« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Principalele modificări aduse proiectului de lege pentru Transpunerea Directivei privind Restructurarea în urma dezbaterii publice
03.06.2021 | Vasile GODÎNCĂ-HERLEA, Mihaela SĂRĂCUȚ, Flavius MOȚU, Sergiu GOLUB, Stan TÎRNOVEANU, Cristina IENCIU-DRAGOȘ, Alina POPA

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Echipa de proiect, consultant expert în consorțiul selectat de Comisia Europeană pentru implementarea Directivei UE nr. 2019/1023 în domeniul prevenției și restructurării, anunță publicarea pe site-ul Ministerului Justiției, ca urmare a finalizării etapei de consultare publică, a proiectului de lege actualizat pentru îmbunătățirea soluțiilor de redresare pentru companii.

Forma proiectului poate fi consultată aici.

Principalele modificări aduse proiectului inițial au vizat instituții ca

– Dificultatea – definiție și premise;
– Contestațiile în procedura acordului de restructurare și a concordatului preventiv;
– Apelul în procedurile de restructurare;
– Publicitatea măsurilor de restructurare;
– Evaluarea.

1. Definiția dificultății și cazurile prezumate de dificultate – art. 5 pct. 262, art. 6 alin. (2)

Conform definiției inițial propuse, dificultatea reprezenta starea debitorului generată de orice împrejurare care determină o afectare temporară a activității ce dă naștere unei amenințări reale și grave la adresa capacității prezente sau viitoare a debitorului de a-și plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri adecvate. Definiția a fost completată prin introducerea, ca o condiție suplimentară de accesare a unei proceduri de restructurare, faptul că debitorul care dorește să acceseze un cadru de restructurare își poate executa sau va fi capabil să execute obligațiile exigibile. Această precizare vine pentru a atenua anumite neliniști, provenite din zona stakeholderilor care au considerat că nu este suficient de clar delimitat domeniul de aplicare a celor două specii de proceduri – de prevenire a insolvenței și de insolvență.

De asemenea, proiectul inițial prevedea o serie de prezumții ale stării de dificultate, prezumții care, în urma dezbaterii publice a proiectului, au fost înlocuite cu întocmirea unui raport privind starea de dificultate. Chiar dacă se poate remarca un oarecare „abuz” de tehnica prezumțiilor la nivel legislativ, în această ipoteză nu ar fi fost o tehnică greșită. Totuși, ca urmare a discuțiilor cu mediul de afaceri, s-a considerat că un raport concret ar fi preferabil unor deducții ce se sprijină pe acea stare de fapt (constatată în raport). Raportul se întocmește, în funcție de mărimea și tipul  de afacere, tipul industriei, sezonalitatea, vechimea business-ului, ciclul de business de administratorul restructurării/concordatar și va indica:

a) natura concretă a acestei stări, respectiv descrierea împrejurării care determină o afectare a activității și efectele previzionate;
b) factorii interni și externi care au determinat dificultatea debitorului;
c) o scurtă analiză a principalilor indicatori financiari care să indice o amenințare viitoare a capacității debitorului de a-și plăti datoriile la scadență;
d) motivul pentru care dificultatea nu poate fi considerată reversibilă în mod natural prin continuarea activității planificate a debitorului fără luarea unor măsuri adecvate de redresare.

2. Contestațiile în procedura acordului de restructurare

În forma inițială a textului de lege s-a propus existența a două tipuri de contestații, cu o reglementare separată, anume contestația pentru vicierea votului și cea împotriva listei de creanțe.

Întrucât, în forma inițială, contestațiile puteau fi introduse doar de creditorii afectați de măsurile de restructurare, dar și în raport de modul în care stakeholderii proiectului au înțeles aceste instituții, s-au efectuat două modificări esențiale:

– calea de atac să fie doar apelul ulterior confirmării acordului/planului de restructurare;

oricare creditori, inclusiv cei neafectați, și pentru orice motive, pot formula apel la hotărârea de confirmare. Ca urmare orice motive de nelegalitate (neincluderi în lista creanțelor, separarea creditorilor în afectați/neafectați, tratament corect și echitabil, stabilirea valorii de evaluare, etc) vor putea fi invocate de orice parte interesată.

În plus, oricând pe parcursul derulării planului confirmat se va putea formula contestație  în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale ori a unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute care au determinat înscrierea în listă a unei creanțe:

(a) inexistente sau fictive; 
(b) într-un cuantum diferit față de întinderea sa;
(c) într-o altă categorie decât cea corespunzătoare situației sale juridice.

Cu privire la momentul la care contestația pentru motivele arătate anterior se poate introduce, atât în forma inițială a textului cuprins în proiectul de lege, cât și în forma actuală, s-a apreciat necesar ca acesta să se formuleze la un moment ulterior confirmării acordului/planului de restructurare.

Această soluție reflectă principiul celerității, al faptului că procedurile de restructurare nu ar trebui să aibă etape de depunere și admitere a creanțelor care ar prelungi extrem de mult astfel de proceduri și aplicarea măsurilor de restructurare propuse, timpul fiind esențial pentru o restructurare de succes.

3. Apelul în procedura acordului de restructurare

În forma inițial propusă a proiectului de lege s-a prevăzut posibilitatea ca, în cazul în care obiectul apelului îl constituie încălcarea tratamentului corect și echitabil, instanța de apel să poată admite cererea de confirmare/omologare și să dispună modificări ale acordului/planului de restructurare în raport de criticile formulate de apelant în cazul în care drepturile celorlalți creditori din acord/plan de restructurare nu sunt afectate. În acest caz, s-a prevăzut și posibilitatea de a se acorda apelantului o despăgubire dacă a suferit un prejudiciu bănesc.

În forma actuală a textului de lege s-au adus clarificări cu privire la necesitatea sau nu a exprimării unui nou vot al creditorilor în sensul în care modificările pe care judecătorul le va efectua vor fi posibile în cazul în care drepturile celorlalți creditori din acord/plan de restructurare nu sunt afectate, cu posibilitatea acordării de despăgubiri atunci când este cazul.

Dacă, în urma hotărârii pronunțate, se constată că ne-am aflat în situația unei creanțe inexistente ori fictive, atunci plățile făcute în contul acestor creanțe vor fi restituite.

4. Sancțiunea pentru netransmiterea apelului / contestațiilor între părți – art. 8

Părțile implicate în procedurile de prevenire a insolvenței trebuie să dea dovadă de diligență sporită pentru ca aceste cadre de restructurare să fie eficiente și efective. Astfel, inițial, proiectul de lege a propus sancționarea cu tardivitatea a căilor de atac/contestațiilor introduse fără a se comunica un exemplar și părții adverse în termenul prevăzut pentru introducerea căii de atac/contestației. Preluarea acestei atribuții în sarcina părții care formulează calea de atac a avut la bază rațiuni de celeritate și reglementarea comunicării între părți a actelor, astfel cum se întâmplă și în alte state europene.

În urma dezbaterilor publice, această sancțiune a tardivității a fost considerată atât de „brutală” încât s-a propus să fie înlocuită cu amenda, cu mențiunea că limitele prevăzute de Codul de procedură civilă la art. 187 se dublează în acest caz.

5. Publicitatea procedurilor de restructurare art. 5 alin. 1 pct. 6

În urma consultărilor publice, în ceea ce privește publicitatea procedurilor, s-au conturat două direcții diametral opuse – publicitate similară cu cea din insolvență versus confidențialitate totală.

Soluția adoptată pentru a echilibra atât caracterul nepublic al procedurilor, cât și cerințele ca acesta să nu aducă atingere creditorilor neafectați, cerințe care se circumscriu textului Directivei, a fost aceea de a modifica propunerea inițială prin care hotărârea de confirmare a unui acord de restructurare/de omologare a unui concordat preventiv se comunica debitorului, administratorului restructurării și tuturor creditorilor ale căror creanțe au fost afectate de acordul de restructurare.

În forma actuală a acestuia hotărârea de confirmare/omologare, precum și acordul/planul de restructurare se comunicată și creditorilor ale căror creanțe nu sunt afectate de acord.

6. Definiția creanțelor neafectate

Conform definiției propuse inițial prin proiectul de lege creanțe neafectate reprezintă creanțele care nu sunt modificate în mod direct de un acord de restructurare sau de un concordat preventiv.

Definiția propusă este în concordanță cu prevederile Directivei, care definește părțile afectate prin raportare la afectarea directă prin planul de restructurare. Creanța poate fi afectată direct în condițiile dreptului comun, dinamica obligației fiind reglementată în cadrul Codului civil. O afectare indirectă (nici un element al creanței nu se modifică direct), dar există potențialitatea ca în viitor acestea să se schimbe implicit ca urmare a schimbărilor de conjunctură, nu poate fi valorificată în cadrul acestor proceduri.

În ceea ce privește conținutul actual al definiției, acesta a rămas în forma inițială adăugându-i-se sintagma orice creanță neinclusă în lista creanțelor afectate este creanță neafectată.

7. Evaluarea în procedurile de restructurare

În proiectul de lege față de varianta supusă dezbaterii publice există următoarele modificări:

a) În cazul întocmirii testului creditorului privat s-a specificat în mod expres că acesta va fi efectuat în baza unei evaluări efectuate de un evaluator autorizat.
b) În cuprinsul textului de lege s-a specificat expres că acordul/planul de restructurare trebuie să prevadă simularea distribuirilor către creditori în scenariul următoarei alternative optime care se va face în baza unui raport de evaluare nu mai vechi de 6 luni.
c) S-a oferit posibilitatea expresă de a contesta planul prin intermediul apelului în baza unor motive legate de evaluare/întocmirea raportului/valori, etc.

Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR și Președinte UNPIR Filiala Cluj
Jud. dr. Mihaela Sărăcuț, Curtea de Apel Cluj
Jud. drd. Flavius Moțu, Tribunalul Specializat Cluj
Lect. univ. dr. Sergiu Golub, Prodecan Facultatea de Drept, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
Av. Stan Tîrnoveanu, Prim-Vicepreședinte UNPIR, Practician în insolvență, formator INPPI
Av. Cristina Ienciu-Dragoș, Practician în insolvență, formator INPPI, Country Coordinator INSOL Europe
Av. Alina Popa, Practician în insolvență

 
Secţiuni: Drept comercial, Insolvență, Lege 9, Proiecte legislative, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD