« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Luare de mită în formă continuată (modalitatea „primire”). Elemente constitutive. Infracțiunea continuată. Aprecierea probelor [notă de jurisprudență]
03.06.2021 | Vasile COMAN

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Vasile Coman

Vasile Coman

Luare de mită în formă continuată (modalitatea „primire”). Director executiv al unei case judeţene de pensii. Rezoluţia infracţională unică – elemente de apreciere. Scopul primirii banilor şi legătura cu atribuţiile de serviciu ale funcţionarului mituit. Mod de operare – mită periodică (Paşti, Crăciun, zi de naştere), practicată la nivel de instituţie. Invocarea primirii cu titlu de cadou, practici uzuale şi relaţii de prietenie; nereţinere – faţă de cuantumul sumelor şi caracterul unilateral, repetitiv, disproporţionat al foloaselor primite. Încălcarea de către funcţionar a atribuţiilor de serviciu de coordonare şi control din punct de vedere administrativ, a activităţii serviciului aflat în subordinea sa. Denunţul. Aprecierea declaraţiilor martorilor denunţători. Înregistrările audio-video ambientale. Coroborarea probelor

Legea nr. 78/2000, art.6
CP, art. 35 alin. (1), art. 289

 1. „Faptele inculpatului care în perioada 2014 – 2015 în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de director executiv al Casei Judeţene de Pensii B., în schimbul neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu vizând activitatea Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă [prev. de  art. 10 lit. e) din fişa postului, art. 18 lit. n) din HG nr.  118/2012, art. 7 lit. e) din Regulamentul-Cadru de organizare şi funcţionare al Caselor Teritoriale de Pensii, art. 7 lit. r) pct. 10 din Regulamentul-Cadru de organizare şi funcţionare  al Caselor Teritoriale de Pensii, art. 13 lit. d) din Regulamentul de Ordine Interioară, art. 1 din fişa postului, art. 41 din fişa postului], a primit pentru sine, în mod repetat, direct, sume de bani (8.400 Euro şi 8.423 lei) şi alte bunuri (o cantitate de pizza și 2 sticle de băuturi alcoolice), bunuri primite cu titlu de mită, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art. art. 289 alin. (1) CP, cu aplicarea art. 35 alin. (1) CP şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, toate actele de luare de mită concretizându-se în primirea de bani/foloase de la medicii din cadrul respectivului serviciu, bani pe care aceştia din urmă îi primeau de la pacienţi.

2. Inculpatul a comis toate actele de luare de mită în baza unei rezoluţii infracţionale unice (specifice infracţiunii continuate), iniţiale, concluzie determinată de modalitatea şi circumstanţele concrete în care s-au comis toate actele de luare de mită (loc, timp, mijloace, mod de operare), în acelaşi interval de timp, actele intercalându-se, din punct de vedere al cronologiei.

Astfel, toate actele de luare de mită au fost comise de inculpat în aceeaşi calitate de director executiv la Casei Judeţene de Pensii B., în legătură cu acelaşi set/tip de atribuţii de serviciu, vizând neîndeplinirea acestora prin raportare la aceleaşi deficienţe cunoscute, tolerate şi perpetuate de către inculpat, vizând activitatea Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă, toate actele de luare de mită concretizându-se în primirea de bani/foloase de la medicii din cadrul respectivului serviciu, bani pe care aceştia din urmă îi primeau de la pacienţi.

Împrejurarea că pe parcursul comiterii faptei, respectiv în succesiunea actelor materiale de luare de mită, au intervenit anumite elemente suplimentare (constatarea unor noi/suplimentare deficienţe, dispunerea, în consecinţă, de către structurile centrale, a unor măsuri de remediere ce trebuiau aduse la îndeplinire de către inculpat, etc) nu au făcut decât să întărească rezoluţia infracţională iniţială şi să justifice pe mai departe suplimentarea sumelor de bani primite cu titlu de mită – de la unul dintre medici -, mită primită de inculpat de la acesta în aceeaşi calitate şi în cadrul unei practici deja existente, cunoscută şi asumată de toţi, în aceeaşi modalitate şi cu acelaşi scop, în legătură cu aceleaşi îndatoriri de serviciu specifice aceleiaşi funcţii.

3. Din moment ce legea penală reglementează cauze de nepedepsire/reducere a pedepsei, prin formularea unor denunţuri vizând comiterea anumitor infracţiuni, denunţuri formulate înainte ca organele de urmărire penală să fi fost sesizate cu privire la acestea, intenţia unei persoane cercetate de organele judiciare penale de a beneficia de astfel de dispoziţii, în lipsa unor elemente care să dovedească contrariul, nu atrage nici nelegalitatea, nici neloialitatea şi nici lipsa de fiabilitate a declaraţiilor date de aceste persoane.

Faptul că martorii la rândul lor erau/sunt cercetaţi pentru fapte de corupţie comise în calitate de medici experţi în cadrul Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă B. ori că aceştia au formulat denunţurile împotriva inculpatului, în dorinţa de a-şi „uşura” situaţia juridică (aspecte invocate de apărare), nu sunt în măsură să pună la îndoială veridicitatea celor expuse de aceştia, deaorece:

a) înregistrările audio-video ambientale efectuate în cabinetele medicilor experţi şi discuţiile purtate, a căror valoare probantă este confirmată, confirmă neechivoc aspectele relatate de martorii denunţători cu privire la modalitatea în care se proceda, din cuprinsul acestor înregistrări rezultând atât discuţiile purtate (spontane, concrete şi neprovocate, cum corect s-a reţinut şi în rechizitoriu) referitoare la practica de a-i remite inculpatului sume de bani cu ocazia sărbătorilor legale/zilei sale de naştere, cât şi remiterea unor astfel de sume.

b) Declaraţiile medicilor denunţători s-au coroborat şi cu declaraţiile date de martori a căror obiectivitate nu a fost contestată, au expus detalii similare privitoare la modul de comitere a faptelor, martorii reiterând aceleaşi aspecte şi în faza de judecată, în condiţii de publicitate şi contradictorialitate, arătând, inclusiv în faţa instanţei de apel, că-şi menţin declaraţiile date în cursul urmăririi penale

c) Neconcordaneţele existente între declaraţiile succesive ale martorilor denunţători nu pot fi considerate o dovadă a nesincerităţii martorilor, în condiţiile în care celelalte susţineri ale acestora se coroborează între ele şi cu ansamblul probatoriului administrat în cauză, astfel de neconcordanţe fiind explicabile atât prin prisma naturii detaliilor pe care martorii trebuiau să le expună, cât şi prin prisma naturii faptelor în legătură cu care martorii au fost audiaţi, fiind vorba de prezentarea unor elemente de fapt şi detalii legate de acte materiale de corupţie comise după un tipar, la diferite intervale de timp, vizând un mod de operare cvasi identic, în ocazii similare (Paşti, Crăciun, zi de naştere), iar martorii au arătat constant că au dat inculpatului acele sume de bani, în respectivele ocazii.

Aceste neconcordanţe se impun a fi evaluate şi prin prisma faptului că cercetările efectuate de organele judiciare cu privire la suspiciunile legate de faptele de corupţie de la nivelul Casei Judeţene de Pensii B./Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă B. au vizat/vizează un număr impresionant de acte materiale de corupţie (zeci, sute), repetate, reţinute ca fiind comise la intervale scurte de timp, de către un număr mare de angajaţi ai acestor instituţii (medici şi asistente în cadrul Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă B.), cauze penale aflate în diferite stadii procesuale (unele fiind faza de urmărire penală, altele în faza de judecată, altele finalizate definitiv); în aceste circumstanţe, anumite necorelări, neconcordanţe în declaraţiile martorilor (ei înşişi acuzaţi pentru un număr mare de acte materiale de corupţie) cu privire la detalii legate de anumite acte materiale reţinute în sarcina inculpatului, legate de cuantumul sumelor de bani remise şi modul de remitere, sunt explicabile, cu atât mai mult cu cât este vorba de relatări a unor fapte petrecute în perioada 2014-2015.

4. Apărările expuse de inculpat, în sensul că în cauză nu s-a dovedit legătura dintre îndatoririle sale de serviciu şi primirea banilor, nu pot fi primite având în vedere că:

a) din ansamblul probatoriului administrat a rezultat în primul rând că mituirea inculpatului a reprezentat o practică generalizată a angajaţilor (medici experţi şi asistenţi/asistente) în cadrul întregului Serviciu de Expertiză a Capacităţii de Muncă B.;

b) întreaga activitate era organizată: medicii experţi purtau discuţii prealabile, se anunţau reciproc, de Paşti, de Crăciun şi de ziua de naştere a inculpatului, despre necesitarea remiterii unor sume de bani acestuia, discutau/stabileau cuantumul, se informau reciproc cu privire la sumele ce urmau a fi plătite de fiecare, erau anunţaţi de către unul dintre martori când să se prezinte în biroul său pentru a remite inculpatului sumele de bani (după ce iniţial medicii remiteau în biroul inculpatului mita, ulterior, la solicitarea inculpatului, pentru a nu fi văzut de alte persoane, mita se remitea în cabinetul unuia dintre martori), martorii înmânau pe rând, în plic, inculpatului personal sumele de bani; la rândul său, inculpatul era anunţat de către martor când să vină în cabinetul său pentru a primi mita;

c) practica medicilor de mituire inculpatului era atât de înrădăcinată, încât inculpatul primea întotdeauna sumele de bani fără a întreba ce reprezintă şi cu dialoguri minimale între medicii şi inculpat;

Astfel se explică de ce nici medicii nu aveau solicitări concrete legate de sumele de bani remise şi nici inculpatul nu îi întreba ce reprezintă aceste sume, al căror cuantum nu era nici pe de parte unul simbolic. Cu toţii aveau cunoştinţă de practicile existente la nivelul  Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă B., cu toţii ştiau că acest serviciu se află sub controlul şi coordonarea administrativă a directorului executiv al Casei Judeţene de Pensii B. şi cu toţii ştiau că astfel de practici nu puteau continua decât prin tolerarea lor de către inculpat, prin neluarea măsurilor (la care era obligat în virtutea atribuţiilor de serviciu, măsuri impuse de altfel de organele centrale) de înlăturare a deficienţelor (constatate de către aceleaşi organe centrale);

d) darea şi luarea de mită sunt corelative, atât sub aspectul incriminării, cât şi sub aspectul laturii obiective. Primirea de bani sau alte foloase, de către funcţionarul corupt este o acţiune corelativă şi subsecventă celei de dare de bani ori alte foloase, de către mituitor; prin urmare, probele care dovedesc cert remiterea sumelor de bani de către mituitor, dovedesc şi primirea aceloraşi sume de către mituit;

O astfel de concluzie este cu atât mai evidentă în cauză, cu cât sumele de bani au fost înmânate de martori inculpatului personal, în mod direct şi nedisimulat, care le-a primit instantaneu/imediat şi pentru sine.

e) În privinţa sumelor de bani, în succesiunea faptică a acţiunilor de remitere (specifice dării de mită) şi primire (specifică luării de mită) nu a existat, din punct de vedere temporar, un decalaj (posibil bunăoară în situaţiile în care suma de bani este lăsată într-un anumit loc, într-o anumită locaţie, de unde este ridicată, preluată ulterior, la un anumit interval de timp, de către mituit) şi nici vreo altă acţiune, din partea mituitorilor, din partea inculpatului sau din partea unor terţi, prin care darea-luarea de mită să fi fost disimulată ori mijlocită, pentru a se putea susţine că dovada certă a remiterii nu a făcut dovada certă şi a primirii;

Sumele de bani au fost primite de inculpat, în respectivele ocazii, prin tradiţiune, în momentul în care sumele i-au fost remise de mituitori şi nu la un interval de timp ulterior, pentru a se putea ridica un semn de întrebare cu privire la primirea efectivă, din partea inculpatului a sumelor remise de martori.

f) Inculpatul însuşi a recunoscut, în cuprinsul declaraţiilor date, primirea unor sume de bani de la martorii denunţători, cu ocazia zilei sale de naştere, contestând nu primirea acestora, ci titlul cu care i-a primit, arătând că nu a fost vorba de mită legată de îndatoririle sale de serviciu, ci de cadouri şi de practici uzuale în astfel de ocazii, precum ziua de naştere, apărări care nu pot fi primite deoarece:

• sumele de bani remise inculpatului de martorii denunțători în perioada 2014 – 2015, depăşeau în mod vădit valoarea unor simple cadouri ori daruri uzuale, inculpatul primind 2050 euro cu ocazia sărbătorilor pascale,1650 euro cu ocazia zilei sale de naștere din 2014, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun 2050 euro, cu ocazia zilei sale de naștere din 2015, 600 euro;
• remiterea acestor sume de bani nu a avut caracter de reciprocitate, fiind întotdeauna unidirecţională, concluzie desprinsă neechivoc din cuprinsul declaraţiilor martorilor audiaţi, care nu primeau sume echivalente de la inculpat, în ocazii similare. De altfel ar fi fost şi ilogic ca martorii şi inculpatul să-şi dea reciproc aceeaşi sumă de bani (bunăoară cu ocazia sărbătorilor pascale;
• în cazul mitei primite de inculpat de la martorul S., nici măcar nu era vorba de o anumită ocazie/eveniment;
• din cuprinsul probelor administrate în cauză nu rezultă ca inculpatul să fi avut vreo relaţie apropiată de amiciţie (cu o excepţie) cu vreunul din medicii – martori denunţători în cauză, relaţie care, cel puţin într-o anumită măsură, să fi putut justifica gestul acestor medici de a-i remite inculpatului, în respectivele ocazii, acele sume de bani;
• inculpatul a primit acele sume fără a întreba ce reprezintă; cinci medici din cadrul Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă B. îi remit inculpatului, periodic (chiar zilnic) sume de bani cuprinse între 600 euro și (2)050 euro, şi lei, iar directorul executiv primeşte acele sume de bani, fără a lămuri natura acestor prestaţii, fără a se arăta surprins de gestul medicilor, de caracterul repetitiv al prestațiilor şi de cuantumul mare al sumelor primite;
Aceste sume de bani nu au fost nici modice, nici de complezenţă, nici nu pot fi justificate de relaţiile apropiate dintre mituit-mituitor şi nici menite să acopere cheltuielile prilejuite de organizarea zilei de naştere de către inculpat.
• gestul inculpatului de a primi repetat (uneori zilnic) sume de bani de ordinul sutelor/miilor de euro, în calitate de şef al unei instituţii publice (director executiv la Casei Judeţene de Pensii B.), chiar în cadrul instituţiei, reprezintă probe indirecte care converg categoric spre o singură concluzie: banii respectivi erau primiţi de către inculpat cu titlu de mită periodic, în cadrul unei practici încetăţenite, sărbătorile legale respective/ziua de naştere a inculpatului, reprezentând doar ocazia (cunoscută şi asumată de toţi, mituit şi mituitori) în care mita urma a fi dată, respectiv primită;
Martorii denunțători au arătat, inclusiv în faţa instanţei, că au dat inculpatului respectivele sume de bani „pentru a închide ochii” la ce se întâmpla în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă B., arătând că „aşa s-a hotărât la nivelul comisiei locale”, iar inculpatul ştia atât că medicii primesc bani de la pacienţi, cât şi că banii pe care el îi primea de la medici provin din acele sume de bani, primite de denunţători de la pacienţi.

g) cu încălcarea îndatoririlor de serviciu (de natură administrativă, neîndeplinite de către inculpat/îndeplinite necorespunzător, fără nicio legătură cu actul medical propriu zis al medicilor experţi din cadrul serviciului), inculpatul a cunoscut practicile existente în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală, le-a tolerat, prin neluarea niciunei măsuri, profitând la rândul său de pe urma acestora, şi ignorând complet atribuţiile sale (menţionate în fişa postului) de control şi coordonare, pe linie administrativă, a activităţilor desfăşurate în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală, aflat în subordinea sa directă;

În urma controalelor succesive efectuate în perioada 2010 – 2015 la Casa Judeţeană de Pensii B., s-a reţinut neluarea, cu caracter repetitiv, a măsurilor administrative stabilite de organele de control în sarcina inculpatului, de remediere a deficienţor sesizate constant în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală B., cu privire la emiterea unui număr mare de decizii medicale de către medici în perioada în care erau în concedii de odihnă, cu privire la nerespectarea arondării teritoriale şi cu privire la nerespectarea programului de lucru.

Încălcarea acestor îndatoriri de serviciu, de ordin administrativ, au creat cadrul practicilor dezvoltate la nivelul Serviciului, iar neluarea cu caracter repetitiv, a măsurilor administrative stabilite de organele de control, au determinat perpetuarea aceloraşi practici, la un moment la care atât deficienţele existente erau cunoscute (fiind stabilite de organele de control), cât şi modul de remediere al acestora stabilit, inculpatul putând şi trebuind, dar neprocedând astfel, să ia respectivele măsuri.

Or neluarea măsurilor adecvate de remediere a deficienţelor (indiferent că astfel de măsuri erau impuse de organele de control ori recomandate sau posibile, în virtutea atribuţiilor de serviciu ale inculpatului) s-a datorat tocmai faptului că inculpatul însuşi, cunoscând deficienţele grave existente, a profitat la rândul său de pe urma acestora, tolerându-le (de exemplu, în perioada 2011 – 2014, s-au emis 8.863 decizii medicale de către medicii experţi, când aceştia erau în concediu).

Chiar dacă nu s-ar fi dispus, ci doar recomandat măsuri de remediere a deficienţelor constatate, inculpatul – în virtutea îndatoririi sale generice de coordonare şi control din punct de vedere administrativ al activităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă -, trebuia să ia măsurile administrative concrete apte să înlăture acele deficienţe (pe care, cel puţin din momentul constatării lor de către echipele de control, le-a cunoscut).

C.A. Oradea, Secţia penală şi pentru cauze cu minori‚ Decizia penală nr. 316/A din 11 mai 2021, nepublicată

Prin sentinţa penală nr. 143/P/2020 din 30.07.2020 pronunţată de Tribunalul B. – Secţia penală (fiind sesizat cu rechizitoriul nr. 173/P/2015 din data de 29.06.2016 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea), s-au hotărât următoarele:

I. În baza art. 396 alin. (1) și (2) CPP, cu referire la art. 289 alin. (1) CP, cu aplic. art. 35 alin. (1) CP și art. 6 din Legea nr. 78/2000[1], s-a dispus condamnarea inculpatului T., la două pedeapse principale de 4 ani închisoare, la care a adiţionat cu titlu de pedeapsă accesorie şi, pe o perioadă de 5 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1), lit. a), b) și g) și k) CP.

În baza art. 38 alin.(1) CP – art. 39 alin.(1) lit. b) CP s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 16 luni închisoare (reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse), inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani și 4 luni închisoare, în regim de detenție, la care a adiţionat cu titlu de pedeapsă accesorie şi, pe o perioadă de 5 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1), lit. a), b) și g) și k) CP.

În baza art. 112 lit. e) CPP rap. la art. 289 alin. (3) CP s-a confiscat de la inculpatul T. suma de 8400 euro și 8423 lei.

În baza art. 397 alin. (2) CPP, art. 249 CPP s-a menținut sechestrul asigurător, astfel cum a fost instituit prin ordonanța din data de 17.06.2016.

În baza art. 72 alin. (1) CP s-a dispus deducerea din pedeapsa aplicată perioada reținerii, din data de 09.06.2016 si arestării preventive a inculpatului, respectiv de la 10.06.2016 – 02.08.2016.

În baza art. 274 alin. (1) CPP, a fost obligat inculpatul T. la plata sumei de 6000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului (din care 5000 cheltuieli efectuate în faza de urmărire penală).

Situația de fapt reținută de instanță în baza materialului probator administrat:

1. La data de 08.09.2015, numita A., a depus la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea, un denunț penal, prin care a sesizat organele de urmărire penală cu privire la împrejurarea că numitul T., în calitate de director executiv al Casei Judeţene de Pensii B., a primit de la denunţătoare, în cursul anului 2014 şi în cursul anului 2015, în mod repetat, sub pretextul unor ocazii cum ar fi sărbătorile legale, ziua de naştere ori plecarea în concediu, sume de bani cuprinse între 500 – 700 Euro; scopul remiterii acestor sume de bani a fost acela ca T. să tolereze „practica” numitei A., medic la data faptei în cadrul Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă B., de a primi sume de bani de la persoanele care se prezentau la cabinetul său medical.

Prin denunţul penal înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Oradea, la data de 11.09.2015, numita G. a sesizat organele de urmărire penală cu privire la împrejurarea că numitul T., în calitate de director executiv al Casei Judeţene de Pensii B., a primit de la denunţătoare, în mod repetat, în cursul anului 2014 și 2015, sub pretextul unor ocazii cum ar fi sărbătorile legale, sume de bani cuprinse între 200 şi 300 Euro; scopul remiterii acestor sume de bani a fost acela ca T. să tolereze „practica” numitei, G. medic la data faptei în cadrul Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă B., de a primi sume de bani de la persoanele care se prezentau la cabinetul său medical.

Prin denunţul penal înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Oradea la data de 14.09.2015,numita X. a sesizat organele de urmărire penală cu privire la împrejurarea că, în perioada 2014-2015, numitul T., în calitate de director executiv al Casei Judeţene de Pensii B., a primit de la denunţătoare, în mod repetat, sub pretextul unor ocazii cum ar fi sărbătorile legale ori ziua de naştere, câte 500 Euro din banii pe care denunţătoarea, la rândul său, îi primea de la persoanele care se prezentau la cabinetul său medical din cadrul Casei Judeţene de Pensii B.; scopul remiterii acestor sume de bani a fost acela ca T. să tolereze „practica” numitei X., medic la data faptei în cadrul Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă B., de a primi sume de bani de la persoanele care se prezentau la cabinetul său medical.

Prin denunţul penal înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Oradea, la data de 16.09.2015,, numitul P. a sesizat organele de urmărire penală cu privire la împrejurarea că, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, în anul 2014, precum şi de Paşti, în anul 2015, i-a remis numitului T., director executiv al Casei Judeţene de Pensii B. suma de 250 Euro de fiecare dată. De asemenea, în data de 15.06.2015, cu ocazia zilei de naştere a numitului T., P. i-a remis acestuia bunuri (25 pizza şi o sticlă de whiskey). Aceste sume de bani şi bunuri au fost predate cu scopul păstrării de către medicul P. a unui loc de muncă suficient de comod, cu un program lejer şi pentru ca directorul executiv să nu intervină în practica sa de a primi bani de la persoanele care se prezentau la cabinetul său medical din cadrul Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă B.

Prin denunţul penal înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial, la data de 15.09.2015, numitul S. a sesizat organele de urmărire penală cu privire la împrejurarea că, în cursul anului 2015, numitul T., în calitate de director executiv al Casei Judeţene de Pensii B., a primit de la denunţător câte 1000 lei săptămânal; aceste sume de bani erau remise pentru ca T. să nu intervină în „practica” numitului S., la data faptei medic în cadrul Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă B., de a primi sume de bani de la pacienţi.

Prin ordonanţa procurorului s-a dispus reunirea cauzelor înregistrate la cauza înregistrată sub nr. x/P/2015.

Martorii denunţători au avut calitatea de inculpaţi în dosarul penal nr. …/P/2015, …/P/2015, …/P/2015 (P., trimis în judecată la data de 22.01.2016), …/P/2015, …/P/2015 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Oradea, fiind cercetaţi pentru comiterea unor infracţiuni de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 289 alin. (1) CP, cu apl. art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 35 alin. (1) CP, constând în aceea că, în calitate de medici specialişti  în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală al Casei Judeţene de Pensii B., au primit în mod direct, repetat, de la persoanele care s-au prezentat la cabinetele medicale în această perioadă, bani şi alte foloase care nu li se cuveneau în legătură cu îndeplinirea unor acte care intrau în atribuţiile lor de serviciu, respectiv în legătură cu emiterea deciziilor medicale asupra capacităţii de muncă a persoanelor care au solicitat încadrarea într-un grad de invaliditate, cu efectuarea revizuirii medicale a pensionarilor de invaliditate aflaţi în evidenţă ori în legătură cu prelungirea concediului medical peste 90 de zile.

În concret, cu privire la această infracțiune, în perioada 2014 – 2015, în legătură cu neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu mai sus menţionate, inculpatul T., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a primit următoarele sume de bani (în total 8.400 Euro) de la X. Domnica, A., G. şi P., în incinta Casei Judeţene de Pensii B., respectiv în biroul inculpatului T. şi ulterior în cabinetul medicului S.

II. Totodată, s-a reținut în sarcina inculpatului T. că, în calitate de director executiv al Casei Judeţene de Pensii B., în datele de 18.05.2015, 19.05.2015, 20.05.2015, 02.06.2015, 03.06.2015, 05.06.2015, 08.06.2015, 09.06.2015, 11.06.2015 a primit sume de bani de la S., în total 5.423 lei, în legătură cu neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu prev. de art. 10 lit. e) din fişa postului, art. 18 lit. n) din HG nr. 118/2012, art. 7 lit. e) din Regulamentul-Cadru de organizare şi funcţionare al Caselor Teritoriale de Pensii, art. 7 lit. r) pct. 10 din Regulamentul-Cadru de organizare şi funcţionare al Caselor Teritoriale de Pensii, art. 13 lit. d) din Regulamentul de Ordine Interioară, art. 1 din fişa postului, art. 41 din fişa postului  precum şi de art. 38 din fişa postului (constând în aplicarea întocmai şi la timp, în cadrul casei judeţene de pensii, a deciziilor luate de conducerea Casei Naţionale de Pensii), respectiv pentru a nu pune în aplicare dispoziţiile Casei Naţionale de Pensii Publice – Institutul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, aprobate de preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice, înregistrate sub nr. 1778/26.11.2012 şi comunicate Casei Judeţene de Pensii B. la data de 04.12.2012, conform cărora începând cu data de 01.01.2013, încadrarea în grade de invaliditate  urma să se facă fără avizul medicului şef al Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă.

În concret, cu privire la cea de-a doua infracțiune de luare de mită, s-a reținut că inculpatul T., în timp ce se afla în biroul său din incinta Casei Judeţene de Pensii B., a primit următoarele sume de bani de la S.:
-în data de 18.05.2015 –  800 lei şi 50 Euro;
-în data de 19.05.2015 – 600 lei şi 50 Euro;
-în data de 20.05.2015 – o sumă a cărei valoare nu a putut fi stabilită;
-în data de 02.06.2015  – 500 lei şi 100 Euro;
-în data de 03.06.2015 – 600 lei şi 100 Euro;
-în data de 05.06.2015 – 200 lei şi 100 Euro;
-în data de 08.06.2015 – o sumă a cărei valoare nu a putut fi stabilită;
-în data de 09.06.2015 – o sumă a cărei valoare nu a putut fi stabilită;
-în data de 11.06.2015 –  500 lei şi 100 Euro.

Conform dispoziţiilor emise de Casa Naţională de Pensii Publice, Institutul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, aprobate de preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice, înregistrate şi comunicate  Casei Judeţene de Pensii B. la data de 04.12.2012, începând cu data de 01.01.2013, încadrarea în grade de invaliditate urma să se facă fără avizul medicului şef; conform aceloraşi dispoziţii, persoanele care solicită evaluarea capacităţii de muncă în vederea încadrării în grade de invaliditate urmau să depună cererea şi documentele medicale la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă în a cărui rază teritorială îşi au domiciliul.

Din adresa nr. …/26.05.2016 emisă Casa Judeţeană de Pensii B. a rezultat că dispoziţia mai sus menţionată nu a fost pusă în aplicare, încadrarea persoanelor în grade de invaliditate continuând să fie avizată tot de medicul-şef  al Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă.

Conform art. 38 din fişa postului numitului T., acesta asigură şi răspunde de aplicarea întocmai şi la timp, în cadrul casei judeţene de pensii, a deciziilor luate de conducerea Casei Judeţene de Pensii B.

Scopul remiterii sumelor de bani către T. a fost unul particular şi anume, acela de a fi recompensat pentru că, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, nu a pus în aplicare o dispoziţie aprobată de preşedintele Casei Naţionale de Pensii, permițându-i astfel lui S., ca în calitate de medic-şef al Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă, să avizeze cazurile noi pentru încadrarea în grad de invaliditate, în condiţiile în care încadrarea în grade de invaliditate trebuia să se facă la nivelul fiecărui cabinet medical, de către medicii specialişti. În această manieră lui S. i s-a creat posibilitatea de a obţine sume de bani într-un cuantum mai ridicat şi mai multe foloase materiale, sumele de bani primite de acesta în legătură cu avizarea cazurilor noi fiind mai mari decât cele primite în situaţia revizuirilor.

Pentru reţinerea situaţiei de fapt, având în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale și în cursul judecății, instanţa a reţinut ca şi corespunzând adevărului situaţia de fapt descrisă în actul de sesizare în modalitatea expusă în rechizitoriu.

În drept, fapta inculpatului T., care în calitate de director executiv la Casei Judeţene de Pensii B., în perioada 2014 – 2015, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a primit pentru sine, în mod repetat, direct, în legătură cu neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu prev. de art. 10 lit. e) din fişa postului, art. 18 lit. n) din HG nr. 118/2012, art. 7 lit. e) din Regulamentul-Cadru de organizare şi funcţionare  al Caselor Teritoriale de Pensii, art. 7 lit. r) pct. 10 din Regulamentul-Cadru de organizare şi funcţionare al Caselor Teritoriale de Pensii, art. 13 lit. d) din Regulamentul de Ordine Interioară, art. 1 din fişa postului, art. 41 din fişa postului, sume de bani, în cuantum de 8.400 Euro, de la X., A., G. şi P. (19 acte materiale).

Fapta inculpatului T., care, în calitate de director executiv al Casei Judeţene de Pensii B., în datele de 18.05.2015, 19.05.2015, 20.05.2015, 02.06.2015, 03.06.2015, 05.06.2015, 08.06.2015,  09.06.2015, 11.06.2015 a primit sume de bani de la S., în total 5.423 lei, în legătură cu neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu prev. de art.  10 lit. e) din fişa postului, art. 18 lit. n) din HG nr. 118/2012, art. 7 lit. e) din Regulamentul-Cadru de organizare şi funcţionare al Caselor Teritoriale de Pensii, art. 7 lit. r) pct. 10  din Regulamentul-Cadru de organizare şi funcţionare  al Caselor Teritoriale de Pensii, art. 13 lit. d) din Regulamentul de Ordine Interioară, art. 1  din fişa postului, art. 41 din fişa postului  precum şi de art. 38 din fişa postului (constând în aplicarea  întocmai şi la timp, în cadrul casei judeţene de pensii, a deciziilor luate de conducerea Casei Naţionale de Pensii), respectiv pentru a nu pune în aplicare dispoziţiile Casei Naţionale de Pensii Publice – Institutul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, aprobate de preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice, înregistrate sub nr. 1778/26.11.2012 şi comunicate  Casei Judeţene de Pensii B. la data de 04.12.2012, conform cărora începând cu data de 01.01.2013, încadrarea în grade de invaliditate  urma să se facă fără avizul medicului şef al Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul T. solicitând admiterea acestuia şi desfiinţarea hotărârii apelate, conform dispoziţiilor art. 396 alin. (5) din CPP prin raportare la art.16 alin. (1) lit. b) teza I şi teza a II a din CPP sub aspectul comiterii infracţiunii de luare de mită.

Analizând hotărârea Tribunalului B. sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, în limitele prevăzute de art. 417 şi art. 418 CPP, în raport de motivele de apel invocate, cât şi din oficiu, curtea reţine că instanţa de fond, în mod judicios a reţinut starea de fapt prin raportare la ansamblul probator administrat în cauză, fiind dovedite, dincolo de orice îndoială rezonabilă, toate actele materiale de luare de mită, componente ale celor două infracţiuni pentru care inculpatul T. a fost trimis în judecată.

Pentru considerentele ce vor fi expuse, Curtea reţine caracterul nefondat al motivelor de apel şi apărărilor expuse de către inculpat, cu excepţia criticilor vizând corecta încadrare juridică dată faptelor.

Însuşindu-şi expunerea stării de fapt şi analiza probelor, astfel cum acestea se regăsesc în considerentele hotărârii apelate (din simpla lecturare a acestor considerente rezultând netemeinicia motivelor de apel privitoare la încălcarea, de către instanţa de fond, a dispoziţiilor art. 103 CPP) şi fără a proceda la reluarea in extenso a acestora, Curtea, ca şi instanţa de fond, reţine ca fiind cert dovedite actele materiale de luare de mită, comise în perioada 2014 – 2015 în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, de către inculpatul T., în calitate de director executiv la Casei Judeţene de Pensii B., în legătură cu atribuţiile de serviciu, concretizate în primirea sumei totale de 8.400 euro, de la martorii X., A., G. şi P. (19 acte materiale, inclusiv cel vizând primirea alimentelor şi băuturilor alcoolice de la P., cu ocazia zilei de naștere din data de 15.06.2015) şi a sumei totale de 8.423 lei, de la martorul S. (9 acte materiale).

Astfel, inculpatul T. a primit:
– cu ocazia sărbătorilor de Paşti în anul 2014, de la X. 500 Euro, de la A. 700 Euro, 500 Euro de la G., 350 Euro de la P.;
– cu ocazia zilei sale de naștere din data de 15.06.2014, 500 Euro de la X., 500 Euro de la A., 300 Euro de la G. şi 350 Euro de la P.;
– cu ocazia sărbătorilor de Crăciun în anul 2014, 500 Euro de la X., 700 Euro  de la A., 500 Euro de la G. şi 350 Euro de la P.;
– cu ocazia sărbătorilor de Paşti în anul 2015, 500 Euro de la X., 700 Euro de la A., 500 Euro de la G. şi 350 Euro de la P.;
– cu ocazia zilei sale de naștere din data de 15.06.2015, 300 Euro de la A., 300 Euro de la G. şi de la P. 25 de pizza și (2) sticle de băuturi alcoolice;
– la datele de 18.05.2015, 19.05.2015, 20.05.2015, 02.06.2015, 03.06.2015, 05.06.2015, 08.06.2015,  09.06.2015 şi 11.06.2015,  de la martorul S., în total 5.423 lei.

Sumele de bani/foloasele de mai sus au fost primite de inculpatul T. în sediul Casei Judeţene de Pensii B.; banii fiindu-i remişi inculpatului de către martorii denunţători fie în biroul său, fie în cabinetul martorului S.

Fără a relua in extenso conţinutul depoziţiilor martorilor denunţători X., A., G., P. şi S. (regăsite în considerentele hotărârii apelate), Curtea reţine că susținerile acestora din cuprinsul denunţurilor şi declaraţiilor date atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza de judecată (cu anumite circumstanţieri, în faţa instanţei de apel), confirmă neechivoc primirea sumelor de bani/foloaselor respective, de către inculpatul T., cu titlu de mită.

Martorii de mai sus au expus pe larg, detaliat, coroborat, modalitatea în care se proceda, locul în care sumele erau remise, discuţiile purtate de medici pentru a se pune de acord cu cuantumul sumelor de bani ce urmau a fi date inculpatului, etc.

Faptul că martorii la rândul lor erau/sunt cercetaţi pentru fapte de corupţie comise în calitate de medici experţi în cadrul Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă B. ori că aceştia au formulat denunţurile împotriva inculpatului T., în dorinţa de a-şi „uşura” situaţia juridică (aspecte invocate de apărare), nu sunt în măsură să pună la îndoială veridicitatea celor expuse de aceştia, concluzie în mod judicios reţinută şi de instanţa de fond.

În primul rând, din moment ce legea penală reglementează cauze de nepedepsire/reducere a pedepsei, prin formularea unor denunţuri vizând comiterea anumitor infracţiuni, denunţuri formulate înainte ca organele de urmărire penală să fi fost sesizate cu privire la acestea, intenţia unei persoane cercetate de organele judiciare penale de a beneficia de astfel de dispoziţii, în lipsa unor elemente care să dovedească contrariul, nu atrage nici nelegalitatea, nici neloialitatea şi nici lipsa de fiabilitate a declaraţiilor date de aceste persoane.

Dincolo de subiectivismul inerent al unor astfel de declaraţii, susţinerile martorilor denunţători X., A., G., P. şi S. concordă în privinţa tuturor elementelor esenţiale reţinute de acuzaţie, privitoare la împrejurările, circumstanţele şi modalitatea în care sumele de bani au fost remise inculpatului.

Pe de altă parte, în cursul urmăririi penale, martorii denunţători au dat declaraţii în perioada în care, ei înşişi inculpaţi, se aflau sub control judiciar şi nu au luat legătura unii cu ceilalţi. Cu toate acestea, au expus detalii similare privitoare la modul de comitere a faptelor, martorii reiterând aceleaşi aspecte şi în faza de judecată, în condiţii de publicitate şi contradictorialitate, arătând, inclusiv în faţa instanţei de apel, că-şi menţin declaraţiile date în cursul urmăririi penale.

Declaraţiile martorilor denunţători s-au coroborat şi cu declaraţiile altor martori audiaţi (-, toţi asistenţi medicali), aceştia arătând că au participat la discuţiile purtate de medici cu privire la remiterea sumelor de bani, confirmând astfel veridicitatea susţinerilor medicilor.

Declaraţiile medicilor denunţători s-au coroborat şi cu declaraţiile date de martori a căror obiectivitate nu a fost contestată.

Înregistrările audio-video ambientale efectuate în cabinetele medicilor experţi şi discuţiile purtate (redate pe larg în considerentele hotărârii apelate), a căror valoare probantă este confirmată şi reţinută de Curte, confirmă neechivoc aspectele relatate de martorii denunţători cu privire la modalitatea în care se proceda, din cuprinsul acestor înregistrări rezultând atât discuţiile purtate (spontane, concrete şi neprovocate, cum corect s-a reţinut şi în rechizitoriu) referitoare la practica de a-i remite inculpatului T. sume de bani cu ocazia sărbătorilor legale/zilei sale de naştere, cât şi remiterea unor astfel de sume.

Deşi pe parcursul procesului penal (inclusiv în faţa instanţei de apel) s-au formulat o serie de cereri în apărare, vizând în esenţă, atât legalitatea înregistrărilor audio-video ambientale (cele reţinute ca mijloace de probă în cauză), cât şi modalitatea, contrară dreptului la apărare, de valorificare a datelor obţinute în baza mandatelor de supraveghere tehnică, toate aceste cereri sunt nefondate.

În primul rând, Curtea constată că legalitatea acestor procedee probatorii a fost contestată şi în faza camerei preliminare, din perespectiva Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, legalitatea acestora fiind confirmată definitiv prin încheierile pronunţate (în primă instanţă şi în contestaţie, în faza camerei preliminare).

În al doilea rând, din analiza efectuată în baza informaţiilor suplimentare comunicate de autorităţi în faza de judecată, rezultate din corespondenţa, adresele şi răspunsurile depuse la dosarul instanţelor (de fond şi de apel), se degajă concluzia că nu au existat încălcări ale dreptului la apărare a inculpatului, nici în ceea ce priveşte utilizarea mijloacelor de probă rezultate din procedeele probatorii de mai sus, nici în privinţa nedepunerii la dosar a celorlalte date rezultate din punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică fără legătură cu cauza, ţinând cont de faptul că: supravegherea tehnică efectuată în baza mandatelor de supraveghere tehnică emie în dosar nr. x/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul B. nu s-a realizat cu concursul SRI; nu există date suplimentare care să-l vizeze pe inculpatul T., rezultate din exploatarea aceloraşi mandate, care să nu fi fost depuse la dosar; datele rezultate din punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise în dosar nr. x/P/2015 al DNA – Serviciul Teritorial Oradea nu au legătură cu cauza, deci nu au valoare probatorie nici în favoarea nici în defavoarea inculpatului; demersul judiciar al inculpatului prin care a solicitat accesul la datele rezultate din supravegherea tehnică efectuată în baza mandatelor de supraveghere tehnică emie în dosar nr. x/P/2015 al DNA – Serviciul Teritorial Oradea a fost lipsit de utilitate, în condiţiile în care, în măsura în care acestea ar fi fost valorificate probator (şi regăsite ca mijloace de probă la dosarul cauzei, în favoarea sau în defavoarea inculpatului) ar fi fost lovite de nulitate absolută, din perespectiva Deciziei nr 51/2016 a Curţii Constituţionale, aplicabilă, ţinânt cont de corespondenţa existentă la dosar (inculpatul însuşi invocând, în faza camerei preliminare, nelegalitatea probelor rezultate din mandatele de supraveghere tehnică emise în dosar nr. x/P/2015).

Prin urmare, înregistrările audio-video ambientale valorificate în cauză, a căror valoare probatorie este confirmată de către Curte, susţin declaraţiile martorilor denunţători.

Neconcordaneţele existente între declaraţiile succesive ale martorilor denunţători nu pot fi considerate o dovadă a nesincerităţii martorilor, în condiţiile în care celelalte susţineri ale acestora se coroborează între ele şi cu ansamblul probatoriului administrat în cauză.

Curtea reţine că astfel de neconcordanţe sunt explicabile atât prin prisma naturii detaliilor pe care martorii trebuiau să le expună, cât şi prin prisma naturii faptelor în legătură cu care martorii au fost audiaţi, fiind vorba de prezentarea unor elemente de fapt şi detalii legate de acte materiale de corupţie comise după un tipar, la diferite intervale de timp, vizând un mod de operare cvasi identic, în ocazii similare (Paşti, Crăciun, zi de naştere).

Aceste neconcordanţe se impun a fi evaluate şi prin prisma faptului că cercetările efectuate de organele judiciare cu privire la suspiciunile legate de faptele de corupţie de la nivelul Casei Judeţene de Pensii B./Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă B. au vizat/vizează un număr impresionant de acte materiale de corupţie, repetate, reţinute ca fiind comise la intervale scurte de timp, de către un număr mare de angajaţi ai acestor instituţii (medici şi asistente în cadrul Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă B.), cauze penale aflate în diferite stadii procesuale (unele fiind faza de urmărire penală, altele în faza de judecată, altele finalizate definitiv).

Exemplificativ, în dosarul nr. x/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul B., au fost puşi sub acuzare, între alţii: C. pentru 89 acte materiale de luare de mită, X. pentru 105 acte materiale de luare de mită, P. pentru 136 acte materiale de luare de mită, S. pentru 185 acte materiale de luare de mită.

În aceste circumstanţe, anumite necorelări, neconcordanţe în declaraţiile martorilor (ei înşişi acuzaţi pentru un număr mare de acte materiale de corupţie) cu privire la detalii legate de anumite acte materiale reţinute în sarcina inculpatului T., legate de cuantumul sumelor de bani remise şi modul de remitere, sunt explicabile, cu atât mai mult cu cât este vorba de relatări a unor fapte petrecute în perioada 2014-2015.

Pe de altă parte, martorii au arătat constant că au dat inculpatului acele sume de bani, în respectivele ocazii. Cum s-a mai arătat, martori a căror obiectivitate nu a fost pusă la îndoială au confirmat acelaşi lucru. Inculpatul însuşi a recunoscut că a primit în respectivele ocazii (zi de naştere) acele sume de bani, contestând titlul cu care aceste sume de bani s-au primit.

Apărările expuse de inculpat, în sensul că în cauză nu s-a dovedit legătura dintre îndatoririle sale de serviciu şi primirea banilor, nu pot fi primite.

Din ansamblul probatoriului administrat a rezultat în primul rând că mituirea inculpatului T. a reprezentat o practică generalizată a angajaţilor (medici experţi şi asistenţi/asistente) în cadrul întregului Serviciu de Expertiză a Capacităţii de Muncă B..

Întreaga activitate era organizată: medicii experţi purtau discuţii prealabile, se anunţau reciproc (de regulă G. îi anunţa pe ceilalţi colegi, direct sau prin intermediul asistenţilor), de Paşti, de Crăciun şi de ziua de naştere a inculpatului, despre necesitarea remiterii unor sume de bani acestuia, discutau/stabileau cuantumul, se informau reciproc cu privire la sumele ce urmau a fi plătite de fiecare, erau anunţaţi de către S. când să se prezinte în biroul său pentru a remite inculpatului sumele de bani (după ce iniţial medicii remiteau în biroul inculpatului mita, ulterior, la solicitarea inculpatului, pentru a nu fi văzut de alte persoane, mita se remitea în cabinetul martorului S.), martorii înmânau pe rând, în plic, inculpatului personal sumele de bani; la rândul său, inculpatul T. era anunţat de către S. când să vină în cabinetul său pentru a primi mita, de faţă fiind şi S., care, la rândul său, în alte 9 rânduri, a dat inculpatului sume de bani, în acelaşi mod.

Practica medicilor X., A., G., P. şi S. de mituire a directorului Casei Judeţene de Pensii B., inculpatul T., era atât de înrădăcinată, încât inculpatul primea întotdeauna sumele de bani fără a întreba ce reprezintă şi cu dialoguri minimale între medicii de mai sus şi inculpat.

Astfel se explică (şi nu în sensul invocat de apărare) de ce nici medicii nu aveau solicitări concrete legate de sumele de bani remise şi nici inculpatul nu îi întreba ce reprezintă aceste sume, al căror cuantum nu era nici pe de parte unul simbolic. Cu toţii aveau cunoştinţă de practicile existente la nivelul  Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă B., cu toţii ştiau că acest serviciu se află sub controlul şi coordonarea administrativă a directorului executiv al Casei Judeţene de Pensii B. şi cu toţii ştiau că astfel de practici nu puteau continua decât prin tolerarea lor de către inculpat, prin neluarea măsurilor (la care era obligat în virtutea atribuţiilor de serviciu, măsuri impuse de altfel de organele centrale) de înlăturare a deficienţelor (constatate de către aceleaşi organe centrale).

Împrejurarea (invocată de apărare) că instanţa de fond a făcut referire la acţiunea de „remitere” a respectivelor sume de bani din partea martorilor şi nu doar la acţiunea de „primire” a aceloraşi sume de către inculpat, este lipsită de relevanţă.

Darea şi luarea de mită sunt corelative, atât sub aspectul incriminării, cât şi sub aspectul laturii obiective. Primirea de bani sau alte foloase, de către funcţionarul corupt este o acţiune corelativă şi subsecventă celei de dare de bani ori alte foloase, de către mituitor. Prin urmare, probele care dovedesc cert remiterea sumelor de bani de către mituitor, dovedesc şi primirea aceloraşi sume de către mituit.

O astfel de concluzie este cu atât mai evidentă în prezenta cauză, cu cât sumele de bani au fost înmânate de martori inculpatului personal. Altfel spus, au fost date de către martorii X., A., G., P. şi S. în mod direct şi nedisimulat inculpatului, care le-a primit personal, instantaneu/imediat şi pentru sine.

În prezenta cauză, în privinţa sumelor de bani, în succesiunea faptică a acţiunilor de remitere (specifice dării de mită) şi primire (specifică luării de mită) nu a existat, din punct de vedere temporar, un decalaj (posibil bunăoară în situaţiile în care suma de bani este lăsată într-un anumit loc, într-o anumită locaţie, de unde este ridicată, preluată ulterior, la un anumit interval de timp, de către mituit) şi nici vreo altă acţiune, din partea mituitorilor, din partea inculpatului sau din partea unor terţi, prin care darea-luarea de mită să fi fost disimulată ori mijlocită, pentru a se putea susţine că dovada certă a remiterii nu a făcut dovada certă şi a primirii.

Sumele de bani au fost primite de inculpat, în respectivele ocazii, prin tradiţiune, în momentul în care sumele i-au fost remise de mituitori şi nu la un interval de timp ulterior, pentru a se putea ridica un semn de întrebare cu privire la primirea efectivă, din partea inculpatului T. a sumelor remise de martorii de mai sus.

Cum s-a arătat deja, martorii X., A., G., P. şi S. au arătat constant că au înmânat inculpatului personal sumele respective de bani.

Inculpatul însuşi a recunoscut, în cuprinsul declaraţiilor date, primirea unor sume de bani de la martorii denunţători, cu ocazia zilei sale de naştere, contestând nu primirea acestora, ci titlul cu care i-a primit, arătând că nu a fost vorba de mită legată de îndatoririle sale de serviciu, ci de cadouri şi de practici uzuale în astfel de ocazii, precum ziua de naştere.

Aceste apărări, regăsite şi în motivele de apel, nu pot fi primite.

În primul rând, sumele de bani remise inculpatului de martorii denunțători în perioada 2014 – 2015,  depăşeau în mod vădit valoarea unor simple cadouri ori daruri uzuale, inculpatul T. primind 2050 euro cu ocazia sărbătorilor pascale, 1650 euro cu ocazia zilei sale de naștere din 2014, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun 2050 euro, cu ocazia zilei sale de naștere din 2015, 600 euro.

În al doilea rând, remiterea acestor sume de bani nu a avut caracter de reciprocitate, fiind întotdeauna unidirecţională, concluzie desprinsă neechivoc din cuprinsul declaraţiilor martorilor audiaţi; X., A., G., P. şi S. nu primeau sume echivalente de la inculpat, în ocazii similare. De altfel ar fi fost şi ilogic ca martorii şi inculpatul să-şi dea reciproc aceeaşi sumă de bani (bunăoară cu ocazia sărbătorilor pascale).

În al treilea rând, în cazul mitei primite de inculpat de la martorul S., nici măcar nu era vorba de o anumită ocazie/eveniment (cum corect s-a reţinut chiar de către apărare). Inculpatul T. s-a limitat la negarea primirii banilor de la S., fără a prezenta o explicaţie plauzibilă în legătură cu titlul cu care astfel de sume i-au fost remise. Or martorul S. a susţinut constant (susţineri confirmate şi de înregistrările audio-video ambientale) că a remis inculpatului aproape zilnic astfel de sume de bani, respectiv la datele de 18, 19 și 0 mai, 02, 03, 05, 08, 09 şi 11 iunie, primind în total 5.423 lei.

În al patrulea rând, din cuprinsul probelor administrate în cauză nu rezultă ca inculpatul să fi avut vreo relaţie apropiată de amiciţie (excepţie făcând S.) cu vreunul din medicii X., A., G. şi P., relaţie care, cel puţin într-o anumită măsură, să fi putut justifica gestul acestor medici de a-i remite inculpatului, în respectivele ocazii, acele sume de bani.

În al cincilea rând, inculpatul T. a primit acele sume fără a întreba ce reprezintă.

Cinci medici din cadrul Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă B. îi remit directorului executiv al Casei Judeţene de Pensii B., periodic (în cazul lui S., chiar zilnic) sume de bani cuprinse între 600 euro și 2050 euro (în cazul lui S. în total 5.423 lei, în 9 zile, într-un interval de 3 săptămâni), iar directorul executiv primeşte acele sume de bani, fără a lămuri natura acestor prestaţii, fără a se arăta surprins de gestul medicilor, de caracterul repetitiv al prestațiilor şi de cuantumul mare al sumelor primite.

Deşi a susţinut pe parcursul procesului penal că în calitate de director executiv la Casei Judeţene de Pensii B., avea competenţe limitate în ceea ce priveşte activitatea Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă B. şi că banii primiţi (de ziua sa de naştere) nu aveau nicio legătură cu atribuţiile sale de serviciu prevăzute în fişa postului, inculpatul, director al acestei instituţii, primeşte 1650 euro (cu ocazia zilei sale de naștere din 2014), respectiv 600 euro (cu ocazia zilei sale de naștere din 2015).

Nicio împrejurare susceptibilă să justifice primirea unor sume de bani într-un astfel de cuantum, în astfel de ocazii, nu a fost invocată.

Aceste sume de bani nu au fost nici modice, nici de complezenţă, nici nu pot fi justificate de relaţiile apropiate dintre mituit-mituitor şi nici menite să acopere cheltuielile prilejuite de organizarea zilei de naştere de către inculpat. O dovedeşte actul material concretizat în primirea de la P., a celor 25 de pizza şi a băuturilor alcoolice, cu ocazia zilei de naştere din anul 2015 (inculpatul necontestând primirea produselor, singura apărare a sa fiind legată de plata preţului), produse a căror valoare a fost mult sub 600 euro, sumă primită de inculpat cu respectiva ocazie.

Mai mult, inculpatul nu se arată deloc surprins să primească zilnic de la medicul şef al Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă B., importante sume de bani (bunăoară, 800 lei şi 50 euro în data de 18.05.2015, 600 lei şi 50 euro în data de 19.05.2015, 500 lei şi 100 euro în data de 02.06.2015, 600 lei şi 100 euro în data de 03.06.2015, etc). relaţia de prietenie dintre cei doi nu poate fi primită ca explicaţie plauzibilă, credibilă, pentru remiterea unor sume într-un astfel de cuantum, cu o astfel de repetitivitate.

Curtea reţine că gestul inculpatului de a primi repetat (uneori zilnic) sume de bani de ordinul sutelor/miilor de euro, în calitate de şef al unei instituţii publice (director executiv la Casei Judeţene de Pensii B.), chiar în cadrul instituţiei, alături de celelalte elemente descrise în alineatele precedente, reprezintă probe indirecte care converg categoric spre o singură concluzie: banii respectivi erau primiţi de către inculpat cu titlu de mită periodic, în cadrul unei practici încetăţenite, sărbătorile legale respective/ziua de naştere a inculpatului, reprezentând doar ocazia (cunoscută şi asumată de toţi, mituit şi mituitori) în care mita urma a fi dată, respectiv primită.

Că sumele de bani/foloasele au fost primite de inculpat cu titlu de mită, respectiv în legătură cu îndatoririle sale de serviciu, rezultă neechivoc din chiar cuprinsul declaraţiilor date de martorii denunțători.

Aceştia au arătat, inclusiv în faţa instanţei, că au dat inculpatului respectivele sume de bani „pentru a închide ochii” la ce se întâmpla în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă B., arătând că „aşa s-a hotărât la nivelul comisiei locale”.

Potrivit martorilor denunţători, inculpatul T. ştia atât că medicii primesc bani de la pacienţi, cât şi că banii pe care el îi primea de la medici provin din acele sume de bani, primite de denunţători de la pacienţi.

Bunăoară, martora A., a arătat în faţa primei instanţe că inculpatul „cu siguranţă ştia că banii provin de la pacienţi”, „ştia că primim aceste atenţii de la pacienţi, ştia că nu respectăm programul de lucru”.

La rândul ei martora G., în aceeaşi fază procesuală a arătat că „sumele de bani le dădeam din atenţiile pe care le primeam de la pacienţi şi se subînţelegea că aceste aspecte erau cunoscute şi de inculpat”.

Martora X., în aceeaşi fază procesuală a arătat că în principal motivul pentru care au fost date inculpatului acele sume de bani era că „se hotăra acest lucru la nivelul comisiei de expertiză…în al doilea rând, banii trebuiau, într-un fel, împărţiţi şi cu conducerea Casei de Pensii”.

Martorul P., în aceeaşi fază procesuală a arătat că îi înmâna acele sume de bani „ca să beneficiez de bunăvoinţa inculpatului, având în vedere că nu respectam programul de lucru”, sumele de bani le avea „din cadourile primite de la pacienţi” şi că, deşi niciodată nu i-a spus inculpatului despre provenienţa banilor bănuieşte că ştia. A mai arătat că niciodată nu se strângeau bani pentru alţi colegi, în ocazii similare (cu excepţia zilei de naştere a martorului S.).

Martorul S. în aceeaşi fază procesuală a arătat că „în situaţia în care primeam sume de bani de la pacienţi, eu le dădeam mai departe la domnul director T.… doar pentru a închide ochii cu privire la programul de lucru”.

Prin urmare, un alt argument care susţine caracterul de mită al sumelor de bani primite de inculpat de la martorii denunţători, rezultă din împrejurarea că aceste sume proveneau din sumele pe care martorii denunţători le primeau de la pacienţi, martorii denunţători fiind la rândul lor puşi sub acuzare pentru că, în calitate de medici experţi în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă B., ar fi primit cu ritmicitate zilnică/aproape zilnică în luna mai 2015, de la persoanele care se prezentau la cabinetele de expertiză pentru revizuire medicală (ori de la apropiaţii acestor persoane), diferite sume de bani.

În cazul mitei primite de inculpatul T. de la S., în zilele de 18, 19 și 20 mai 2015, se poate constata că la rândul său, S. este acuzat că în aceleași zile, în calitate de medic expert, ar fi primit mită de la persoanele care s-au prezentat la cabinetul său. S. a recunoscut că în situaţia în care primea bani de la pacienţi, dădea mai departe şi inculpatului T.

Din cele de mai sus rezultă faptul că inculpatul T. a primit sume de bani cu titlu de mită din sumele de bani primite cu acelaşi titlu, de către medicii denunţători, aspect asumat de aceştia din urmă în prezenta cauză şi cunoscut de inculpat.

Că inculpatul ştia aceste aspecte rezultă şi din depoziţiile martorilor audiaţi în cauză care au arătat că la una din şedinţele la care a participat şi T., s-a discutat despre recomandarea ca medicii prezenţi la acea şedinţă să îşi desfăşoare activitatea cât mai rapid, pentru a nu se forma cozi la cabinetele medicale şi pentru ca astfel pacienţii să nu apuce să discute între ei legat de sumele de bani pe care le remiteau medicilor.

Tocmai cunoașterea tuturor acestor elemente l-a determinat pe inculpatul T., să le ceară în mod expres martorilor D., S. şi S., să nu recunoască în faţa organelor de urmărire penală că a primit sume de bani de la ei, aspect asumat de martori.

Or dacă teza expusă de inculpat în apărare ar fi fost cea veridică, nu există nici un raţionament în baza căruia inculpatul să nege şi să ceară altora să nege că ar fi primit, cu în ocaziile respective, anumite sume de bani în cadrul unor gesturi de complezenţă sau de amiciţie, care nu ar fi avut caracter ilicit.

Martora X. a sintetizat în faţa Tribunalului B., esenţa acuzaţiei aduse inculpatului T. în prezenta cauză: banii primiţi de medici de la pacienţi trebuiau, într-un fel, împărţiţi şi cu conducerea Casei de Pensii.

Aceasta, deoarece inculpatul, cu încălcarea îndatoririlor de serviciu, cunoscând practicile existente în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală, le-a tolerat, prin neluarea niciunei măsuri, profitând la rândul său de pe urma acestora.

În sensul acesta trebuie avută în vedere afirmaţia martorei G. care, în faţa Curţii, a arătat că i-a dat inculpatului sumele de bani în respectivele ocazii, de ruşine.

Inculpatul T. ştia natura deficienţelor administrative/organizatorice existente la nivelul Serviciului de Expertiză Medicală, cât şi că, prin neluarea măsurilor de remediere a acestora, s-au perpetuat practicile medicilor experţi.

Apărările expuse cu privire la inexistenţa unei legături între atribuţiile de serviciu ale inculpatului şi sumele de bani primite de la medicii denunţători sunt nefondate, Curtea însuşindu-şi în totalitate argumentația expusă pe larg de către instanţa de fond în considerentele hotărârii apelate, neimpunându-se reluarea acesteia.

În completarea argumentelor instanţei de fond, Curtea reţine, din simpla lecturare a fişei postului inculpatului T., caracterul nefondat al acestor apărări, inculpatul ignorând complet atribuţiile sale de control şi coordonare, pe linie administrativă, a activităţilor desfăşurate în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală, aflat în subordinea sa directă.

Aceste atribuţii se regăseau în HG nr.  nr. 118/2012, Regulamentul-Cadru de organizare şi funcţionare al Caselor Teritoriale de Pensii şi în Regulamentul de ordine interioară, fiind dezvoltate în fişa postului, din conţinutul acestora (redat în considerentele hotărârii apelate) rezultând neechivoc îndatoririle inculpatului  cu privire la:
–  asigurarea organizării, conducerea, îndrumarea şi controlul întregii activităţi a casei judeţene de pensii;
– asigurarea respectării stricte a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare şi a Regulamentului Intern;
– coordonarea şi controlul din punct de vedere administrativ al activităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;
– stabilirea şi urmărirea realizării atribuţiilor de serviciu, pe compartimente, ale personalului angajat, conform regulamentului de organizare şi funcţionare al casei teritoriale de pensii  precum şi obligaţiile profesionale individuale de muncă ale personalului de specialitate;
– organizarea, coordonarea şi controlul Caselor Locale de Pensii;
– controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu.

Pe de altă parte, în urma controalelor succesive efectuate în perioada 2010 – 2015 la Casa Judeţeană de Pensii B., s-a reţinut neluarea, cu caracter repetitiv, a măsurilor administrative stabilite de organele de control în sarcina inculpatului T., de remediere a deficienţor sesizate constant în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală B., cu privire la emiterea unui număr mare de decizii medicale de către medici în perioada în care erau în concedii de odihnă, cu privire la nerespectarea arondării teritoriale şi cu privire la nerespectarea programului de lucru.

Altfel spus, este vorba de îndatoriri de serviciu ale inculpatului de natură administrativă, neîndeplinite de către inculpat/îndeplinite necorespunzător, fără nicio legătură cu actul medical propriu zis al medicilor experţi din cadrul serviciului. Inculpatului nu i se reproşează calitatea, corectitudinea, exigenţele actului medical al medicilor experţi, ci omisiunea luării unor măsuri de ordin administrativ.

Încălcarea acestor îndatoriri de serviciu, de ordin administrativ, au creat cadrul practicilor dezvoltate la nivelul Serviciului de Expertiză Medicală B., iar neluarea cu caracter repetitiv, a măsurilor administrative stabilite de organele de control, au determinat perpetuarea aceloraşi practici, la un moment la care atât deficienţele existente erau cunoscute (fiind stabilite de organele de control), cât şi modul de remediere al acestora stabilit, inculpatul putând şi trebuind, dar neprocedând astfel, să ia respectivele măsuri.

Or neluarea măsurilor adecvate de remediere a deficienţelor (indiferent că astfel de măsuri erau impuse de organele de control ori recomandate sau posibile, în virtutea atribuţiilor de serviciu ale inculpatului) s-a datorat tocmai faptului că inculpatul însuşi, cunoscând deficienţele grave existente, a profitat la rândul său de pe urma acestora, tolerându-le (de exemplu, în perioada 2011 – 2014, s-au emis 8.863 decizii medicale de către medicii experţi, când aceştia erau în concediu).

Apărările expuse de inculpat cu privire la modul în care s-a raportat la punerea în aplicare a dispoziţiei aprobate de preşedintele Casei Naţionale de Pensii, nu pot fi primite, fiind în mod judicios înlăturate şi de către instanţa de fond.

În procesul-verbal de control nr. 60690/04.07.2015, încheiat de către inspectorii din cadrul Serviciului Control Prestaţii, Direcţia Generală Asigurări Sociale, Pensii şi Alte Drepturi Prevăzute de Legi Speciale, s-a concluzionat neechivoc cu privire la răspunderea directorului Casei Judeţene de Pensii B. pentru neluarea măsurilor dispuse prin procesele verbale de control din anii 2010, 2011 și 2013.

Conform aceluiaşi proces-verbal, în cazul tuturor cabinetelor de expertiză medicală            s-au constatat cazuri în care arondarea teritorială a populaţiei nu a fost respectată.

Conform răspunsului la obiecţiunile aduse actului de control referitor la această deficienţă, aplicaţia informatică de expertiză medicală nu a fost implementată printr-un act cu valoare de ordin de serviciu şi a permis fiecărui operator să emită documente pentru orice pensionar invalid, inclusiv pentru cei aflaţi în evidenţa altor cabinete medicale. În cuprinsul aceluiaşi răspuns, se arată în mod expres că : această aplicaţie este un mijloc excelent de a eluda dispoziţiile cu privire la arondarea teritorială de către medici”.

Conform aceluiaşi proces-verbal, în perioada 2011 – 2015, s-au constatat 8.863 de expertize medicale efectuate de medicii experţi pe durata în care aceştia efectuau concedii de odihnă.

Conform aceluiaşi proces-verbal, cu privire la deficienţele sesizate şi consemnate în procesele-verbale de control încheiate în anii 2010, 2011, 2013, măsurile de remediere dispuse nu au fost aduse la îndeplinire de persoanele desemnate, răspunderea pentru neîndeplinirea măsurilor dispuse stabilindu-se în sarcina angajaţilor Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă şi a directorului executiv al Casei Judeţene de Pensii B.

S-a reţinut că, în perioada 2011 – 2015, directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii B., T., nu a dispus măsurile necesare eliminării deficienţelor constatate în activitatea de expertiză medicală şi nu a urmărit periodic îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către angajaţii Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă.

Aceasta, în condiţiile în care încă din 2010 s-a dispus respectarea strictă a arondării teritoriale, iar verificarea acestei măsuri a fost stabilită în sarcina directorului T., măsură neîndeplinită, constatată la controalele efectuate în anii  2011, 2013, 2015.

S-a constatat de către organele de control şi nerespectarea de către medicii experţi a programului de lucru, în cuprinsul răspunsului la obiecţiunile formulate de T., arătându-se că în decursul ultimelor trei controale anterioare efectuate, s-au constatat deficienţe grave şi prejudicii semnificative, pentru care s-au dispus măsuri de restabilire a legalităţii şi de recuperare a prejudiciilor.

Pe de altă parte, reţine Curtea, faptul că la punerea în aplicare măsurilor necesare eliminării deficienţelor constatate de organele de control în activitatea de expertiză medicală (arondarea teritorială, verificarea respectării programului de lucru de către angajaţii Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă, etc) îşi dau/şi-ar fi dat concursul şi alţi angajaţi ai instituţiei, nu înlătura obligaţia inculpatului de a controla, coordona, îndruma modul în care măsurile de remediere sunt luate şi nici de a lua el însuşi acele măsuri imediate de înlăturare a deficienţelor grave constatate, cu atât mai mult cu cât organele de control au stabilit expres în sarcina inculpatului, răspunderea atât pentru situaţia existentă, cât şi pentru remedierea deficienţelor.

Apărările legate de caracterul de recomandare şi neobligatoriu al măsurilor dispuse în urma controalelor şi deficienţelor constatate la nivelul Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă/Casei Judeţene de Pensii B., dincolo de caracterul lor contrar înscrisurilor la care s-a făcut referire, sunt inapte să înlăture răspunderea inculpatului pentru modul în care şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu.

Natura juridică a actului emis de organele centrale (decizii, dispoziţii, adrese, recomandări, procese verbale, etc) prezintă relevanţă secundară. Chiar dacă nu s-ar fi dispus, ci doar recomandat măsuri de remediere a deficienţelor constatate, inculpatul – în virtutea îndatoririi sale generice de coordonare şi control din punct de vedere administrativ al activităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă -, trebuia să ia măsurile administrative concrete apte să înlăture acele deficienţe (pe care, cel puţin din momentul constatării lor de către echipele de control, le-a cunoscut).

Or inculpatul a omis să ia astfel de măsuri. Cum corect s-a arătat de către instanţa de fond şi contrar susţinerilor inculpatului, măsura verificării corectitudinii încadrării în grade de invaliditate s-a dispus nu de către inculpat, ci de CNPP, prin Ordinul nr. 442/2010 şi apoi prin Legea nr. 119/2010, verificările nefiind lăsate la latitudinea directorului, ci obligatorii pentru toate casele teritoriale de pensii.

Inculpatului nu i se reproşează neluarea unor măsuri de remediere a unor deficienţe minore, ci grave, întinse pe o perioadă îndelungată de timp, deficienţe constatate repetat şi având consecinţe negative deosebit de importante sub multiple aspecte, deficienţe pe care inculpatul le-a tolerat, el însuşi beneficiind de pe urma acestora.

Nici apărările expuse de inculpat cu privire la actul material de luare de mită concretizat în primirea alimentelor şi băuturilor cu ocazia zilei de naştere din data de 15.06.2015, de la P., nu pot fi primite. Martorul P. a arătat categoric că el a achitat contravaloarea acestora.

La rândul său, martorul R., angajat la pizzeria O.M. la acel moment, a arătat că a livrat 25-30 de pizza la Casa Judeţeană de Pensii B. și (2) sticle cu băuturi alcoolice şi că nu a încasat la livrare contravaloarea acestora, deoarece aşa i s-a comunicat de la casieria unităţii.

Declaraţia martorului R. se coroborează cu discuţiile surprinse de înregistrările audio-video ambientale (discuţiile fiind reproduse în considerentele hotărârii apelate), din care rezultă categoric că nu inculpatul a plătit cantitatea de pizza şi cele 2 sticle cu băuturi alcoolice livrate la Casa Judeţeană de Pensii B., ci P.

Având în vedere considerentele expuse, care se alătură celor reţinute de instanţa de fond, însuşite în totalitate de către instanţa de apel, Curtea concluzionează ca fiind dovedite, conform standardului probei dincolo de orice îndoială rezonabilă, acuzaţiile de luare de mită, faptă comisă în perioada 2014-2015 în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, de către inculpatul T., în calitate de director executiv la Casei Judeţene de Pensii B., în legătură cu atribuţiile de serviciu, concretizate în primirea sumei totale de 8.400 euro, de la martorii X. Domnica, A., G. şi P. (19 acte materiale, inclusiv actul material de primire a alimentelor şi băuturilor de la P., cu ocazia zilei de naștere din data de 15.06.2015) şi a sumei totale de 8.423 lei, de la martorul S. (9 acte materiale).

În privinţa încadrării juridice, prin încheierea din 13.04.2021, Curtea de Apel Oradea a admis cererea formulată de inculpatul T. şi a schimbat încadrarea juridică din două infracţiuni de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) CP cu aplicarea art. 35 alin. (1) CP şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 într-o singură infracţiune de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) CP cu aplicarea art. 35 alin. (1) CP şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, înglobând toate actele materiale pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

În acest sens, Curtea a apreciat, din întregul context factual de comitere a faptelor, că inculpatul T. a comis toate actele de luare de mită în baza unei rezoluţii infracţionale unice, iniţiale, concluzie determinată de modalitatea şi circumstanţele concrete în care s-au comis toate actele de luare de mită (loc, timp, mijloace, mod de operare).

Astfel, toate actele de luare de mită au fost comise de inculpat în aceeaşi calitate de director executiv la Casei Judeţene de Pensii B., în legătură cu acelaşi set/tip de atribuţii de serviciu, vizând neîndeplinirea acestora prin raportare la aceleaşi deficienţe cunoscute, tolerate şi perpetuate de către inculpat, vizând activitatea Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă, toate actele de luare de mită concretizându-se în primirea de bani/foloase de la medicii din cadrul respectivului serviciu, bani pe care aceştia din urmă îi primeau de la pacienţi.

Totodată, toate actele de luare de mită au fost comise în acelaşi interval de timp, intercalându-se, din punct de vedere al cronologiei.

Nu în ultimul rând, curtea reţine şi că în mare parte actele de luare de mită de la X. Domnica, A., G. şi P., s-au consumat în cabinetul medicului S., ca urmare a deciziei luate de inculpat în acest sens, S. dându-şi la rândul său concursul în organizarea mecanismului de mituire a inculpatului de către ceilalţi medici denunţători.

Împrejurarea că pe parcursul comiterii faptei, respectiv în succesiunea actelor materiale de luare de mită, au intervenit anumite elemente suplimentare (constatarea unor noi/suplimentare deficienţe, dispunerea, în consecinţă, de către structurile centrale, a unor măsuri de remediere ce trebuiau aduse la îndeplinire de către inculpat, etc) nu au făcut decât să întărească rezoluţia infracţională iniţială şi să justifice pe mai departe suplimentarea sumelor de bani primite cu titlu de mită (de la medicul S.), mită primită de inculpat de la S. în aceeaşi calitate şi în cadrul unei practici deja existente, cunoscută şi asumată de toţi, în aceeaşi modalitate şi cu acelaşi scop, în legătură cu aceleaşi îndatoriri de serviciu specifice aceleiaşi funcţii.

Ţinând cont de dispoziţia de schimbare a încadrării juridice, se impune reformarea hotărârii apelate în sensul înlăturării operaţiunii de contopire a pedepselor, cu consecinţa înlăturării sporului aplicat de instanţa de fond şi pronunţarea unei noi soluţii de condamnare în raport de noua încadrare juridică, la individualizarea pedepsei curtea urmând a avea în vedere toate circumstanţele reale şi personale reţinute şi de către instanţa de fond, circumstanţe în raport de care, având în vedere şi dispoziţiile art. 418 CPP, se impune aplicarea pedepsei de 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de luare de mită (28 acte materiale).

Apreciind, ca şi instanţa de fond, nedemnitatea inculpatului în exercitarea unor drepturi, curtea în baza art. 66 alin. (1), lit. a), b) și g) și k) CP, va interzice inculpatului T., exerciţiul dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptului de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria, ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii și dreptului de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o durată de 5 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, precum şi interzicerea exerciţiului aceloraşi drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.

Faţă de considerentele expuse, Curtea, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) CPP, a admis apelul declarat de inculpatul T., împotriva sentinţei penale nr. 143/P/2020 din 30.07.2020 pronunţată de Tribunalul B., pe care a desfiinţat-o în parte, în sensul că:

A descontopit pedeapsa rezultantă de 5 ani și 4 luni închisoare aplicată de instanţa de fond inculpatului T., în pedepsele componente şi  sporul de 16 luni închisoare, pe care l-a  înlăturat.

A înlăturat dispoziţiile instanţei de fond de aplicare a art. 45 alin. (1) şi (5)  CP.

A înlăturat dispoziţiile instanţei de fond de condamnare a inculpatului pentru cele două infracţiuni şi reţine că prin încheierea din 13.04.2021, Curtea de Apel Oradea a admis cererea formulată de inculpatul T. şi a schimbat încadrarea juridică din două infracţiuni de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) CP cu aplicarea art. 35 alin. (1) CP şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 într-o singură infracţiune de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) CP cu aplicarea art. 35 alin. (1) CP şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 (înglobând toate actele materiale pentru care inculpatul a fost trimis în judecată).

În baza art. 289 alin. (1) CP cu aplicarea art. 35 alin. (1) CP şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 condamnă pe inculpatul T. la o pedeapsă de:

– 4 ani închisoare, în regim de detenţie, pentru infracţiunea de luare de mită în formă continuată.

În baza art. 66 alin. (1), lit. a), b) și g) și k) CP, interzice inculpatului T., dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria, ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o durată de 5 ani, cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 65 alin. (1) și (3) CP, interzice inculpatului T. exerciţiul aceloraşi drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.

A menţinut în rest dispoziţiile sentinţei apelate care nu contravin deciziei.

Comentariu:
1. În speţă, inculpatul şi-a conturat o apărare prin care a încercat să acrediteze ideea că denunţurile au fost formulate pentru a se răzbuna martorii denunțători pe el, fără însă a indica un motiv în acest sens.

În acest sens, inculpatul a invocat că procedura nu a fost echitabilă, credibilitatea martorilor denunțători fiind pusă la îndoială întrucât motivul pentru care martorii au făcut denunțuri împotriva inculpatului a fost acela de a beneficia de cauza de reducere a limitelor de pedeapsă prev. de art. 19 din  OUG nr. 43/2002 sau din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, aspect în legătură cu care instanţa de fond a făcut anumite precizări pertinente:

Faptul că martorii denunțători au avut calitatea de inculpați în dosarul nr. 68/P/2015 instrumentat de DNA, care viza infracțiuni de luare de mită comise de medici și asistenți ai Serviciului de Expertiză Medicală a Casei Județene de Pensii B., sunt împrejurări reale, însă nu au relevanţă în cauză, atât timp cât din actele şi lucrările dosarului nu rezultă încălcarea vreunei norme de procedură penală sau o atitudine abuzivă a procurorului care a instrumentat cauza; niciunul dintre martorii reaudiaţi nemijlocit de către instanţă nu a reclamat o atitudine nepotrivită a procurorului de caz faţă de ei, sau o anumită violenţă de limbaj ori ameninţări de natură să-i intimideze; nu a rezultat o denaturare a probelor de către procurorul de caz sau presiuni exercitate asupra martorilor în vederea obţinerii în mod neloial a unor declaraţii. Apoi, astfel cum s-a arătat în cele ce preced, acuzaţiile aduse inculpatului în acest dosar se bazează nu doar pe declaraţii de martori, ci şi pe înscrisuri şi pe înregistrări, procese verbale de control, fișa postului, pe declarațiile altor martori decât denunțătorii din prezenta cauză, depozițiile acestora din urmă coincizând cu cele ale martorilor denunțători.

Aceste aspecte la care a făcut referire apărarea nu au putut fi avute în vedere de către instanţă şi nu au putut sta la baza concluziei încălcării principiului loialităţii urmăririi penale, atât timp cât acești martori, audiați în cursul cercetării judecătoreşti, în mod nemijlocit de către instanţă, nu au relatat despre vreo formă de presiune a procurorului asupra lor în cursul urmăririi penale desfăşurate în dosar, ba dimpotrivă şi-au menţinut declaraţiile date în cursul urmăririi penale, iar nuanţările realizate în ceea ce priveşte conţinutul denunţului le-au explicat şi au arătat ceea ce i-a determinat să conceapă anumite părţi ale denunţului într-o anumită formă.

Cu toate că inculpatul a încercat discreditarea martorilor denunţători, arătând că au fost implicați în dosare penale, acuzați fiind că au încălcat legislaţia penală şi că au fost interesați în realizarea denunţului pentru a beneficia de un tratament mai blând în dosarele în care erau implicați în calitate de inculpați, instanţa de fond a constatat, just, că acest beneficiu este recunoscut de lege persoanelor care denunţă fapte penale, conform art. 19 din Legea nr. 682/2002, astfel că doar pentru această împrejurare nu se poate dispune înlăturarea declaraţiilor martorilor din ansamblul materialului probator. Apoi, atât timp cât martorii au dat, ulterior formulării denunţului, declaraţii atât în cursul urmăririi penale cât şi în faţa instanţei, în care au confirmat cele susţinute în denunţ şi au avut pe parcursul procesului penal o poziţie procesuală constantă, iar declaraţiile se coroborează, astfel cum s-a arătat, cu restul materialului probator de la dosar, nu se poate dispune înlăturarea declaraţiilor date de martor pentru suspiciunea de nesinceritate.

Martorii denunţători au fost audiați de către instanţă în condiţii de legalitate în prezenţa inculpatului asistat de avocat ales; atât avocatul inculpatului cât şi inculpatul personal, persoană cu studii juridice, au avut posibilitatea să pună întrebări martorului şi au uzat de această posibilitate; martorii nu au declarat în faţa instanţei alte împrejurări decât cele declarate la urmărire penală, deşi au existat unele nuanţări, fără impact însă asupra acuzaţiei aduse inculpatului. Au declarat martorii în faţa instanţei, că nu au fost exercitate niciun fel de presiuni asupra lor pentru a depune denunţul sau a da declaraţiile în etapa urmăririi penale într-un anumit sens. Or, în aceste condiţii, instanţa a apreciat că declaraţia martorilor denunţători îndeplinesc toate condiţiile pentru a fi luate în considerare şi coroborate cu celelalte probe existente la dosar.

2. În cauză s-a constatat îndeplinite condiţiile legii privind subiectul activ al infracţiunii de luare de mită, inculpatul comiţând faptele în calitatea sa de director al Casei de Pensii B.

Relativ la poziţia procesuală a inculpatului, acesta a recunoscut în cursul procesului penal acţiunile care erau imposibil de contestat – respectiv primirea repetată de bani de la subordonații săi pe o perioadă de aproximativ 2 ani (însă doar cu ocazia zilelor sale de naștere), – însă a invocat un alt titlu – dând acestora o semnificaţie de natură a-l disculpa şi de a evita tragerea sa la răspundere penală; apărările inculpatului şi explicaţiile date de acesta cu privire la faptele de care este acuzat, nu au fost primite, întrucât materialul probator de la dosar a infirmat susţinerile sale.

Analizând apărările sale, instanţele au reţinut, referitor la acuzaţia de primire de foloase constând în primirea cu titlu de cadou a sumelor de bani cu ocazia zilelor de naștere, de Paște și de Crăciun, că împrejurarea că inculpatul a primit aceste sume de bani, fără să contribuie și el la rândul său la zilele de naștere a celor de la care a primit, este dovedită de declaraţiile martorilor denunţători care se coroborează cu declaraţiile celorlalți martorilor audiați în cauză, cu înregistrările video, cu procese verbale de control, fișa postului și toate celelalte probe administrate în cauză.

Totodată, nu a putut fi reținută apărarea inculpatului că sumele primite de inculpat cu ocazia zilelor de naștere și sărbătorilor Pascale și de Crăciun de la martorii denunţători, ar fi fost expresia relaţiei de prietenie a inculpatului cu aceștia, în sensul că și el le dădea cadouri acestora cu ocazia zilelor de naștere, întrucât materialul probator de la dosar nu relevă o prietenie atât de apropiată între ei care să stea la baza unor favoruri atât de consistente.

Dimpotrivă, martorii denunţători, audiați atât în cursul urmăririi penale, cât şi în instanţă, au arătat că doar ei erau cei care dădeau bani inculpatului cu acele ocazii, niciodată nu au primit bani de la inculpat sau cadouri, cu excepția unor buchete de flori primite de ziua lor.

Raportat la mijloacele de probă menţionate şi la conţinutul declaraţiilor martorilor audiaţi pe această coordonată, văzând şi restul actelor şi lucrărilor dosarului, s-a constatat că nu s-a dovedit în cauză existenţa unei relaţii de prietenie între martorii denunţători şi inculpatul care să poată fi luată în considerare drept temei pentru furnizarea de către martorii denunţători a foloaselor constatate inculpatului.

Dimpotrivă, materialul probator administrat şi chiar declaraţiile martorilor încuviinţaţi în apărare pentru inculpat, au făcut mai credibile declaraţiile martorilor denunţători referitor la practica existentă la nivelul Casei Județene de Pensii de a acorda inculpatului sume de bani pentru a câștiga bunăvoința acestuia și pentru a tolera primirea de către medici a sumelor de bani de la pacienți.

De asemenea, din actele şi lucrările dosarului a rezultat că inculpatul, prin neaplicarea deciziilor luate de conducerea Casei Naționale de Pensii, a acţionat efectiv și în sensul protejării intereselor martorului denunţător S., respectiv de a crea posibilitatea acestuia de a primi sume de bani de la persoanele care solicitau încadrarea în grad de invaliditate, sume din care ulterior și inculpatul primea o cotă.

Aceste apărări au ignorat faptul că de punerea în executare a deciziei Casei Naționale de Pensii s-a ocupat inculpatul, care practic era persoana însărcinată cu coordonarea și controlul activității din compartimentul de expertiză medicală, care însă nu și-a îndeplinit aceste îndatoriri de serviciu tocmai pentru a permite avizarea în continuare a cazurilor de încadrare în grad de handicap de o singură persoană, respectiv medicul S., pentru ca prin această modalitate să poată obține mai multe sume de bani, fiind vorba de toate cazurile care urmau a fi încadrate în grad de handicap, sume din care îi revenea și inculpatului o cotă.

3. Referitor la conţinutul constitutiv al infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 C. pen., instanţa de fond a subliniat că este suficient ca foloasele primite să fie în legătură cu îndeplinirea actelor ce intră în îndatoririle sale.

Mai mult decât atât, martorii au confirmat în faţa instanţei declaraţiile dată în cursul urmăririi penale, din care rezultă că în rândul medicilor era cunoscută susţinerea şi protecţia de care beneficiau. din partea directorului, în schimbul unor avantaje patrimoniale.

S-a apreciat că este îndeplinită condiţia prevăzută de textul de lege incriminator privind primirea foloaselor în legătură cu îndeplinirea de acte ce intră în îndatoririle de serviciu.

Pentru întrunirea laturii obiective a infracţiunii, s-a reţinut că nu este necesar ca inculpatul să îndeplinească un act contrar îndatoririlor de serviciu, sau să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, elementul material din cadrul laturii obiective a infracţiunii poate fi constituit şi din acţiunea de a primi bani care nu i se cuvin în legătură cu îndeplinirea de acte ce intră în îndatoririle de serviciu.

Elementul material al infracțiunii de luare de mită se realizează prin una dintre modalitățile următoare: pretinderea, primirea sau acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act.

În speța de față, s-a constatat reținerea în sarcina inculpatului  – în calitate de manager de instituție publică – a modalității alternative de săvârșire a faptei sub forma primirii. Primirea de bani sau alte foloase presupune intrarea în posesia bunului oferit drept mită, în speța de față fiind vorba de sumele de 8400 Euro, 8543 lei, (25 pizza, o sticlă de whisky).

Realizarea oricăreia din modalitățile menționate anterior conduce la consumarea infracțiunii, după cum realizarea tuturor modalităților faptice cu privire la aceeași îndatorire de serviciu a funcționarului, nu afectează unitatea de infracțiune.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului, au fost comise cu intenţie directă, fiind îndeplinită condiţia privind scopul în care a acţionat inculpatul, aspect care rezultă din probele administrate în cauză, astfel cum au fost prezentate mai sus, respectiv obținerea unor sume de bani sau alte foloase pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce-i reveneau. Inculpatul şi-a dat seama că foloasele şi banii primiţi de la martorii denunţători nu i se cuvin şi că acesta i se oferă şi acordă pentru a-l corupe, în strânsă legătură cu atribuţiile de serviciu pe care inculpatul le avea şi cu funcţia deţinută de acesta şi cu toate acestea, le-a acceptat şi a adoptat o perioadă mare de timp o atitudine de natură a-i convinge pe denunţători că acţionează în mod constant în activitatea sa de serviciu în sensul protejării intereselor lor.

4. Conştiinţa caracterului ilicit al sumei de bani primite necuvenit şi intenţia directă a inculpatului de a le primi în aceste condiţii au rezultat cu prisosinţă din probatoriul administrat, în special proba testimonială, „tupeul” infracţional al inculpatului fiind maxim, acesta transformând instituţia pe care o conducea în calitate de director executiv, într-o sursă continuă de venit ilicit, (inter)mediat prin medicii corupţi angajaţi, deveniţi martori denunţători în contextul în care aceştia au fost descoperiţi şi cercetaţi la rândul lor pentru infracţiuni de luare de mită.

În esenţă, probatoriul a impus evidenţierea atitudinii martorilor denunţători care se simţeau datori să îl recompenseze pe T. pentru modalitatea în care acesta înţelegea să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu, atitudine care rezultă, spre exemplu, din următoarele împrejurări: martorei G. îi era ruşine să îi remită inculpatului T. doar suma de 250 Euro cu ocazia zilei de naştere a acestuia, considerând că este prea mică, deşi este evident că depăşeşte cuantumul sumelor oferite conform uzanţelor cu astfel de ocazii; G. afirmă că şi medicii trebuie să fie „de omenie” şi să fie atenţi, deoarece T. ar putea „să se lege de ei”, afirmaţie făcută în cursul discuţiei referitoare la obiceiul medicilor de a veni la serviciu şi în concediul de odihnă; este dezaprobat comportamentul martorei X., care, fiind în concediu, nu s-a prezentat pentru a-i remite bani directorului executiv T.; din unele discuţiile purtate a mai rezultat că se urmărea ca între foloasele şi banii remişi de fiecare medic inculpatului să existe o similaritate valorică.

S-a constatat că teza acuzării este susţinută de probele din dosar. Aceeaşi atitudine a medicilor experţi ai asigurărilor sociale din cadrul Casei Judeţene de Pensii B. a rezultat şi din declaraţia martorei X., care a precizat că a continuat să îi remită sume de bani inculpatului deoarece nu putea să facă opinie separată faţă de colegii săi precum şi din declaraţia martorei D., care a arătat că deşi a fost nemulţumită de această practică a colegilor săi, considerând că banii remişi nu se încadrează în categoria unor simple cadouri, a acceptat-o în cele din urmă.

Toţi martorii mai sus menţionaţi au declarat că T. a primit sumele de bani fără să întrebe niciodată ce reprezintă şi de unde provin, că ei, la rândul lor, nu au primit niciodată cadouri de sărbători ori de zilele lor de naştere de la inculpat, astfel că instanța nu a putut reține susținerea inculpatului potrivit căreia și el la rândul lui a dat sume de bani subalternilor la momentul la care era ziua acestora.

Totodată, martorul P. a mai declarat că, la una din şedinţele la care a participat şi T., S. le-a recomandat colegilor săi medici, prezenţi la şedinţă, să îşi desfăşoare activitatea cât mai rapid pentru a nu se forma cozi la cabinetele medicale şi pentru ca astfel pacienţii să nu apuce să discute între ei legat de sumele de bani pe care aceştia le remiteau medicilor; S. şi I. (asistenta medicului P.) au confirmat, prin declaraţiile date, aceste împrejurări faptice.

Deosebit de relevant este faptul că T. le-a solicitat în mod expres lui D., lui S. şi lui S. să nu recunoască în faţa organelor de urmărire penală că a primit sume de bani de la aceştia, aspect ce rezultă din declaraţiile acestora.

Totodată, s-a constatat că, din probele administrate în cauză a rezultat că sumele de bani mai sus menţionate au fost remise de martorii denunţători inculpatului în legătură cu neîndeplinirea ce către acesta a atribuţiilor de serviciu de control pe linie administrativă a activităţilor desfăşurate în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală, aflat în subordinea sa directă.

În plus, în urma unor controale succesive efectuate de funcţionari din cadrul Serviciului Control Prestaţii în anii 2010, 2011, 2013, 2015 la Casa Judeţeană de Pensii B., s-a constat o repetitivitate în neluarea măsurilor administrative stabilite de organele de control în sarcina inculpatului T., de remediere a unor deficienţe sesizate constant în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală B., deficienţe privind tocmai emiterea unui număr impresionant de decizii medicale  de către medici în perioada în care erau în concedii de odihnă, privind nerespectarea arondării teritoriale şi a programului de lucru.

La data de 04.07.2015 a fost încheiat procesul-verbal de control nr. … de către inspectori din cadrul Serviciului Control Prestaţii, Direcţia Generală Asigurări Sociale, Pensii şi alte drepturi Prevăzute de Legi Speciale, act întocmit ca urmare a controlului tematic asupra modului de organizare a activităţii de expertiză medicală  şi recuperare a capacităţii de muncă din cadrul Casei Judeţene de Pensii B.

Conform acestui proces-verbal, controlul a avut ca obiective şi verificarea măsurilor dispuse de conducerea Casei Judeţene de Pensii B. în perioada 2010 – 2015 în scopul eliminării deficienţelor şi stopării plăţilor nelegale datorate acestor deficienţe, constatate în timpul controalelor efectuate de CNPP – Serviciul Control Prestaţii, precum şi verificarea modului de exercitare de către directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii B. a atribuţiilor de organizare, coordonare şi control a activităţii Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă.

Ca urmare a verificărilor efectuate, s-au constatat următoarele deficienţe, ce denotă indiferenţa inculpatului faţă de cerinţele funcţiei îndeplinite:

În cazul tuturor cabinetelor de expertiză medicală s-au constatat cazuri în care arondarea teritorială a populaţiei nu a fost respectată (referitor la această deficienţă, conform răspunsului la obiecţiunile aduse actului de control, aplicaţia informatică de expertiză medicală nu a fost implementată printr-un act cu valoare de ordin de serviciu şi a permis fiecărui operator să emită documente pentru orice pensionar invalid, inclusiv pentru cei aflaţi în evidenţa altor cabinete medicale. În cuprinsul aceluiaşi răspuns, se arată în mod expres că: „această aplicaţie este un mijloc excelent de a eluda dispoziţiile cu privire la arondarea teritorială de către medici”.

Din confruntarea situaţiei concediilor de odihnă efectuate de medicii experţi ai asigurărilor medicale în perioada 2011 – 2015 cu datele existente în Registrul unic de activitate  s-au constatat 8.863 de expertize medicale efectuate de medicii experţi pe durata în care aceştia efectuau concedii de odihnă.

Deficienţe similare celor constatate la data acestui control, cu privire la arondarea teritorială a populaţiei, la erorile din  evidenţele cabinetelor, au fost sesizate  şi consemnate în Procesele-verbale de control încheiate  de funcţionari din cadrul Serviciului Control Prestaţii al CNPP în anii 2010, 2011, 2013, însă măsurile de remediere dispuse prin aceste acte de control nu au fost aduse la îndeplinire de persoanele desemnate, răspunderea pentru  neîndeplinirea măsurilor dispuse s-a stabilit în sarcina angajaţilor Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă şi a directorului executiv al Casei Judeţene de Pensii B. Astfel, s-a reţinut că, în perioada 2011 – 2015, directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii B., T., nu a dispus măsurile necesare eliminării deficienţelor constatate în activitatea de expertiză medicală  şi nu a urmărit periodic îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către angajaţii Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă.

În ceea ce priveşte nerespectarea programului de lucru, s-a constatat că holul cabinetelor de expertiză era monitorizat video de către T., astfel că nerespectarea programului de lucru de către personalul Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă a fost cunoscută şi tolerată de inculpatul T.

Fiind întrebaţi care a fost scopul remiterii sumelor de bani, martorii denunţători au declarat că doreau să aibă un program de lucru lejer, ori doreau ca pacienţii care le erau arondaţi teritorial să provină din pături sociale mai înstărite şi nu în ultimul rând, pentru ca directorul executiv T. să nu intervină în practica lor.

S-a constatat astfel existenţa unei corespondenţe între deficienţele constatate de organele de control referitoare la modalitatea în care inculpatul T. a exercitat controlul administrativ asupra activităţii martorilor denunţători şi motivele pentru care aceştia au afirmat că i-au remis sume de bani şi foloase inculpatului.

Apărarea invocată de inculpat în declarațiile date, în sensul că acuzațiile făcute de denunțători nu sunt reale, iar aceștia au urmărit să-i facă rău, s-a dovedit a fi neîntemeiată și nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză din care rezultă că inculpatul a primit de aceștia sume de bani pentru a tolera practica medicilor de a primi sume de bani de la pacienți, inclusiv pentru păstrarea unui loc de muncă suficient de comod, cu program lejer, care să le permită obținerea banilor de la pacienți.

Derularea activităţii infracţionale în această modalitate a rezultat din declaraţiile martorilor audiați în cauză, dar și din înregistrările audio video, procesele verbale  de control și celelalte probe administrate în cauză.

5. Pentru alte speţe din practica judiciară recentă în care funcţionari publici – inclusiv medici – şi-au folosit funcţiile pentru a obţine foloase materiale necuvenite legal, a se vedea Vasile Coman, Infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, Vol. I – Luarea de mită, Darea de mită, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2019, spre exemplu, speţele nr. 4, 36, 41, 62, 69.

6. Din jurisprudenţa naţională privind săvârşirea de acte de corupţie în rândul cadrelor medicale, zonă în care fenomenul este în continuare generalizat, spre exemplu, într-o cauză s-a reţinut că inculpatul I.A.D., în calitate de medic specialist În cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Clinica de Ortopedie, la data de 18.07.2016, a acceptat promisiunea remiterii sumei de 300 de euro făcută de către C.Z. în legătură cu intervenţia chirurgicală la nivelul coloanei vertebrale la care urma să fie supus martorul C.E. în aceeaşi zi, solicitându‑i să îi remită efectiv banii după operaţie, la data de 29.07.2016 a pretins de la martora C.Z. suma de 1.000 de euro în legătură cu aceeaşi intervenţie chirurgicală, iar la data de 26.09.2016 a primit de la martora C.Z. suma de 800 de euro în legătură cu intervenţia chirurgicală efectuată la data de 18.07.2016. La data de 14.09.2016, cu ocazia unui control post‑operatoriu, inculpatul a pretins de la martorii C.Z. şi C.E. o sumă necuantificată de bani în legătură cu efectuarea unei intervenţii chirurgicale asupra umărului drept al numitului C.E., încurajându‑i să vândă bunuri din gospodărie în vederea obţinerii respectivei sume de bani, la data de 26.09.2016 precizând cuantumul respectivei sume de bani, spunându‑le martorilor că la un spital de stat o astfel de operaţie „costă” 1.000 de euro. Totodată, în cursul lunii februarie 2016, inculpatul a pretins de la martorii S.I. şi S.M. suma de 1.500 de lei în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, respectiv în legătură cu efectuarea unei intervenţii chirurgicale de implantare a unei proteze la nivelul şoldului drept al numitului S.I., în cursul lunii martie 2016 a pretins de la aceiaşi martori suma de 2.500 de lei în legătură cu efectuarea aceleiaşi intervenţii chirurgicale, la data de 26.04.2016 a pretins de la aceiaşi martori suma de 4.000 de lei în legătură cu aceeaşi intervenţie chirurgicală, care a fost programată pentru data de 27.04.2017, iar la data de 30.04.2016 a primit de la martora S.M. suma de 2.500 de lei în legătură cu intervenţia chirurgicală efectuată la data de 27.04.2016.

În speţă infracţiunea a fost reţinută în formă continuată (precum în speţă comentată în precedent), iar sub acest aspect, referitor la criteriile în funcţie de care instanţa evaluează existenţa rezoluţiei unice infracţionale privesc, cu titlu exemplificativ, instanţa a evocat urmăroarele: unitatea obiectului infracţiunii, unitatea de loc, utilizarea aceloraşi procedee de săvârşire a acţiunilor/inacţiunilor componente ale activităţii infracţionale, timpul scurs între actele de executare. Niciunul dintre aceste elemente, luat separat, nu prezintă un criteriu sigur pentru determinarea unicităţii rezoluţiei infracţionale, dar, cercetate împreună, toate împrejurările de fapt şi circumstanţele în care s‑au săvârşit actele separate pot întări concluzia existenţei rezoluţiei unice. Pentru verificarea rezoluţiei unice infracţionale, sub aspect probator, declaraţia inculpatului este importantă, însă aceasta nu este decisivă, hotărârea instanţei fiind luată în urma coroborării tuturor probelor instrumentate în cauză[2].

Într-o altă cauză, s-a reţinut că în perioada octombrie – decembrie 2016 inculpatul a pretins şi primit de la martorul denunţător suma de 10.000 lei şi apoi 18.000 de lei, cu titlu de mită, mascată ca donaţie (pentru Asociatia Română a Traumatologilor şi Ortopezilor Pediatri al cărei preşedinte era inculpatul), înainte şi în legătură cu îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, adică acordarea unor îngrijiri medicale fiul martorului; totodată, a primit sume de bani – lei şi valută – de la alte persoane, deşi nu i se cuveneau, în acelaşi scop.

Inculpatul avea calitatea de medic şef de secţie în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Maria Sklodowska Curie, calitate în care acesta organizează şi răspunde de întreaga activitate în secţia pe care o conducea, oferind pacienţilor asistenţă medicală competentă conform cu pregătirea şi modul de funcţionare a secţiei[3].

7. În speţă rezumată mai sus inculpatul a invocat că a primit sumele de bani cu titlu de cadou, în special cu ocazia zilei sale de naştere, apărare ce a fost în mod corect înlăturată de instanţă, având în vedere, între altele caracterul nereciproc dar şi cuantumul sumelor primite de funcţionar.

Acest titlu este relativ frecvent invocat în practica judiciară, mai ales când obiectul mitei nu are o valoare ridicată, luată individual, însă apărarea în discuţie a fost constant şi pe bună dreptate respinsă de către instanţe.

Spre exemplu, într-o cauză s-a reţinut că faptele inculpatei X. care, în calitate de registrator în cadrul CRTS Craiova şi în baza aceleiaşi rezoluții infracționale, a primit la datele de 02.03.2017, 14.03.2017, în perioada septembrie 2016 – martie 2017 şi în data de 15.03.2017, sume de bani/foloase necuvenite, pentru îndeplinirea necorespunzătoare a unui act privitor la atribuțiile sale de serviciu – întocmirea unor liste fictive pentru pacienți – şi pentru care a primit bani şi bunuri – constând într-un set de bijuterii din argint (o pereche de cercei și un pandantiv), prăjituri și flori –, iar în listele întocmite a atestat în mod nereal că pentru acei pacienți s-au prezentat donatorii menționați de aceasta, realizează sub aspectul conţinutului contitutiv elementele infracţiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută de art. art. 289 alin. (1) CP raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) CP[4].


[1] Lege nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în  Monitorul Oficial nr. 219 din 18 mai 2000.
[2] C.A. Târgu Mureş, s. pen., min. şi fam., dec. pen. nr. 268/A din 10.05.2018, publicată în Vasile Coman, Infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, Vol. I – Luarea de mită, Darea de mită, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2019, speţa nr. 13.
[3] C.A. Bucureşti, s. I pen., dec. pen. nr. 430/A din 30.03.2021,  nepublicată.
[4] C.A. Craiova, s. pen. şi cauze cu min., dec. pen. nr. 1735/A din 17.12.2019,  nepublicată.


Jud. Vasile Coman, Tribunalul Prahova – Secția penală

Cuvinte cheie: , , , , ,
Secţiuni: Drept penal, Jurisprudență Curți de Apel, Jurisprudență Tribunale, SELECTED TOP LEGAL | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD