JURIDICE MOLDOVA
Despre proiect ⁞ Manageri proiect: Vlad Bercu, Cristian OnicaEchipaEvenimente MD
 
JURIDICE MOLDOVA
Coordonator ştiinţific
Prof. univ. dr. Tudorel TOADER
Rector Univ. "Al.I. Cuza" din Iaşi, Ministrul Justiţiei
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Afaceri transfrontaliere Drepturile omului Noutăți legislative Proiecte legislative REPUBLICA MOLDOVA RNSJ SELECTED Studii

Redobândirea cetățeniei române – tendințe și provocări – la împlinirea a 106 ani de la unirea Basarabiei cu România (27.03.1918)

24 aprilie 2024 | Ruslan DELEANU
Ruslan Deleanu

Ruslan Deleanu

Nu acel legiuitor va fi insemnat care va plagia legi straine traduse din condicele unor ţari departate ce au trait şi traiesc in alte imprejurari, ci acela de care va şti sa codifice datina ţarii lui, şi soluţiunea pe care poporul in adancul convingerilor sale o da problemelor in materie[1].” Mihai Eminescu

La 106 ani de la unirea Basarabiei cu Romania, Ministerul Justitiei din Romania initiaza un proiect de modificare a Legii cetateniei romane 21/1991 de natura a paraliza efectele acestei legi. Forma actuala a Legii 21/1991 este rezultatul efortului legiuitorului si a celor mai buni profesori de drept constitutional timp de 33 de ani si reprezinta cea mai buna versiune a acesteia. Prin prezentul articol ne propunem sa facem o analiza a principalelor prevederi cuprinse in proiectul de lege privind modificarea Legii cetateniei romane 21/1991, proiect supus dezbaterii publice de catre Ministerul Justitiei din Romania incepand cu luna februarie 2024.[2]

I) Aspecte preliminare

Doctrina constitutionala defineste cetatenia ca fiind acea calitate a persoanei fizice, ce exprima legatura politico-juridica permanenta, nelimitata in timp si spatiu dintre aceasta persoana fizica si statul respectiv, atribuind plenitudinea de drepturi si obligatii reciproce stabilite de Constitutie si legi.

In fond, cetatenia se dobandeste fie de drept, fie ca efect al unui act juridic.

Iar cetatenia „de drept” are la baza doua principii unanim recunoscute: a) dreptul sangelui (jus sanguinus[3]) si b) dreptul locului (jus soli).

Ambele principii se incadreaza in modalitatea dobandirii cetateniei prin nastere. Astfel, in baza principiului jus sanguinus, copiii ai carora ambii sau unul dintre parinti poseda, la momentul nasterii copiilor, cetatenia statului respectiv, dobandeste cetatenia acelui stat. De mentionat ca in cazul dat locul nasterii nu influenteaza asupra cetateniei, deoarece calitatea parintilor se pastreaza in timp si spatiu.

Carta de la Paris pentru o noua Europa din 21 noiembrie 1990, ratificata de catre Parlamentul Romaniei si al Republicii Moldova stabileste principiul unitatii nationale, implicit a celei romane, in calitate de garant al pacii in Europa natiunilor unite. Iar Rezolutia Parlamentului European din 19 septembrie 2019[4] stipuleaza in mod expres ca in urma Pactului Ribbentrop-Molotov s-a declansat cel de-al Doilea Razboi Mondial, iar Uniunea Sovietica, in iunie 1940, a ocupat, apoi a anexat teritorii romanesti, pe care nu le-a intors niciodata.

Problema care se pune in cazul cetatenilor romani si urmasii lor, este aceea ca, dupa ocuparea la 28 iunie 1940 si reocuparea la 27 august 1944 a Basarabiei, acestia nici nu au renuntat la cetatenia romana si nici statul roman nu le-a retras cetatenia romana.

Aceste persoane si urmasii lor, inclusiv si cei deportati au fost lipsiti abuziv si ilegal de calitatea naturala de cetateni romani si ceilalti cetateni ai foste Uniuni Sovietice. Or, art. 15 alin. 2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului stabileste ca „Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa si nici de dreptul de a-si schimba cetatenia[5].

Totodata, Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul ab initio si ab integrum, inclusiv de statele guvernele caror l-au semnat la 23 august 1939. Rezulta, deci, ca statele afectate de acest Pact trebuie sa revina in starea juridica de pana la semnarea si punerea lui in actiune (28 iunie 1940).

II) Redobandirea cetateniei romane – un drept sau o vocatie?

Este un caz unicat in procesul legislativ prin care se prevede expres faptul ca indeplinirea conditiilor de redobandire a cetateniei romane, prevazute de art. 13 din Legea cetateniei romane, nu confera un drept solicitantilor conform propunerii de modificare a articolului 4 alineatul 2 din Legea 21/1991, acest antagonism fiind in totala contradictie cu doctrina statului roman in materie de cetatenie de dupa anul 1989.

In opinia subsemnatului, redobandirea cetateniei romane astfel cum a fost definita de legiuitorul roman prin Legea 21/1991 reprezinta un drept fundamental si nu o simpla vocatie pentru toti etnicii romani din Republica Moldova si Ucraina care demonstreaza ca indeplinesc conditiile cumulative ale legii cetateniei romane, fiind un act de reparatie istorica fata de persoanele care au pierdut cetatenia romana din motive neimputabile lor motiv pentru care a fost instituita o varianta simplificata – redobandirea cetateniei romane – tocmai pe acest considerent al pierderii cetateniei romane fara voia fostilor cetateni romani fapt consacrat prin art. 11 alin. 1 din Legea 21/1991: „Persoanele care au fost cetateni romani, dar au pierdut cetatenia romana din motive neimputabile lor sau carora aceasta cetatenie le-a fost ridicata fara voia lor, precum si descendentii acestora pana la gradul III, la cerere, pot redobandi sau li se poate acorda cetatenia romana, cu posibilitatea pastrarii cetateniei straine si stabilirea domiciliului in tara sau cu mentinerea acestuia in strainatate, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) si e)[6].

Astfel, de lege lata, pentru redobandirea cetateniei romane in temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991, legiuitorul a prevazut, alaturi de implinirea varstei de 18 ani, conditia comportamentului de loialitate fata de statul roman (art. 8 alin. 1 lit. b) din lege) – „dovedeste, prin comportament, actiuni si atitudine, loialitate fata de statul roman, nu intreprinde sau sprijina actiuni impotriva ordinii de drept sau a securitatii nationale si declara ca nici in trecut nu a intreprins asemenea actiuni” si cea a bunei comportari a solicitantului (art. 8 alin. 1 lit. e) din lege) – „este cunoscut cu o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau in strainatate pentru o infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman„. Aceste conditii trebuie indeplinite pentru oricare dintre cazurile de acordare a cetateniei romane, fiind astfel inerente procesului de dobandire a cetateniei romane.

In al doilea rand, redobandirea cetateniei romane ca institutie politico-juridica reprezinta un drept fundamental si nu o vocatie intrucat:

a) In spiritul principiilor universale, unanim recunoscute ce stau la baza dobandirii cetateniei, urmasii cetatenilor romani, lipsiti in mod abuziv de cetatenie, au dobandit cetatenia romana prin faptul nasterii, al dreptului de sange. De la aceasta calitate nu s-au dezis prin renuntare si nici statul roman nu le-a retras-o. Deci, de facto, sunt cetateni romani, dar nu au acte doveditoare pe care statul roman este obligat sa ni le perfecteze.

b) Urmasii cetatenilor romani, inclusiv cei reveniti din exil, deportari, lipsiti in mod abuziv de cetatenie, locuiesc in mod legal si obisnuit pe teritoriul Natiunii Romane, actualmente Republica Moldova, au dobandit cetatenia si in baza principiului locului (jus soli), cu toate consecintele legale si legitime.

Desi Legea 21/1991 reglementeaza modurile de dobandire a cetateniei romane prin articolul 4 alineatul 1[7] si conditiile cumulative care trebuie intrunite de un cetatean strain pentru a fi eligibil in vedera obtinerii cetateniei romane, propunerea Ministerului Justitiei de a modifica articolul 4 alin. 2 din Legea 21/1991: „Dispoziţiile prezentei legi nu confera cetatenilor straini sau persoanelor fara cetatenie un drept la dobandirea cetaţeniei romane prin acordare la cerere.” va transforma institutia redobandirii cetateniei romane intr-un drept iluzoriu, lasand loc pentru membrii Comisiei pentru Cetatenie de a decide, in mod arbitrar, subiectiv, cui acorda cetatenia romana, iar cei indreptatiti nu se vor mai putea adresa instantei pentru a le fi recunoscut dreptul de a dobandi cetatenia romana in termenele si conditiile legale. Aceasta propunere de modificare a Legii 21/1991 incalca flagrant dispozitiile art.9 din Conventia Europeana asupra Cetateniei care stipuleaza in mod expres: „Fiecare stat parte va facilita, pentru cazurile şi in condiţiile prevazute de dreptul sau intern, redobandirea cetateniei de catre persoanele care o aveau …[8]

In acest sens, inclusiv Institutul de Istorie “George Baritiu” din Cluj Napoca, a reiterat acelasi punct de vedere, subliniind faptul ca redobandirea cetateniei romane reprezinta un drept si nu o simpla vocatie: „O data cu ratificarea, prin decretele regale din 1918, a actelor de unire, toti locuitorii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei au devenit, de fapt, cetateni romani si solicitarile locuitorilor care s-au nascut pana la 01.12.1918 sau succesorii acestora sunt indreptatiti sa redobindeasca cetatenia romana in conformitate cu Legea 21/1991 privind cetatenia romana, inlaturandu-se o nedreptate facuta acestora.[9]

Aceasta propunere de modificare a articolului 4 alineatul 2 din Legea 21/1991 vine in contradictie cu dispozitiile articolului 5 din Constitutia Romaniei[10], cat si cu dispozitiile articolului 4 alineatul 1 litera c) din Legea 21/1991 precum si cu preambulul O.U.G. 5/2010 (preambul care reprezinta unul dintre motivele principale pentru care a fost infiintata Autoritatea Nationala pentru Cetatenie) in care se mentioneaza faptul ca: „Luand in considerare obligatia pozitiva de a asigura caracterul efectiv, neiluzoriu al drepturilor conferite de lege, obligatie instituita de Conventia Europeana a drepturilor Omului[11]„.

III) Termenul de analiza al cererilor de redobandire a cetateniei romane

Modificarea propusa a fi adusa prin introducerea articolului 151 alin. 6 care prevede un termen de analizare a dosarelor de redobandire a cetateniei romane de cel mult doi ani de zile, in conditiile in care, in prezent, conform articolului 16 alineatul 2 litera c din lege avem un termen de cinci luni de zile (in practica un dosar fiind analizat in 3 sau 4 ani) creste termenul de analiza al dosarelor de 5 ori, termen la care se adauga si un alt termen, intitulat „rezonabil” insa nedefinit, nedeterminat, conform articolului 151 alineatul 7 (articol propus a fi adaugat prin proiectul de lege), in care se pot face verificari cu privire la autenticitatea inscrisurilor. In privinta acestei modificari ce se doreste a fi adusa Legii cetateniei romane, fostul presedinte al Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, Andrei Tinu si-a exprimat punctul de vedere: „aplicantii vor putea primi un raspuns in cinci sau sase ani, daca nu chiar mai mult[12] – in sensul ca cererile petentilor vor putea fi analizate, in cel mai bun caz, in 5 sau 6 ani daca ar intra in vigoare noul proiect de lege.

Cresterea de circa 5 ori a termenului de solutionare a dosarelor reprezinta un afront adus Legii cetateniei romane, legiuitorul modificand constant aceasta lege tocmai pentru ca dosarele sa fie solutionate cu celeritate, respectiv cu respectarea unui termen rezonabil prevazut de articolele 9 si 10 din Conventia Europeana Asupra Cetateniei[13]. De asemenea, aceasta crestere a termenului de analiza al dosarelor incalca si practica constanta a instantelor de judecata care a stabilit ca un termen de 6 luni ca fiind rezonabil pentru analiza dosarelor privind redobandirea cetateniei romane.

In preambulul Ordonantei de urgenta nr. 5/2010 privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Cetatenie sunt precizate in mod expres motivele adoptarii acesteia, din lecturarea acestora rezultand fara echivoc faptul ca termenul de 5 luni de zile in care trebuie analizat dosarul este unul imperativ:

Avand in vedere obligatia Comisiei pentru cetatenie de a respecta termenele legale pentru solutionarea cererilor in materie de cetatenie;…

Tinand cont de necesitatea crearii cat mai rapide a instrumentelor legale prin care Comisia pentru Cetatenie sa poata solutiona in termenul de 5 luni prevazut expres in Legea cetateniei romane nr. 21/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cererile de redobandire si acordare a cetateniei romane;[14]

Tinand cont de faptul ca, in ultimii trei ani, ritmul de solutionare a cererilor de redobandire a cetateniei romane a fost de aproximativ trei ori mai mare decat al cererilor inregistrate nu consideram oportuna si nici justificata majorarea de cinci ori a termenului legal de analizare/solutionare a cererilor de redobandire a cetateniei romane.

IV) Introducerea certificatului de competenta lingvistica B1

In ceea ce priveste prevederile privind adaugarea articolului 151 alineatul 4 – cunoasterea limbii romane la nivelul B1 al Cadrului European comun de referinta pentru limbi – implementarea acestei prevederi anuleaza practic ratiunea existentei articolului 11 din Legea cetateniei romane – ca masura reparatorie pentru toti romanii care au pierdut cetatenia romana ca urmare a ocupatiei sovietice inceputa cu al doilea razboi mondial in teritoriile pierdute de Romania.

Aceasta propunere nu tine cont de faptul ca cetatenii Republicii Moldova au ca limba oficiala/materna – limba romana pe care o folosesc in toate aspectele vietii cotidiene. Din punct de vedere istoric se cuvine mentionat faptul ca acestia au pastrat limba romana in contextul unei presiuni teribile de deznationalizare folosit de imperiul tarist si sovietic in Basarabia.

In privinta etnicilor romani din Ucraina, atragem atentia asupra faptului ca, generatia oamenilor de peste 50 de ani din Ucraina, regiunea Cernauti, care au urmat scoala in limba romana, au scris, pe parcursul tuturor anilor petrecuti in scoala in limba romana cu caractere chirilice. Niciunul dintre ei nu stie sa scrie corect gramatical sau ortografic in limba romana cu caractere latine. In ceea ce priveste generatia persoanelor tinere, multi dintre acestia nici macar nu au mai avut aceasta ocazie, deoarece numarul scolilor cu predare in limba romana s-a diminuat drastic, iar incepand cu acest an, 2024, in toate scolile din Ucraina, invatamantul in limba materna este permis in clasele primare, dar si acolo orele de limba ucraineana sunt mult mai multe decat de limba romana. Copiii nu reusesc sa invete bine limba materna. Apoi, din clasa a V-a pana in clasa a XII-a sunt introduse cote lingvistice: tot mai multe discipline invatate in limba ucraineana obligatoriu (nu la alegere, dupa cum era normal) si tot mai putine in limba materna. Elevul ajunge in clasa a XII-a, practic, invatand foarte putine discipline in limba romana. El nu va mai cunoaste limba materna literara si va fi, de fapt, asimilat, in pofida angajamentelor legislative aduse de catre Ucraina.

Pe langa acestia mai exista etnici romani care s-au nascut in strainatate in zone in care nu au folosit deloc limba romana, dar ai caror bunici sau parinti au emigrat in timpul regimului comunist din Romania – aceasta inseamna ca tuturor acestora li se neaga dreptul de a redobandi cetatenia romana din cauza faptului ca nu cunosc limba romana la un nivel atat de avansat.

Introducerea unei cerinte de cunoastere a limbii romane la nivelul B1 conduce la discriminarea celor care, din motive istorice, sociale sau personale, nu au avut acces sau oportunitatea de a invata limba la acest nivel. Este important sa se asigure ca legile privind cetatenia sunt in concordanta cu principiile egalitatii si nediscriminarii, in conformitate cu articolul 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului[15].

Conform articolului 15 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, fiecare persoana are dreptul la o nationalitate. Modificarea propusa incalca in mod flagrant acest drept pentru cei care nu pot indeplini cerinta lingvistica la un nivel atat de avansat, din motive neimputabile.

Prin aceasta propunere se incalca principiul proportionalitatii masurilor – orice restrictie impusa in procesul de redobandire a cetateniei trebuie sa fie proportionala cu scopul urmarit. Or, nu exista niciun studiu evaluator care sa verifice daca cerinta lingvistica serveste un interes public legitim ori daca exista alte modalitati, mai putin restrictive, pentru a atinge acelasi obiectiv.

De asemenea, se incalca dreptul la identitate si apartenenta. Cetatenia reprezinta mai mult decat un statut legal, este legata de sentimentul de identitate si apartenenta la o comunitate. Cerinta de cunoastere a limbii romane la un nivel avansat nu ar trebui sa stea in calea reinnoirii acestei legaturi pentru descendentii cetatenilor romani intrucat ar echivala cu o noua abandonare a acestora de catre statul roman.

Prin aceasta propunere se neaga principiile solidaritatii si incluziunii. Modificarea propusa va trimite un mesaj negativ comunitatilor de romani din diaspora si descendentilor acestora, sugerand ca sunt valorizati mai putin daca nu indeplinesc anumite criterii lingvistice la un nivel avansat. Promovarea unei politici de cetatenie bazata pe principii de incluziune si solidaritate este esentiala pentru a mentine legatura puternica intre Romania si romanii din Republica Moldova si Ucraina.

Prin articolul 1 alineatul 1 din Legea 299/2007[16] privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, legiuitorul, atunci cand a definit categoria romanilor de pretutindeni a inclus persoanele care isi asuma liber identitatea cultural romaneasca, persoanele de origine romana si cele apartinand filonului lingvistic si cultural romanesc, nefiind conditionati de o cunoastere avansata a limbii romane. In consecinta, capacitatea de a petitiona si de a redobandi cetatenia romana nu este conditionata de nivelul la care etnicii romani stapanesc limba romana.

Prin folosirea acestui pretext – de a cunoaste limba romana la nivel B1 este restrictionat dreptul natural si constitutional (articolul 7 din Constitutia Romaniei) ale etnicilor romani din fostele teritorii care au apartinut, la un moment dat, de statul roman. Cerinta in ceea ce priveste folosirea limbii romane la un nivel avansat nu este prevazuta in legislatia privind redobandirea cetateniei nici de catre Republica Moldova si nici de catre statul Israel. In cazul statului Israel, legea acestora permite oricarui etnic israelian dreptul de a reveni in tara, recunoscandu-i dreptul de a solicita si obtine cetatenia israeliana atat pentru titular cat si pentru sot sau sotie, copii, nepotii si sotii/sotiile acestora.

In plus, proiectul de lege impune necesitatea demonstrarii cunoasterii limbii romane ca o conditie de indeplinit pentru depunerea dosarului de redobandire a cetateniei romane, si nu ca o conditie pentru redobandirea cetateniei romane, astfel cum este stipulat pentru ceilalti solicitanti, masura care va duce, de fapt, de la momentul aprobarii proiectului de lege, la blocarea depunerii cererilor de redobandire a cetateniei romane in temeiul art. 11 din Legea 21/1991 pana la operationalizarea institutiilor de atestare.

V) Actele necesare pentru redobandirea cetateniei romane

Propunerea de modificare legislativa nu prevede actele cu care se face dovada dreptului la dobandirea/redobandirea/renuntarea la cetatenia romana fiind propus ca articolul 16 alineatul 4 din legea cetateniei romane sa prevada faptul ca lista acestor acte urmeaza a se aproba si afisa pe site-ul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie de catre Presedintele Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, respectiv publica in Monitorul Oficial. Acest fapt contravine declaratiei data de catre Ministrul Justitiei, Alina-Ștefania Gorghiu care a afirmat ca acest proiect de modificare a Legii cetateniei romane este necesar pentru a se putea asigura un cadru simplu, transparent si predictibil. Dar cum se poate realiza un cadru transparent si predictibil atunci cand, in proiectul de modificare a Legii 21/1991 nu apar mentionate tocmai care sunt actele cu care se va putea face dovada dreptului la dobandirea/redobandirea/renuntarea la cetatenia romana, pentru a putea fi dezbatut public (transparent) acest aspect si a nu lasa fiecarui Presedinte al Autoritatii pentru Cetatenie sa schimbe, dupa cum crede, lista actelor doveditoare. Ar fi predictibil daca s-ar mentiona in proiectul de modificare a Legii cetateniei romane actele cu care se poate face dovada dreptului la dobandirea/redobandirea/renuntarea la cetatenia romana.

In ceea ce priveste propunerea inserarii art. 16 alin. 3 conform caruia, la inregistrarea dosarelor de redobandire a cetateniei romane sa se accepte doar extrase din registrele de stare civila apostilate, emise cu cel mult 2 ani de zile anterior inregistrarii dosarului de redobandire a cetateniei romane – aceasta dispozitie de a stabili o interdictie la depunerea dosarului daca actele au o vechime mai mare de doi ani este abuziva, nelegala, neconstitutionala si excede oricarei norme legale in vigoare. Prin aceasta se incalca si dispozitiile articolul 3 din Conventia incheiata la Haga in data de 05.10.1961 privind suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine[17], articol care prevede faptul ca „Singura formalitate care ar putea fi ceruta pentru a atesta veracitatea semnaturii, calitatea in care a actionat semnatarul actului sau, dupa caz, identitatea sigiliului sau a stampilei de pe acest act, este aplicarea apostilei definite la articolul 4, eliberata de catre autoritatea competenta a statului din care emana documentul.” Nicaieri in aceasta conventie nu este prevazuta o limita in timp a valabilitatii apostilei aplicate pe aceste acte.

VI) Locul depunerii cererilor de redobandire a cetateniei romane

Referitor la modificarile propuse a fi aduse articolului 13 alin. 3 din Legea cetateniei romane, conform carora petentii care opteaza pentru mentinerea domiciliului in strainatate trebuie sa depuna cererile de redobandire a cetateniei romane la consulatele Romaniei din strainatate iar cei care opteaza pentru stabilirea domiciliului in Romania pot depune cererile doar la sediul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie din Bucuresti sau la birourile teritoriale din Galati, Iasi sau Suceava. Aceasta prevedere propusa incalca dreptul etnicilor romani din regiunea Cernauti, regiunea Herta si fostele judete Cetatea Alba si Ismail (care in prezent fac parte din teritoriul Ucrainei) de a solicita redobandirea cetateniei romane deoarece, de peste 2 ani, sectiile consulare ale Romaniei din Ucraina nu functioneaza din cauza razboiului, deci acestia nu ar putea depune cereri de redobandire a cetateniei romane cu mentinerea domiciliului in strainatate la Autoritatea Nationala pentru Cetatenie conform prevederilor propuse prin proiectul de lege, incalcandu-se astfel dreptul fundamental de a solicita cetatenia romana, drept prevazut de articolul 5 din Constitutia Romaniei. Legea ar trebui sa permita in continuare, asa cum se intampla in prezent, ca petentii sa poata depune cereri de redobandire a cetateniei romane atat la sediul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, la birourile teritoriale din Romania cat si la oficiile consulare ale Romaniei din strainatate, indiferent de optiunea stabilirii domiciliului in Romania sau in strainatate. Mai mult decat atat, aceasta dispozitie propusa discrimineaza petentii in functie de optiunea selectata – stabilirea domiciliului in Romania sau mentinerea domiciliului in strainatate, acestora fiindu-le ingradita exercitarea dreptului de a dobandi cetatenia romana, drept consfintit prin articolul 5 din Constitutia Romaniei[18] cu atat mai mult cu cat, in prezent, acestia au posibilitatea, pe parcursul analizarii cererii si pana la solutionarea acesteia prin Ordin al Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, sa-si schimbe optiunea domiciliului – stabilirea in Romania sau mentinerea domiciliului in strainatate.

Avand in vedere faptul ca 99% dintre solicitanti au domiciliul in strainatate, acest fapt va bloca practic depunerea dosarelor in conditiile propuse prin noul proiect de lege.

VII) Termenul in care poate fi depus juramantul de credinta

Modificarea propusa a fi adusa articolului 20 alin. 4 din Legea 21/1991 referitor la faptul ca juramantul de credinta nu poate fi depus dupa expirarea termenelor (de 6 luni pentru depunerea juramantului cu posibilitatea prelungirii o singura data, cu inca 6 luni) in nici o imprejurare si indiferent de motivul invocat nu tine cont de cazurile fortuite si de forta majora, situatii in care petentii s-ar afla intr-o imposibilitate obiectiva de prezentare. Barbatii etnici romani din Ucraina nu vor mai avea nici o sansa la redobandirea cetateniei romane, deoarece sectiile consulare ale Romaniei din Ucraina sunt inchise de la inceputul razboiului iar in Romania nu pot veni pentru a putea depune juramantul deoarece este interzisa iesirea din Ucraina a barbatilor cu varsta cuprinsa intre 18 si 60 de ani.

Aceasta imposibilitate de prezentare poate avea legatura cu cazuri fortuite cum ar fi: starea medicala in care se pot afla petentii la un moment dat (accidente, sarcina, interventii chirurgicale, etc.) dar si situatii de forta majora pe care acestia nu le pot depasi, cum ar fi razboiul, pandemia in timpul careia restrictiile de deplasare au fost stricte iar instantele de judecata au obligat Autoritatea Nationala pentru Cetatenie din Romania sa inregistreze sute de dosare, in conditiile in care Autoritatea Nationala pentru Cetatenie nu a considerat pandemia un caz temeinic justificat pentru inregistrarea dosarelor prin reprezentant.

VIII) Protestul societatii civile

In data de 26.03.2026, sase asociatii reprezentative din Republica Moldova (Asociatia Parlamentul Independentei, Asociatia Obsteasca „Juristii pentru Drepturile Omului”, Asociatia Obsteasca „Institutul de Justitie Civila”) Romania(Institutul Fratii Golescu pentru relatii cu romanii din strainatate, Institutul pentru Drepturi Civile Europene) si Ucraina(Asociatia National-Culturala „Basarabia” a Romanilor din regiunea Odesa, Ucraina) care militeaza pentru apararea drepturilor fostilor cetateni romani au transmis un memoriu-manifest catre principalele institutii din Romania (Presedintele Romaniei, Prim-Ministrul Romaniei, Avocatul Poporului, Parlament) prin si-au exprimat indignarea fata de prevederile proiectului de modificare a Legii cetateniei romane nr.21/1991, proiect initiat de Ministerul Justitiei din Romania, si au solicitat retragerea acestuia.

In data de 04.03.2024 a fost initiata o petitie online intitulata „Etnicii români spun un NU hotărât modificărilor abuzive la Legea cetățeniei române nr. 21/1991”[19] petitie care, pana la data prezentului articol, a fost semnata de catre aproximativ 4000 de persoane.

IX) Scurte concluzii

Unul dintre argumentele folosite de catre Ministerul Justitiei pentru modificarea Legii cetateniei romane este analiza comparativa a legislatiei europene in materie de cetatenie. In opinia subsemnatului, tendinta anumitor tari europene in sensul inaspririi legislatiei privind redobandirea cetateniei de catre etnicii lor sau fostii lor cetateni, nu ar trebui sa serveasca drept model, deoarece nu au o istorie comparabila cu cea pe care o are Romania, care a pierdut Basarabia in urma Pactului Ribbentrop-Molotov. Romania si Basarabia au aceeasi cultura, istorie, aceeasi limba oficiala – limba romana, toate acestea justificand pastrarea unei legislatii favorabile redobandirii cetateniei romane, intr-o varianta simplificata, de catre cei indreptatiti, ca o masura de reparatie istorica.

Opinez in sensul ca noul proiect de modificare a Legii cetateniei romane ar fi trebuit sa puna accentul pe necesitatea de a mentine legislatia privind redobandirea cetateniei romane accesibila si echitabila, respectand in acelasi timp drepturile fundamentale ale persoanelor si principiile Conventiei Europene asupra Cetateniei si a Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Este crucial sa se gaseasca un echilibru intre integritatea procesului de acordare a cetateniei si asigurarea ca acesta ramane deschis si just pentru toti cei care au un drept legitim de a o solicita.


[1] Disponibil aici
[2] Disponibil aici
[3] Mihai Badescu, Drept Constitutional si Institutii Politice, Editura Hamangiu, 2023, p. 174
[4] Disponibil aici
[5] Disponibil aici
[6] Disponibil aici
[7] Disponibil aici
[8] Disponibil aici
[9] Disponibil aici
[10] Disponibil aici
[11] Disponibil aici
[12] Disponibil aici
[13] Disponibil aici
[14] Disponibil aici
[15] Disponibil aici
[16] Disponibil aici
[17] Disponibil aici
[18] Disponibil aici
[19] Disponibil aici


Avocat Ruslan Deleanu

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership