« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

Reprezentarea creditorilor salariali în procedura falimentului. Legea 85/2006
09.06.2021 | Alexandrin REZNIC

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Alexandrin Reznic

Alexandrin Reznic

Problema de drept supusă dezbaterii: Reprezentantul creditorilor salariali poate introduce acțiuni în instanță în numele acestora și poate sta în instanța în numele acestora fără a avea un mandat autentic?

Potrivit practicii recente a Curții de Apel București au fost stabilite următoarele:

Conform dispozițiilor art. 14 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 ”Creditorii pot fi reprezentați în adunare prin împuterniciți cu procură specială autentică sau, în cazul creditorilor bugetari și al celorlalte persoane juridice, cu delegație semnată de conducătorul unității.”

Prevederile alin. 5 ale aceluiași articol dispun că ”La ședințele adunărilor creditorilor, salariații debitorului vor putea fi reprezentați de un delegat din rândul acestora, care va vota pentru întreaga valoare a creanțelor reprezentând salariile și alte drepturi bănești ce li se cuvin.”

Dispozițiile art. 68 alin. 1 Cod procedură civilă de la 1865 prevăd că ”procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin procură sub semnătură legalizată”.

Întrucât în cazul împuternicitului X este vorba de un mandat acordat unei persoane fizice care nu are calitate de avocat, mandatarul trebuia să depună o procură specială autentificată de un notar public, Curtea a considerat că dispozițiile art. 14 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 nu sunt incidente în privința exercițiului dreptului de chemare în judecată, aplicabile fiind prevederile Codului de procedură civilă de la 1865 mai sus citate.

Astfel, deși nu se poate contesta că dispozițiile art. 14 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 nu ar avea caracter special în raport de cele ale art. 14 alin. 3 din aceeași lege, Curtea a considerat că acestea nu au relevanță pentru soluționarea excepției lipsei dovezii calității de reprezentant invocate de către intimată prin întâmpinare, deoarece atât dispozițiile art. 14 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, cât și cele ale art. 14 alin. 5 din aceeași lege se aplică ”la ședințele adunării creditorilor”, cu privire la exprimarea votului în cadrul Adunării creditorilor, regulile pe care le instituie aceste două prevederi neputând fi extinse prin analogie la exercițiul dreptului de chemare în judecată și de reprezentare a părților în fața instanțelor judecătorești, pentru aceste ipoteze existând prevederi distincte în Codul de procedură civilă la capitolul IV intitulat ”Reprezentarea părților în judecată”.

Instanța a considerat că, indiferent de oportunitatea pe care ar prezenta-o aplicarea acestor prevederi pentru părți, nu se poate recunoaște incidența lor, câtă vreme există dispoziții exprese care reglementează această chestiune, a formei mandatului pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată.

Curtea a constatat că prevederile art. 14 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 sunt situate la Capitolul 2, Secțiunea a 3-a intitulată ”Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor”, reglementând exclusiv chestiuni legate de Adunarea creditorilor (votul, desfășurarea ședințelor, atribuții, etc.) și de Comitetul creditorilor.

Prevederile art. 14 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 se justifică în cazul ședințelor adunării creditorilor, în situația în care ar exista un număr mare de creditori salariali, dar ea nu poate fi aplicată în fața instanțelor judecătorești, decât în situația în care ar exista o dispoziție legală expresă în acest sens, dispozițiile de excepție cu caracter special trebuind interpretate restrictiv, or art. 14 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 prevede expres că această excepție de la regula instituită la art. 14 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 se aplică numai ”în cazul ședințelor adunării creditorilor”.

Nici prevederile art. 149 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 potrivit cărora, ”dispozițiile acestei legi se completează cu cele ale Codului de procedură civilă (…) în măsura compatibilității lor” nu infirmă această concluzie a instanței, prevederile din Legea 85/2006 referindu-se la o ipoteză distinctă de cea care vizează exercițiul dreptului de chemare în judecată (ședințele adunării creditorilor).

În ce privește dificultatea reprezentării în fața instanțelor judecătorești în litigiile în care figurează mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți, Curtea a reținut că dispozițiile art. 114 alin. 5 Cod procedură civilă de la 1865 oferă remediul procesual, respectiv posibilitatea reclamanților sau pârâților de a-și desemna un mandatar comun, în scopul asigurării desfășurării normale a ședinței de judecată, procedura de comunicare a actelor procesuale urmând a se îndeplini numai pe numele mandatarului, textul de lege prevăzând în mod expres că, și în această situație, dispozițiile art. 68 Cod procedură civilă de la 1865 sunt aplicabile în mod corespunzător, impunându-se atașarea procurii speciale autentice.

Deși prima instanță a acceptat reprezentarea creditorilor salariali exclusiv în baza unei liste depuse de X în dosarul de insolvență (dosarul de fond), pe care acesta nici nu a mai depus-o în fața primei instanțe în prezenta cauză, Curtea a considerat că se impunea ca aceasta să solicite o cerere care să îndeplinească atât condițiile de la art. 112 alin. 1 pct. 1 și 2 Cod procedură civilă de la 1865, precum și să verifice respectarea dispozițiilor art. 68 alin. 1 Cod procedură civilă de la 1865.

Cu toate acestea, Curtea a considerat că simpla omisiune a judecătorului sindic de a solicita dovada mandatului pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată în forma prevăzută de lege (art. 68 alin. 1 Cod procedură civilă de la 1865 – procură specială autentică) nu acoperă această neregularitate cât privește exercițiul dreptului la acțiune în fața instanței de recurs.

Referitor la susținerile numitului X, în calitate de împuternicit al recurenților creditori – salariați ai debitoarei I.C. S.A., indicați în lista atașată în dosarul de recurs, susțineri făcute cu ocazia concluziilor orale de la ultimul termen de judecată de reprezentantul convențional al acestuia, în sensul că existența împuternicirii sub semnătură privată din partea creditorilor pretins reprezentați de el legalizată de notarul public ar fi suficientă inclusiv pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată (de formulare a recursului), Curtea a respins o asemenea interpretare.

Astfel, legalizarea notarului public certifică doar conformitatea copiei depuse la dosar cu originalul înscrisului sub semnătură privată ce i-a fost prezentat notarului public, fără ca notarul public să legalizeze semnăturile creditorilor salariali menționați în respectivul tabel, or disp. art. 68 alin. 1 Cod procedură civilă de la 1865 impun condiția ca împuternicirea să fie dată prin înscris ”sub semnătură legalizată”.

Legalizarea semnăturilor de pe înscrisurile sub semnătură privată este o procedură specific notarială, potrivit căreia înscrisul prezentat de părți sau întocmit de notarul public este semnat în original în fața acestuia, notarul atestând identitatea părților, semnătură depusă pe înscris și faptul că părțile îi cunosc conținutul.

O asemenea procedură de legalizare a semnăturilor nu s-a realizat, o dovadă în acest sens constituind-o și împrejurarea că, de la începutul insolvenței – anul 2012, în toate litigiile s-a depus același înscris, pentru a se proba reprezentarea unei părți a creditorilor salariali, deși o parte dintre cei menționați în cuprinsul listei sunt decedați înainte de introducerea acțiunilor introductive.

Astfel, nu se poate admite că intenția legiuitorului a fost aceea ca mandatul acordat de acești creditori în conformitate cu art. 14 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, pentru exprimarea votului în ședințele adunării creditorilor, ar conferi acestui mandatar putere de reprezentare pentru a introduce pe rolul instanțelor judecătorești orice acțiune consideră de cuviință, fără a-i mai fi necesar un mandat special în forma prevăzută expres de legiuitor la art. 68 alin. 1 Cod procedură civilă de la 1865, creditorii salariali putând opta diferit în funcție de acțiunile cu care sunt învestite instanțele, neputându-se verifica de către judecător existența consimțământului din partea tuturor creditorilor salariali doar în baza respectivului înscris sub semnătură privată.

Curtea a considerat că, față de consecințele care se pot produce prin pronunțarea hotărârilor judecătorești, legiuitorul a prevăzut exigențe sporite în privința formei mandatului pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată/dreptului de formulare a cererii de recurs, dispozițiile art. 68 alin. 1 Cod procedură civilă neprevăzând derogări de la aceste exigențe în privința acțiunilor din materie de insolvență.

Contrar susținerilor recurentului, instanța de recurs a considerat că legea insolvenței nu permite reprezentantului salariaților săvârșirea oricăror acte de dispoziție cu privire la creanțele creditorilor salariali pe care acesta îi reprezintă, dispozițiile art. 14 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 limitând mandatul acestuia la votul exprimat ”la ședințele adunărilor creditorilor.

Față de aceste considerente, Curtea a admis excepția lipsei dovezii calității de reprezentant invocată și motivată de intimată și, pe cale de consecință, a anulat recursul declarat de recurenții creditori salariali indicați în lista depusă ca fiind reprezentați de numitul X, pentru lipsa dovezii calității de reprezentant a acestuia pentru motivele expuse ut supra.

Avocat Alexandrin Reznic

Cuvinte cheie: , , , ,
Secţiuni: Articole, Drept civil, Insolvență, Procedură civilă, RNSJ, SELECTED TOP LEGAL, Studii | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD