Secţiuni » Arii de practică » Protective » Protecţia consumatorilor
Protecţia consumatorilor
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Articole Noutăți legislative Opinii Protecția consumatorilor SELECTED

Legea nr. 414/2023 privind desfășurarea acțiunilor în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor – prima reglementare expresă a class action în dreptul românesc

23 aprilie 2024 | Sorina OLARU, Mihaela CEAUȘESCU
Sorina Olaru

Sorina Olaru

Mihaela Ceaușescu

Mihaela Ceaușescu

Recent[1], a intrat în vigoare Legea nr. 414/2023 privind desfășurarea acțiunilor în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor (în continuare Legea 414/2023 sau Legea), pentru transpunerea Directivei 2020/1828/UE privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor și de abrogare a Directivei 2009/22/CE (în continuare Directiva 2020/1828).

Potrivit expunerii de motive a Directivei 2020/1828, „Globalizarea și digitalizarea au sporit riscul ca numeroși consumatori să fie afectați de aceeași practică ilegală. Încălcările dreptului Uniunii pot aduce prejudicii consumatorilor. Încrederea consumatorilor în piața internă scade în absența unor mijloace eficace prin care să se pună capăt practicilor ilegale și prin care să se obțină repararea prejudiciilor suferite de consumatori.”

Directiva 2020/1828 dorește să asigure un cadru uniform al acțiunilor în reprezentare la nivel european. În acest scop, prevederile Directivei impun statelor membre să asigure cel puțin un mecanism eficient de reprezentare colectivă, atât pentru măsuri de încetare, cât și pentru măsuri reparatorii.

Noua reglementare ne duce cu gândul la dosarele colective din anii 2010-2011 (joint action) când consumatorii care încheiaseră același tip de contract/clauze demarau o acțiune judiciară comună, scopul fiind reducerea costurilor procedurii, dar și o mai mare presiune asupra profesionistului pârât, care se vedea dintr-o dată chemat în judecată de un număr foarte mare de clienți și expus unei largi publicități negative. În respectivele cauze, instanțele sesizate au verificat toate și fiecare dintre contractele deduse judecății, statuând pentru fiecare consumator în parte asupra existenței încălcării și eventualei măsuri reparatorii, hotărârea nefiind așadar una de principiu.

Legea 414/2023 reglementează însă o acțiune distinctă de clasicul joint action, stabilind dreptul consumatorilor de a fi reprezentați de o entitate calificată (o asociație de protecția consumatorilor care îndeplinește cerințele legii) pentru a solicita încetarea încălcării Dreptului Uniunii, dar și măsuri reparatorii, prin care pagubele efective să fie acoperite de profesionist. Noua reglementare (class action) sugerează o dublă natură juridică: în privința eliminării încălcării, acțiunea în reprezentare are natură publică, scopul urmărit fiind protejarea intereselor generale – motiv pentru care nici nu se solicită acordul expres al consumatorilor de a fi reprezentați, iar în privința măsurilor reparatorii, acțiunea în reprezentare are o vădită natură juridică de drept privat, fiind protejate interesele unui grup in concreto, compus din consumatori care și-au dat întotdeauna acordul expres de a fi reprezentați.

Acțiunea în reprezentare poate fi introdusă în cazul oricăror încălcări ale Dreptului Uniunii, conform listei de acte normative anexă, listă exhaustivă din care nu lipsește niciun domeniu de activitate reglementat la nivelul UE care să aibă impact asupra consumatorilor[2].

Cu titlu exemplificativ[3], subliniem că va putea fi introdusă acțiunea în reprezentare ori de câte ori va exista o încălcare a Dreptului Uniunii care să afecteze o clasă omogenă de consumatori, în domenii precum: vânzarea on-line și off-line de bunuri și servicii, bunuri de consum, produse alimentare, servicii medicale, energie electrică, gaze naturale, transporturi și drepturile pasagerilor, asigurare și reasigurare, servicii de plată, credite, instrumente financiare, monedă electronică, servicii mass-media, telecomunicații, produse cu defect, publicitate înșelătoare, practici comerciale neloiale, discriminarea consumatorilor pe motiv de cetățenie, protecția datelor cu caracter personal etc.

Din punct de vedere procedural, Directiva 2020/1828/UE reiterează aceleași două componente ale class action din dreptul american[4], respectiv verificarea de către instanță a îndeplinirii condițiilor de admisibilitate ale procedurii, etapă care urmează să includă verificarea consimțământului expres sau tacit al consumatorilor de a fi reprezentați, după care urmează analiza pe fond propriu-zisă a încălcării alegate.

Mijloacele procedurale alese sunt lăsate la latitudinea fiecărui stat membru și, în lipsa unei experiențe relevante la nivelul dreptului statelor membre ale UE[5], Legea 414/2023 nu a prevăzut expres nici etapa de admisibilitate în principiu a acțiunii colective și nici condițiile (măcar exemplificative, dacă nu exhaustive) ale admisibilității procedurii.

Totuși, din analiza coroborată a textelor Legii 414/2023, apreciem că va reveni instanței sesizate cu acțiunea în reprezentare obligația de a evalua, drept fine de neprimire ale acțiunii[6], cel puțin:

– în ce măsură consumatorii pretins prejudiciați de pretinsa încălcare a dreptului Uniunii sunt suficient de numeroși[7](chestiune lăsată la libera apreciere a instanței) pentru a forma un grup/clasă de consumatori,

– în ce măsură prejudicierea alegată vizează interesele generale ale consumatorilor, iar nu doar pe cele ale grupului respectiv de consumatori,

– ipoteza retragerii desemnării ca entitate calificată, (caz în care acțiunea se respinge ca inadmisibilă, potrivit art. 5 alin (11) și (12) din Lege),

– ipoteza în care acțiunea în reprezentare este introdusă împotriva unui pârât care este concurent al finanțatorului entității calificate reclamante sau împotriva unui pârât de care finanțatorul este dependent (art. 10 alin 3 lit. b) din Lege), instanța va dispune respingerea acțiunii ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă (art. 10 alin (6) din Lege). Soluția legislativă este discutabilă, sancțiunea corectă fiind mai degrabă respingerea acțiunii în reprezentare ca inadmisibilă, având în vedere că se sancționează deturnarea acțiunii de la scopul prevăzut de lege (protecția consumatorilor), iar nu lipsa identității dintre subiectul raportului juridic dedus judecății și reclamant.

– verificând prima facie obiectul concret al pretinselor încălcări, și constatând că acestea, fie nu au legătură între ele, fie legătura este atât de mică încât judecarea separată este superioară judecării în comun potrivit art. 139 C.proc.civ, instanța va putea dispune disjungerea pretențiilor individuale ale fiecăruia dintre membrii grupului, caracterul colectiv al acțiunii astfel încetând.

Acțiunea în reprezentare pentru măsuri de încetare – aspecte procedurale: participare opt-out, măsuri provizorii, măsuri definitive

Reglementând sistemul opt-out în privința acțiunii în reprezentare pentru măsuri de încetare, Legea 414/2023 stabilește la art. 8 alin (3) că „Pentru ca o entitate calificată să solicite o măsură de încetare, consumatorii la nivel individual nu sunt obligați să își exprime consimțământul de a fi reprezentați de entitatea calificată.” Hotărârea astfel pronunțată are autoritate de lucru judecat în privința membrilor grupului reprezentat de entitatea calificată reclamantă, care pot folosi respectiva hotărâre drept probă a încălcării într-o eventuală acțiune în daune împotriva profesionistului pârât (potrivit art. 15 din Legea 414/2023), acțiune în care nu va mai trebui să dovedească decât întinderea prejudiciului suferit.

Conform sistemului de participare la procedură opt out, toate persoanele care fac teoretic parte din grup, sunt prezumate ca făcând parte din clasă, iar pentru a se sustrage procedurii și, implicit, autorității de lucru judecat, trebuie să se exprime în mod expres în acest sens, într-un termen dat.

O noutate importantă în planul procedurii de judecată a acțiunii colective o reprezintă reglementarea măsurilor provizorii de încetare a încălcării – potrivit procedurii ordonanței președințiale (a se vedea dispozițiile art. 8 alin (1) lit. a) din Legea 414/2023, care face trimitere la dispozițiile de drept comun din C. proc.civ referitoare la condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale (art. 997 și urm. C.proc.civ), principiul echivalenței fiind astfel respectat.

Cât privește măsurile definitive de încetare, potrivit art. 8 alin (2) din Legea 414/2023, instanța va putea dispune:

– O măsură de constatare a faptului că practica constituie o încălcare astfel cum este prevăzută de art. 2 alin (1);

– O obligație de a publica decizia privind măsura, integral sau parțial, într-o formă considerată adecvată de către instanța judecătorească din România ori o obligație de a publica o declarație de rectificare.

Acțiunea în reprezentare pentru măsuri reparatorii – aspecte procedurale: participare opt-in, soluționare prin tranzacție judiciară

Legea 414/2023 stabilește participarea opt-in a consumatorilor la procedură, entitatea calificată reclamantă fiind obligată să solicite în termen de 30 de zile de la introducerea acțiunii în reprezentare pentru măsuri reparatorii, acordul explicit și în scris al consumatorilor de a fi reprezentați în cadrul respectivei acțiuni (art. 9 alin (2) din lege). Acest acord va fi exprimat în termen de 30 de zile de la solicitarea consimțământului. (art. 9 alin (3) din lege).

Solicitarea acordului expres al consumatorilor dintr-un grup și reprezentarea acestora în litigiu de către o entitate calificată se traduc în dreptul procesual român în acțiunea cu pluralitate de reclamanți, care au un reprezentant comun, acțiune eminamente de drept privat, în care instanța este chemată să verifice raporturi juridice in concreto și să elimine încălcările legii din toate și din fiecare dintre raporturile juridice deduse judecății.

Astfel cum este propusă reglementarea (exprimarea efectivă a consimțământului efectuându-se în cel mult 60 de zile de la introducerea acțiunii, cu publicitatea aferentă), ea creează grave prejudicii de imagine profesionistului pârât, care este acționat în judecată de o entitate calificată (posibil la instrucțiunile/cu finanțarea expresă a unui competitor direct) care nu reprezintă pe nimeni și își face publicitate pe seama acțiunii în reprezentare formulate, invitând consumatorii pretins vătămați de pretinsa încălcare să participe la procedură.

Pentru protejarea tuturor drepturilor părților litigante, și mai ales ale profesionistului pârât, în sarcina căruia nu operează nicio prezumție de culpă, ci dimpotrivă, el este prezumat de lege că a acționat cu bună-credință în executarea obligațiilor sale contractuale față de clienții consumatori,  apreciem că este necesară modificarea momentului la care entitatea calificată solicită acordul expres al consumatorilor, anume anterior demarării acțiunii în reprezentare, putând fi eventual păstrată posibilitatea aderării ulterioare la procedură și de către alți consumatori – în același termen de 30 de zile.

Noutatea absolută în materia protecției consumatorilor adusă de Directiva 2020/1828/UE și de Legea de implementare o constituie, fără dar și poate, reglementarea posibilității stingerii amiabile a acțiunii în reprezentare pentru măsuri reparatorii prin tranzacție judiciară, în condițiile dreptului comun – art. 438-441 C.proc.civ (a se vedea art. 11 din Legea 414/2023).

Directiva 2020/1828/UE stabilește astfel, oarecum contrar jurisprudenței constante a CJUE, că protecția consumatorilor nu este strict o chestiune de ordine publică, întrucât, în ceea ce privește reparația efectivă la care consumatorul este îndrituit, aceasta nu poate fi protejată prin măsuri de ordine publică, dreptul la reparație fiind un drept eminamente privat al consumatorului respectiv sau al grupului de consumatori, iar nu un drept al întregii societăți.


[1] Publicată în  M.Of. 1158 din 20.12.2023
[2] produsele cu defect, clauzele abuzive, transport aerian, bunuri de consum, serviciile societății informaționale, comerțul electronic, medicamentele de uz uman, siguranța generală a produselor, rețelele și serviciile de comunicații electronice,  prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice, comercializarea la distanță a serviciilor financiare de consum, siguranța produselor alimentare, practicile comerciale neloiale, publicitatea înșelătoare și comparativă, serviciile în cadrul pieței interne, drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă, transportul feroviar, contractele de credit pentru consumatori, produsele de vacanță, clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, organismele de plasament colectiv în valori mobiliare, energie electrică, gaze naturale,  monedă electronică, servicii de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, asigurare și reasigurare, răspunderea în caz de accident a transportatorilor de persoane pe mare, plățile transfrontaliere, etichetarea pneurilor, produsele cosmetice, servicii mass-media audiovizuale, eticheta UE ecologică,  drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare și pe căi navigabile interioare, fondurile de investiții alternative,  drepturile pasagerilor care călătoresc cu autobuzul și autocarul,  transfer de credit și de debitare directă în euro, roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii , soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum, soluționarea online a litigiilor în materie de consum, contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale, aparatele de cântărit cu funcționare neautomată, echipamentele electrice,  piețele instrumentelor financiare, comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază, produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări, fondurile europene de investiții pe termen lung, accesul la internetul deschis și tarifele cu amănuntul pentru comunicațiile în interiorul UE,  pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, serviciile de plată în cadrul pieței interne, distribuția de asigurări, prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, dispozitivele medicale, dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro, portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online în cadrul pieței interne, fondurile de piață monetară, prevenirea geoblocării nejustificate și a altor forme de discriminare bazate pe cetățenia sau naționalitatea, domiciliul sau sediul clienților pe piața internă, contractele de furnizare de conținut digital și de servicii digitale, contractele de vânzare de bunuri.
[3] A se vedea lista anexată Directivei 2020/1828/UE
[4] Class action își are sorgintea în dreptul american
[5] care aproape că nu au cunoscut forma acțiunii colective avute în vedere de Directiva 2020/1828 – spre exemplu, Legea nr. 193/2000 cuprinde în art. 12 – art. 13 o oarecare formă de acțiune colectivă, însă ea este substanțial diferită de ”class action” din dreptul american care a constituit sursa de inspirație pentru acțiunea în reprezentare. Aceeași este situația majorității statelor membre, mai ales cele cu sistem de drept continental
[6] legea aplicându-se exclusiv încălcării intereselor colective ale consumatorilor, iar nu și situației încălcării intereselor individuale ale acestora
[7] Art. 2 lit. h) interesele colective ale consumatorilor – interesele generale ale unui grup de consumatori care vizează recunoașterea unui drept prevăzut de prezenta lege;


Sorina Olaru, Partener Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP)
Mihaela Ceaușescu, Asociat Senior Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP)

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership