Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Aspecte privind neconstituționalitatea prevederilor legale care reglementează transferul și numirea în funcția de judecător sau procuror militar
07.06.2021 | Bogdan-Ciprian PÎRLOG

Secţiuni: Opinii, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Bogdan-Ciprian Pîrlog

Bogdan-Ciprian Pîrlog

Cadrul legal

Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (republicată), la art. 32, forma în vigoare, adoptată prin pct. 3 al art. 71 din Legea nr. 255 din 19 iulie 2013, prevede următoarele:

„(1) Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură, cu avizul conform al Ministerului Apărării Naționale privind îndeplinirea condițiilor legale pentru dobândirea calității de ofițer activ în cadrul acestui minister.

(2) Numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Apărării Naționale.”

Analiza neconstituționalității art. 32 din Legea nr. 303/2004

Atribuţiile Ministerului Apărării Naționale în ceea ce priveşte transferul și numirea în funcția de judecător sau procuror militar sunt incompatibile cu dispozițiile constituționale și cu principiile care guvernează un stat de drept membru al Uniunii Europene. Argumentele sunt următoarele:

1. Art. 32 din Legea nr. 303/2004 nu conţine nicio prevedere cu privire la condiţiile, criteriile şi procedura în care se realizează transferul sau numirea în funcția de judecător sau procuror militar, ceea ce încalcă încalcă dispozițiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. l), art. 125 alin. (2) şi art. 133 alin. (1) din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 454 din 24 iunie 2020, Curtea Constituțională constată că soluția legislativă cuprinsă în art. 60 din Legea nr. 303/2004, care reglementează transferul judecătorilor și procurorilor, este neconstituţională tocmai pentru că respectiva dispoziție legală nu conţine nicio prevedere cu privire la condiţiile, criteriile și procedura în care se realizează transferul judecătorilor și procurorilor la alte instanțe sau parchete. Soluția legislativă cuprinsă în art. 32 din Legea nr. 303/2004 este identică cu cea cuprinsă în art. 60, declarată deja ca fiind neconstituțională. Considerentele Deciziei CCR nr. 454 din 24 iunie 2020, reținute la paragrafele nr. 24-39 sunt aplicabile și în cazul art. 32.

Mai mult decât atât, procedura de avizare de către MApN a cererii de transfer încalcă art. 1 alin. (4) şi (5), art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. l), art. 125 alin. (2) şi art. 133 alin. (1) din Constituţie, întrucât nu este transparentă, magistratul solicitant necunoscând toate criteriile avute în vedere la emiterea avizului, criterii stabilite la nivel ifralegal, nepublice, unele chiar secrete și nefiind informat asupra considerentelor emiterii avizului negativ, acesta neavând nicio cale legală de a contesta respectivul aviz.

2. Constituția României, la capitolul VI „Autoritatea judecătorească”, stabilește clar care sunt componentele acestei autorități: Instanțele Judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, în cadrul capitolului VI sunt enunțate atribuțiile fundamentale ale componentelor Autorității Judecătorești. Astfel:

a) Articolul 125 cu denumirea marginală „statutul judecătorilor” prevede la alin. (2) că „propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.” Dispozițiile sunt extrem de clare, competența Consiliului Superior al Magistraturii în materia transferării judecătorilor este absolută și, pe cale de consecință, este exclusă orice interferență din partea vreunei alte autorități/instituții/entități, chiar din interiorul Autorității Judecătorești în procesul transferului judecătorilor. Cu atât mai mult, este exclusă orice interferență a unei entități din afara Autorității Judecătorești cum este cazul ministrului apărării naționale. Constituția nu face nicio diferență între judecătorii civili și militari. În concluzie, un aviz conform al ministrului apărării naționale este incompatibil cu textul constituțional, fiind de neconceput o îngrădire a competenței statuate la rang constituțional în favoarea Consiliului Superior al Magistraturii prin instituirea unei dependințe decizionale de acest aviz.

b) În ceea ce privește procurorii, inclusiv cei militari, Constituția nefăcând vreo diferență între cei civili și cei militari, deși nu există o dispoziție constituțională similară celei de la articolul 125 care îi privește pe judecători, din coroborarea textelor constituționale relevante rezultă clar că este exclusă orice interferență din partea vreunei entități din afara Autorității Judecătorești cum este cazul ministrului apărării naționale. Articolul 131 cu denumirea marginală „rolul Ministerului Public” la alineatul 2 prevede că „Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii”. Textul nu face nicio diferență între procurorii militari și civili sau între parchetele militare sau civile, toți procurorii civili sau militari sunt constituiți în parchete în interiorul Ministerului Public. Articolul 132, cu denumirea marginală „statutul procurorilor”, la alineatul 1 prevede că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.” Articolul 133 cu denumirea marginală „rolul şi structura” la alineatul 1 prevede că „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei”. Din interpretarea coroborată a textelor constituționale sus menționate rezultă că un aviz conform al ministrului apărării naționale este incompatibil cu principiul imparțialității și cel al exercitării activității sub autoritatea ministrului justiţiei precum și cu îndeplinirea rolului Consiliul Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei. Articolul 131 cu denumirea marginală „rolul Ministerului Public” la alineatul 1 prevede că „în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”. În măsura în care o entitate din afara Autorității Judecătorești poate controla selecția procurorilor militari și, prin aceasta, indirect, ar putea influența actul de justiție, Ministerul Public este împiedicat să își îndeplinească rolul său constituțional.

3. Dreptul la un proces echitabil exclude posibilitatea persoanelor cercetate sau judecate sau a celorlalte părți sau participanți, să își aleagă judecătorii care să îi judece sau procurorii care să efectueze ancheta penală. Or, dacă am permite ministrului apărării naționale să controleze, prin intermediul avizului conform, transferarea și numirea procurorilor și judecătorilor militari, aceasta ar echivala cu selectarea de către ministru a judecătorilor și procurorilor care să judece ori să ancheteze cauzele în care ministrul sau ministerul ar fi parte sau ar avea un interes. Articolul 124 cu denumirea marginală „înfăptuirea justiţiei” prevede la alineatul 2 că „Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi”, ceea ce exclude de plano orice posibilitate a uneia dintre părți/participanți de a-și alege judecătorii care să îi judece sau procurorii care să efectueze ancheta penală.

4. În ceea ce privește criteriile de „selecție” a magistraților militari, acestea trebuie să fie aceleași ca și pentru magistrații civili. Criteriile de performanță profesională ale magistraților militari trebuie să fie cele specifice profesiei de judecător sau procuror și nu celor specifice cadrelor militare. Așa cum am arătat mai sus, articolul 124 alineatul 2 din Constituția României prevede că „Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi” aceasta presupune dreptul tuturor justițiabililor, indiferent de calitatea de civil sau militar de a fi anchetați de procurori și judecați de judecători care, indiferent dacă sunt civili sau militari să îndeplinească aceleași exigențe profesionale. Din aceleași considerente condițiile privind vârsta, starea de sănătate sau performanțele fizice sportive nu își au aplicarea în „selecția” judecătorilor și procurorilor militari. Aptitudinile fizice și vârsta maximă trebuie să fie aceleași ca și pentru magistrații civili.

Procuror Bogdan-Ciprian Pîrlog
Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul București

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti