Secţiuni » Arii de practică » Business » Proprietate intelectuală
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti

TUE. T-17/20 – adp Gauselmann vs. EUIPO – Gameloft (GAMELAND). Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative GAMELAND. Marcă verbală anterioară Gameloft. Utilizare efectivă a mărcii anterioare. Risc de confuzie. Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, membru al completului
07.06.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

La data de 4 august 2016, reclamanta Gauselmann GmbH a depus o cerere de înregistrare ca marcă a Uniunii Europene a semnului figurativ redat mai jos:

Serviciile pentru care a fost solicitată la înregistrare marca fac parte din clasele 38, 41 și 42 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor din 15 iunie 1957, astfel cum a fost revizuit și modificat.

La data de 13 ianuarie 2017, societatea Gameloft SE a formulat opoziție la înregistrarea mărcii, întemeiată pe articolul 41 din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară (devenit Regulamentul nr. 1001/2017 privind marca Uniunii Europene). Marca anterioară opusă este marca verbală a Uniunii Europene Gameloft, înregistrată pentru produse și servicii din clasele 9, 35, 38, 41 și 42.

La data de 26 octombrie 2018, divizia de opoziții a admis opoziția, pe motiv că există un risc de confuzie în sensul articolului 8 alin. (1) lit. b) din Regulamentul nr. 1001/2017.

Prin decizia din data de 5 noiembrie 2019 (în continuare „decizia contestată”), Camera a Cincea de recurs din cadrul EUIPO a respins recursul. În motivarea deciziei, EUIPO a arătat, pe de o parte, că dovezile de care s-a folosit reclamanta în cadrul procedurii de opoziție, privite în ansamblul lor, sunt suficiente pentru a stabili utilizarea efectivă a mărcii anterioare în ceea ce privește „jocuri pentru minicalculatoare, jocuri video” din clasa 9 și servicii de „divertisment” din clasa 41. Pe de altă parte, ținând cont de caracterul distinctiv ridicat dobândit prin utilizare al mărcii anterioare, o parte deloc neglijabilă a publicului relevant va considera serviciile în cauză, care sunt identice sau similare, ca provenind de la aceeași întreprindere sau, în orice caz, de la întreprinderi legate din punct de vedere economic. Astfel, potrivit Camerei de recurs a EUIPO, diferențele dintre semnele în conflict nu sunt de natură a exclude existența unui risc de confuzie în sensul articolului 8 alin. (1) lit. b) din Regulamentul nr. 1001/2017.

Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs reclamanta Gauselmann GmbH, cale de atac respinsă de Tribunal prin Hotărârea din data de 2 iunie 2021, din care vom reda pe scurt considerentele privitoare la utilizarea efectivă a mărcii anterioare și riscul de confuzie.

În motivarea recursului, reclamanta a susținut, între altele, că probele depuse de intervenienta adp Gauselmann nu fac dovada utilizării mărcii anterioare decât pentru servicii de editare software de divertisment multimedia, care nu ar face parte din serviciile „[educație] și [divertisment]”, desemnate de această marcă. Referitor la acest argument, Tribunalul a arătat că intervenienta dezvoltă, publică și furnizează și jocuri video care pot fi jucate online și care constituie o subcategorie de servicii de divertisment din clasa 41.

Referitor la susținerea potrivit căreia semnul Gameloft face referire la denumirea comercială a intervenientei, iar nu la marca anterioară, Tribunalul a amintit că atunci când o marcă verbală, cum este cazul în speță, constituie în mod egal și o denumire comercială, nu este exclus ca denumirea comercială să fie utilizată și ca marcă (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 15 iulie 2015, Cactus/OHMI – Del Rio Rodríguez (CACTUS OF PEACE CACTUS DE LA PAZ), T-24/13, nepublicată, EU:T:2015:494, pct. 62 și jurisprudența citată). În același timp, rezultă din jurisprudență că scopul denumirii comerciale este acela de a identifica o societate și nu are, în sine, scopul de a distinge produsele sau serviciile. Prin urmare, se consideră că are loc o „utilizare” pentru produse sau servicii atunci când un terț aplică semnul care constituie denumirea sa comercială pe produsele pe care le comercializează  sau chiar în lipsa aplicării semnului, terțul utilizează semnul respectiv astfel încât se stabilește o legătură între semnul care constituie denumirea comercială și produsele comercializate sau serviciile furnizate de terț (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 11 septembrie 2007, Céline, C-17/06, EU:C:2007:497, pct. 21-23).

În speță, Camera de recurs a reținut în mod corect că, deși este adevărat că jocurile propuse de intervenientă poartă nume care se referă la anumite personaje specifice sau indică tema jocului, pe site-ul intervenientei, precum și pe site-urile cu clasamente ale jocurilor video și în magazinele de aplicații online, semnul Gameloft figurează pentru a desemna respectivele jocuri video sau aplicații. Această împrejurare este de natură să demonstreze că se stabilește o legătură între acest semn și produsele comercializate sau serviciile furnizate de intervenientă, în sensul jurisprudenței de mai sus și că, prin urmare, acest semn este utilizat ca marcă.

În ceea ce privește riscul de confuzie, Tribunalul a reținut că acesta trebuie apreciat global, pe baza percepției publicului relevant care dă dovadă de un nivel de atenție cel puțin ridicat pentru semnele în cauză, și ținând seama de toți factorii pertinenți din speță, în mod special de interdependența similitudinii semnelor și a produselor și serviciilor desemnate de mărcile în conflict.

În plus, riscul de confuzie este cu atât mai mare cu cât caracterul distinctiv al mărcii anterioare este mai mare, iar mărcile care au un caracter distinctiv ridicat, fie intrinsec, fie din cauza cunoașterii acestora pe piață, se bucură de o protecție mai extinsă decât cele care au un caracter distinctiv mai redus (Hotărârea din 29 septembrie 1998, Canon, C-39/97, EU:C:1998:442, pct. 18).

În cazul de față, publicul relevant manifestă un nivel de atenție care variază de la mediu la ridicat, iar produsele și serviciile în cauză sunt fie identice, fie similare, unele într-un grad redus. În ceea ce privește semnele în conflict, deși includ, după cum susține reclamanta, unii termeni diferiți, cum ar fi „loft” și „land”, ele prezintă o similitudine medie din punct de vedere vizual și conceptual, precum și o similitudine medie spre înaltă din punct de vedere fonetic. În plus, faptul că elementul verbal comun „game” este slab distinctiv este compensat de gradul ridicat de distinctivitate dobândit prin utilizarea mărcii anterioare.

În aceste circumstanțe, în mod corect a reținut Camera de recurs că publicul relevant care va da dovadă de un nivel de atenție mediu ar putea fi convins că produsele și serviciile în cauză provin de la aceeași întreprindere sau de la întreprinderi legate economic, atunci când sunt vândute sub mărcile în conflict.

Hotărârea pronunțată miercuri, 02 iunie 2021, cu referința T-17/20 – adp Gauselmann/EUIPO – Gameloft (GAMELAND), ECLI:EU:T:2021:313, poate fi consultată pe site-ul Curia integral în limba de procedură, engleză aici și în limba franceză aici.

* Traducere și rezumat de Andreea Livădariu

Secţiuni: Dreptul proprietatii intelectuale, Dreptul Uniunii Europene, Jurisprudență, Selected | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO