite distanțe minime mai mari de 60 cm față de linia de hotar (de exemplu, 3 metri, iar, uneori, și mai mult).

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Documentațiile de urbanism și legislația specială în materia amenajării teritoriului și urbanismului folosesc, alternativ cu termenul „distanțe”, termenul „retrageri”, fără însă a da o definiție nici a unuia, nici a altuia.

Raportat la analiza prevederilor legale relevante care utilizează sintagmele „retragere minimă” și „distanță minimă”, concluzia la care am ajuns este că nu există o delimitare clară la nivel conceptual, aceștia fiind utilizați aleatoriu în legislație.

Cu o singură excepție: Regulamentul general de urbanism aprobat prin H.G. nr. 525/1996 (art. 23-24) utilizează cu înțeles diferit cele două sintagme, respectiv:

(i) sintagma „retragerea minimă” se referă la limita de amplasare a unei construcții față de aliniament (prin aliniament se înțelegându-se limita dintre domeniul privat şi domeniul public),

iar

(ii) sintagma „distanța minimă” se referă la limita de amplasare a unei construcții față de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, adică în interiorul parcelei.

În raport cu această distincție, limitarea prevăzută de art. 612 C. civ. și care se referă doar la distanțe nu vizează și aliniamentul (i.e. situația în care „vecinul” este autoritatea publică).

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul nu utilizează consecvent cele două noțiuni.

De exemplu, la art. 32 alin. (5) lit. a) se vorbește despre retrageri față de aliniament și distanțe față de limitele laterale și posterioare ale parcelei (în cheia RGU):

„prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament şi distanțele față de limitele laterale şi posterioare ale parcelei” [s.n.].

Apoi, la lit. b) din cadrul aceluiași articol, se vorbește despre retrageri față de limitele laterale și posterioare ale parcelei:

prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări cu privire la accesurile auto şi pietonale, retragerile față de limitele laterale şi posterioare ale parcelei [s.n.], conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul spațiilor publice, după caz, reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentația de urbanism”.

Tot astfel, art. 47 alin. (5) din Legea nr. 350/2001 vorbește despre retrageri față de aliniament și distanțe față de limitele laterale și posterioare ale parcelei:

Prin Planul urbanistic zonal se stabilesc, în baza analizei contextului social, cultural istoric, urbanistic şi arhitectural, reglementări cu privire la regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament şi distanțele față de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise”.

La următorul articol – art. 48 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 350/2001 – (din nou, în contextul PUD-ului) se vorbește despre retrageri față de limitele laterale și posterioare ale parcelei:

(2) Planul urbanistic de detaliu este instrumentul de proiectare urbană care detaliază cel puțin: b) retragerile față de limitele laterale şi posterioare ale parcelei”.

Aceeași inconsecvență terminologică este preluată și în Codul Urbanismului (CATUC), în forma trimisă către Senat, care nu conține o definiție a termenilor retrageri și distanțe.

De exemplu, art. 62 alin. (4) din CATUC se referă la retrageri față de aliniament și distanțe față de limitele laterale și posterioare (nu am mai identificat și alte utilizări ale acestor sintagme în CATUC):

Modificarea PUG prin intermediul PUZ, potrivit alin. (3) lit. c) se poate realiza pentru stabilirea: regimului intravilan/extravilan, regimului de construire, conformării parcelarului, funcțiunilor zonei, înălțimii maxime admise, coeficientului de utilizare a terenului CUT maxim, procentului de ocupare a terenului POT maxim, retragerii clădirilor față de aliniament și distanțelor față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, materialelor admise, condițiilor de amenajare, cu excepția zonelor care au fost definite ca zone ce nu pot fi modificate prin astfel de documentații”.

Miza distincției și concluzie:

Dacă distanțele sunt diferite de retrageri, art. 612 teza a II-a C. civ. (care se referă la posibilitatea derogării de la distanța minima cu acordul vecinului, exprimat în formă autentică) nu se aplică decât în cazul distanțelor, nu și al retragerilor (de exemplu, nu s-ar aplica în cazul retragerilor față de aliniament).

Concluzionând, în lipsa unei definiții clare a celor doi termeni în legislație, art. 612 C. civ. se aplică atât în privința distanțelor, cât și în privința retragerilor, indiferent de vecin (deci inclusiv față de aliniament).

Prin urmare, limitarea poate fi restrânsă ori înlăturată cu acordul „vecinului” în ambele cazuri, indiferent cine este vecinul (entitate publică sau privată), dar cu nuanțele pe care le vom dezvolta în continuare.

2. Natura interesului ocrotit. Posibilitatea și condițiile de derogare de la regulile privind distanțele/retragerile minime

Există o aparentă contradicție între textul art. 612 C. civ.:

Orice construcții, lucrări sau plantații se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanțe minime de 60 de cm față de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanța minimă se poate face prin acordul părților exprimat printr-un înscris autentic” (s.n.).

și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 50/1991:

Autorizația de construire se emite în baza documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, elaborată în condițiile prezentei legi, în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii” [s.n.].

Mai concret, Codul civil permite ca, atunci când se construiește, să se încalce distanța minimă stabilită prin PUG/PUZ/PUD cu acordul vecinului (ceea ce se traduce, din punct de vedere juridic, în faptul că acest text ar ocroti un interes de ordine privată – cel al vecinului afectat).

În paralel, Legea nr. 50/1991 [art. 2 alin. (2)] stabilește că nu se pot autoriza lucrări de construire cu încălcarea documentației de urbanism (PUG/PUZ/PUD), deci cu încălcarea distanței/retragerilor minime stabilite prin aceasta, rațiunea fiind aceea că documentațiile de urbanism ocrotesc interese de ordin public.

Mai mult, Ordinul nr. 310/2022 pentru aprobarea procedurilor de control al statului privind respectarea prevederilor legale la emiterea certificatelor de urbanism, autorizațiilor de construire/desființare și la avizarea și aprobarea documentațiilor de urbanism prevede că:

În activitatea de control se va verifica dacă: (…) sunt respectate prevederile certificatului de urbanism şi ale documentației de urbanism, în vigoare, referitoare la: (…) 2. retragerile şi distanțele construcțiilor față de proprietățile vecine” [s.n.].

În caz contrar, Ordinul stabilește că „se va înștiința instituția prefectului în vederea analizării necesității şi oportunității atacării autorizației de construire la instanța de contencios administrativ”.

Prin urmare, nerespectarea documentației de urbanism sub aspectul, inter alia, al retragerilor/distanțelor reprezintă o cauză de nulitate a autorizației de construire.

Întrucât unul dintre principiile de interpretare a normelor juridice este acela că actul trebuie interpretat în sensul în care produce efecte juridice și pentru a da efect atât prevederilor Codului civil, cât și ale Legii nr. 50/1991, interpretarea pe care o propunem este în sensul următor:

Condițiile stabilite prin documentațiile de urbanism privind retragerile și distanțele minime (indiferent dacă sunt față de aliniament sau față de laturile laterale și posterioare ale parcelei) ocrotesc un interes public (de exemplu, estetica urbană, siguranța construcțiilor, sănătatea populației), nu doar un interes privat (interesul vecinului față de care se impune păstrarea respectivei distanțe).

Propunere de interpretare:

(i) prin autorizația de construire nu se poate deroga de la regulile privind distanța/retragerea minimă din documentația de urbanism, chiar dacă la baza unei astfel de autorizații stă acordul autentic al vecinului. În caz contrar, autorizația ar încălca documentația de urbanism, ceea ce ar fi un viciu de legalitate al autorizației;

(ii) acordul vecinului poate fi obținut conform Codului civil doar cu ocazia elaborării PUZ sau PUD, în vederea derogării de la reglementările privind distanțele/retragerile stabilite prin documentația de urbanism de rang superior (PUG/PUZ).

Nota bene 1: Legat de PUD, prin acesta nu se pot reglementa sub niciun aspect retragerile/distanțele față de aliniament, ci doar retragerile/distanțele față de celelalte laturi ale parcelei – a se vedea art. 32 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 350/2001: „Prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări cu privire la (…) retragerile față de limitele laterale şi posterioare ale parcelei”.

Doar prin PUZ se pot stabili atât retragerile/distanțele față de aliniament, cât și față de celelalte laturi ale parcelei – a se vedea art. 47 alin. (5) din Legea nr. 350/2001: „Prin Planul urbanistic zonal se stabilesc (…) retragerea clădirilor față de aliniament şi distanțele față de limitele laterale şi posterioare ale parcelei”.

Nota bene 2: De avut în vedere că prin PUD nu se poate deroga de la reglementările de rang superior, conform art. 48 alin. (1) teza a II-a din Legea 350/2001: „(…) Planul urbanistic de detaliu nu poate modifica planurile de nivel superior”.

Cu toate acestea, PUD detaliază retragerile față de limitele laterale şi posterioare ale parcelei [art. 48 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 350/2001].

3. Practica instanțelor

Din analiza practicii instanțelor de judecată rezultă că prin acordul proprietarilor vecini nu se poate deroga de la retragerile minime stabilite prin regulamentele de urbanism în vederea obținerii autorizației de construire sau autorizației de construire pentru intrare în legalitate.

În acest sens s-a pronunțat Curtea de Apel București, prin hotărârea nr. 1541/2021 din 30 iunie 2021, în care a reținut după cum urmează:

De asemenea, reținerea de către prima instanță a concluziei că reglementările existente în Regulamentul Local de Urbanism şi în Planul de Urbanism General al Municipiului București au ca unic scop protejarea intereselor private ale vecinilor pacelei pe care se construiește este una nelegală, cu omiterea interesului public general în protejarea căruia se emite un plan general de urbanism cum este cel al Municipiului București.

(…) astfel cum reiese din prevederile art. 612 Cod civil, derogarea de la distanța minimă prin acordul vecinilor de care vorbește teza finală a acestui articol se aplică exclusiv în cazul în care «nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism».

Or, în cauză, prin Regulamentul de urbanism, respectiv prin PUG al Municipiului București se prevede altfel în ceea ce privește retragerea construcției pentru zona de amplasament a intimatului reclamant față de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, limite ale construcției ce nu au fost respectate.

Astfel, curtea reține faptul că prin acordul proprietarilor vecini nu se poate deroga de la regulile stabilite prin PUG al Municipiului București, modalitățile de derogare de la aceste reguli fiind reglementate în Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, dispoziții neanalizate de către prima instanță” [s.n.].

În același sens s-a pronunțat și Tribunalul Sibiu, prin hotărârea nr. 712/2019 din 6 noiembrie 2019:

Conform art. 612 Cod Civil: «Orice construcții, lucrări sau plantații se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanțe minime de 60 cm față de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanța minimă se poate face prin acordul părților exprimat printr-un înscris autentic».

Plecând de la acest text de lege, se distinge regula conform căreia construcțiile trebuie amplasate la o distanță de minim 60 cm față de linia de hotar, şi excepția, conform căreia se aplică prevederile regulamentului de urbanism, acolo unde există prevederi contrare celor din Codul civil.

Teza privitoare la derogarea de la distanța minimă este aplicabilă numai în situația în care excepția sus-menționată nu este incidentă, adică acolo unde nu există regulament de urbanism, ori în cauza supusă judecății sunt aplicabile prevederile excepției, astfel încât nu sunt permise derogări de la prevederile regulamentului de urbanism, nici chiar prin declarații date în formă autentică” [s.n.].

Concluziile în legătură cu practica instanțelor de judecată sunt următoarele:

– derogarea de la distanța minimă prin acordul vecinilor de care vorbește teza finală a art. 612 C. civ. se aplică exclusiv în cazul în care „nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism”;

– prin implementarea regulamentelor de urbanism se urmărește protejarea interesului public general;

– nu sunt permise derogări de la prevederile regulamentului de urbanism, nici chiar prin declarații date în formă autentică;

– modalitățile de derogare de la prevederile regulamentului sunt reglementate în Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

4. Studii de caz în legătură cu modalitățile de derogare de la prevederile regulamentului de urbanism

Modalitățile de derogare de la prevederile regulamentului de urbanism reglementate în Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul sunt următoarele:

Modalitățile de derogare de la retragerile minime prevăzute în Regulamentul Local de Urbanism al Municipiului București, aferent PUG București, aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 269/2000 sunt următoarele:

4.2. Derogări de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai în următoarele situații:

– condiții dificile de fundare;

– dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se înscriu în prevederile regulamentului;

-obiective cu destinații semnificative pentru Capitală sau care sunt propuse pe amplasamente reprezentative în configurația urbană locală sau generală a Municipiului.

4.3. Modalitățile de autorizare în cazul derogărilor sunt următoarele:

modificarea POT, a distanțelor față de limitele laterale și posterioare ale parcelei sunt posibile pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu – PUD, însoțite de ilustrare de arhitectură, cu avizul CTU-DGUAT și CULPAT precum și, în cazul zonelor protejate, al Ministerului Culturii;

– modificarea uneia dintre condițiile stipulate în PUG privind funcțiunile admise, regimul de construire, înălțimea maximă admisă, CUT și retragerea clădirilor față de aliniament este posibilă pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale – PUZ, elaborate și aprobate de CGMB conform legii” [s.n.].

În practica autorităților publice am identificat mai multe situații în care, prin acordul proprietarilor vecini, s-a putut deroga de la retragerile stabilite prin regulamentele de urbanism, prin modalitățile de derogare reglementate de Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, respectiv prin PUZ și PUD.

În continuare ne vom referi la câteva exemple concrete unde, prin PUD sau PUZ, s-a derogat de la retragerile minime prevăzute în RLU aferent PUG:

(i) Extras din aviz pentru PUD locuință individual emis de Primăria Sector 1:

PREVEDERI PUG/PUZ APROBATE ANTERIOR

Retragerea față de limita posterioară a terenului: Pentru M3; Clădirile se vor retrage față de limita posterioară la o distanță de cel puțin jumătate din înălțimea clădirii măsurată la cornișă, dar nu cu mai puțin de 5,00 metri. Pentru L1c: Retragerea față de limita posterioară a jumătate din înălțimea la cornișă, măsurată în punctul cel mai înalt față de teren, dar nu mai puțin de 5,00 metri.

PREVEDERI PUD – PROPUSE:

Retrageri minime față de limitele laterale: stânga – retras minim 6,00 metri; dreapta – retras minim 3,00 metri.

Retrageri minime față de limita posterioară – la limita de proprietate (se prezintă acord notarial proprietar imobil nr. cad. 270 autentificare nr. 2721/07.07.2021)”.

(ii) Extras din aviz pentru PUZ emis de Primăria Municipiului București:

„INDICATORI URBANISTICI AVIZAȚI: POTmax = 66%; CUTmax = 2,7; RmaxH = S+P+3E+4R; Hmax = 16,25m.

edificabilul va avea următoarele retrageri:

– 1,20 m de la str. Icoanei,

– 5,00 m min. de la limita posterioară a lotului

cuplat pe limita de proprietate cu imobilul din str. Icoanei nr. (…)

cuplat pe limita de proprietate cu imobilul din str. Icoanei nr. (…)

ACORDURI, AVIZE NECESARE PENTRU APROBARE: acordul notarial al proprietarilor imobilelor din str. Icoanei nr. (…), sector 1 pentru amplasarea construcției la limitele de proprietate (…)”.

Pentru a evidenția o distincție importantă legată de momentul în care este posibilă derogarea de la distanțele minime, vom face referire la un exemplu din practica cabinetului.

Detaliile speței fiind următoarele: la faza de elaborare PUD, Primăria Sectorului 1 a permis derogarea, prin acordul notarial al vecinului, de la retragerile minime prevăzute în PUG. Ulterior, în contextul în care constructorul nu a respectat retragerile minime prevăzute în autorizație și a solicitat emiterea certificatului de atestare pentru intrarea în legalitate, prezentând, în acest sens, acordul notarial al tuturor vecinilor afectați, Primăria Sectorului 1 a refuzat emiterea autorizației pe motivul că nu au fost respectate retragerile minime.

Apreciem ca fiind corectă soluția dată de Primăria Sectorului 1, întrucât, prin prisma art. 37 alin. (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, una dintre condițiile legale pentru emiterea certificatului de atestare/adeverinței privind edificarea construcției este ca aceasta să se încadreze în reglementările de urbanism aprobate.

Concluzii în legătură cu practica autorităților publice:

– Autoritățile publice nu pot elibera o autorizație de construire cu privire la o construcție a cărei documentație tehnică – D.T. nu respectă distanțele minime prevăzute în regulamentele de urbanism în lipsa unei documentații de urbanism care permite această derogare, chiar dacă, în acest sens, există acordul notarial al vecinilor;

– Autoritățile publice nu pot elibera nici autorizația pentru intrarea în legalitate cu privire la o construcție edificată fără respectarea distanțelor minime prevăzute în regulamentele de urbanism, chiar dacă există acordul notarial al vecinilor, întrucât, pentru a fi posibilă intrarea în legalitate, construcția edificată ar trebui să se încadreze în reglementările de urbanism aprobate.

5. Studii de caz în legătură cu depășirea aliniamentului

Distinct de discuțiile legate de derogarea de la distanța/retragerea minimă (adică ipoteza în care construcția se apropie mai mult sau mai puțin de linia de hotar, dar se construiește totuși în interiorul parcelei), în practica unor autorități publice s-a mers mai departe și s-a reglementat posibilitatea depășirii aliniamentului, respectiv construcția depășește limita materială a terenului.

Mai concret, există PUZ-uri aprobate prin care se permite edificarea de balcoane și bovindouri peste aliniament, dacă sunt amplasate la cel puțin 3 m față de sol.

În aceste cazuri, nu mai vorbim de o nerespectare a distanței, ci de o ingerință în substanța dreptului de proprietate al altuia, în speță al autorității publice asupra străzii/trotuarului (i.e. imobilul de după aliniament).

În continuare ne vom referi la câteva exemple concrete unde, prin PUD sau PUZ, s-a permis depășirea aliniamentului:

(i) Extras din PUD București, Sector 6 – 2020:

Balcoanele sau bovindourile de pe fațada dinspre stradă amplasate la minim 3,0 m peste nivelul trotuarului, în cazul construcțiilor amplasate la aliniament, pot ieși peste domeniul public cu maxim 0,3 m. Cornișele pot ieși din alinierea străzii cu maxim 1/10 din lărgimea străzii și fără a depăși 1,20 m”.

(ii) Extras din PUD București, Sector 6 – 2023:

Balcoanele sau bovindourile pot depăși cu maxim 0,90 metri alinierea spre strada; cornișele pot ieși din alinierea străzii cu maxim 1/10 din lărgimea străzii și fără a depăși 1,20 metri adâncime”.

(iii) Extras din PUZ Coordonator Sector 6 aprobat prin H.C.M.B. nr. 68/2020 (anulat definitiv în instanță):

Balcoanele și/sau bovindourile de pe fațada dinspre stradă amplasate la minim 3 m peste nivelul trotuarului, în cazul construcțiilor amplasate la aliniament, pot ieși peste domeniul public cu maxim 0,3 m”.

(iv) Extras din PUD Constanța – 2020:

„În cazul amplasării construcțiilor pe aliniament se admit console, balcoane sau bovindouri către domeniul public dacă nu depășesc 0,90 metri de la alinierea spre stradă și asigură o distanță de 4,00 metri pe verticală, de la cota terenului amenajat; cornișele pot ieși din alinierea străzii cu maximum 1/10 din distanța dintre aliniamente, dar nu mai mult de 1,20 metri”.

(v) Extras din PUZ Constanța – 2017:

„În cazul amplasării clădirilor pe aliniament se admit console, balcoane sau bovindouri către domeniul public dacă nu depășesc 1,00 m. de la alinierea de la stradă și asigură o distanță de 4,00 m. pe verticală de la cota drumului sau a trotuarului amenajat”.

Drumurile publice (inclusiv trotuare, ampriză etc., acestea reprezentând parte integrantă din drum) fac parte din domeniul public al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, conform art. 3 lit. a) din O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Dreptul de proprietate al autorității publice se întinde atât asupra solului, cât și asupra subsolului și spațiului de deasupra terenului, conform art. 559 alin. (1) C. civ.:

Proprietatea terenului se întinde şi asupra subsolului şi a spațiului de deasupra terenului, cu respectarea limitelor legale”.

Prin urmare, edificarea unui bovindou/balcon peste aliniament echivalează cu o ingerință în dreptul de proprietate al autorității publice, prin astfel de documentații de urbanism permițându-se, în esență, înstrăinarea unei părți din drum pe durata de viață a balconului/bovindoului.

Atât Constituția [art. 136 alin. (4)], cât și Codul civil [art. 861 alin. (1)] și Codul administrativ (art. 297) prevăd că bunurile din domeniul public sunt inalienabile, stabilind limitativ care sunt modurile de exercitare a dreptului de proprietate publică:

a) darea în administrare, care se poate face doar către regii autonome și autorități publice;

b) concesionarea, care se poate face doar cu licitație publică și în schimbul unei redevențe;

c) închirierea, care se poate face doar cu licitație publică și în schimbul unei chirii;

d) darea în folosință gratuită, care se poate face doar către instituții de utilitate publică.

Nici Constituția și nici legile organice nu prevăd o altă modalitate, cum ar fi constituirea unui drept real sau de creanță cu privire la un bun proprietate publică către o entitate privată care dorește să edifice un balcon deasupra străzii/trotuarului, fără licitație și cu titlu gratuit, pe baza unor reglementări din PUZ/ PUG.

Atragem atenția că prin CATUC se legitimează această practică a autorităților locale, în capitolul de Definiții, la definiția balconului și a bovindoului:

În funcție de specificul zonei și numai dacă este specificat prin regulamentul local de urbanism se acceptă realizarea de bovindouri la etajele superioare ale clădirilor, în consola peste spațiul public al trotuarului”.

În funcție de specificul zonei și numai dacă este specificat prin regulamentul local de urbanism se acceptă realizarea de balcoane în consola peste spațiul public al trotuarului”.

Avocat Andreea Secu, Secu Legal
Avocat Serafima Prodan, Secu Legal

Citeşte mai mult despre , , , , , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership