Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Contencios administrativ
Contencios administrativ
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Contencios administrativ Drept civil Opinii SELECTED

Principiul contabil încălcat de decizia ÎCCJ nr. 72/2007

30 aprilie 2024 | Daniel UDRESCU
Daniel Udrescu

Daniel Udrescu

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 72/2007 nu a fost verificată pentru legalitate de către Curtea Constituțională a României din perspectiva art. 491 din Codul administrativ, cu care se bate cap în cap, şi nu ia în considerare principiul contabil al proprietăţii bunului în relaţia cu terţii, ducând încheierile de carte funciară departe de tărâmul de neatins al răspunderii patrimoniale.

Într-o opinie, nu ar exista o contradicție, pentru că înscrierea în cartea funciară a unui drept reprezintă o procedură necontencioasă, la fel și cererea de reexaminare este tot una necontencioasă, prin urmare și calea de atac a plângerii trebuie să fie tot necontencioasă (nu se poate schimba caracterul necontencios odată cu formularea unei căi de atac) – poate interveni inadmisibilitatea formulării unei cereri cu caracter contencios în cadrul unei proceduri necontencioase.

Într-o altă opinie, atunci când instituția publică creează un prejudiciu prin refuzul nejustificat de intabulare, justițiabilul poate să uzeze de art. 491 Cod administrativ, printr-o acțiune separată ce are caracter contencios, sau art. 22 (7) din Legea nr. 7/1996, să ceară răspunderea registratorului. Personal, cred că dreptul la justiție trebuie să urmeze ambele şi să se judece în cadrul unui singur proces în contencios administrativ. Cu alte cuvinte, decizia ÎCCJ nr. 72/2007, care face trimitere la art. 50, nu ar trebui să mă împiedice să cer şi aplicarea art. 22 (7) din Legea nr. 7/1996, cu trimitere la art. 491 din Codul administrativ. Dreptul de a acoperi prejudiciul celui afectat nu ar trebui să urmeze o altă cale, atunci când sunt angrenate sume de bani în plus și timp pierdut.

Însă în practică se despică firul în patru şi se fac proceduri la proceduri… Prin soluționarea plângerii în sens favorabil de către instanță pentru cel care a solicitat intabularea se asigură pronunțarea unei hotărâri favorabile celui prejudiciat de OCPI, în ipoteza formulării ulterior soluționării favorabile a plângerii a unei acțiuni împotriva OCPI. Cu alte cuvinte, dacă instanța consideră că refuzul intabulării este nejustificat, formulezi o acțiune în răspundere împotriva OCPI și atașezi soluția instanței care a soluționat plângerea și practic dovedești conduita ilicită a OCPI și obții atragerea răspunderii și repararea prejudiciului. Şi atunci ce sens mai are procedura necontencioasă? Doar să apere funcţionarul abuziv?

Potrivit art. 17 alin. (1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, „publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidență al cadastrului general are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele din același teritoriu administrativ și se realizează de către oficiile teritoriale pentru imobilele situate în raza teritorială a acestora”. Cartea funciară şi statul nu pot afecta dreptul la proprietate cu toate dezmembrămintele lui. În acest cadru de reglementare, prin art. 20 alin. (1) din aceeași lege se prevede că „dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil”, iar în cuprinsul art. 21 s-a subliniat că „modificarea conținutului unui drept ce grevează un drept real imobiliar se înscrie, dacă legea nu dispune altfel, potrivit regulilor stabilite pentru dobândirea și stingerea drepturilor reale”. Publicitatea imobiliară aduce la cunoştinţă informaţii ca de exemplu grevarea unui drept real imobiliar, dar nu restrânge dreptul de circulaţie.

Inexistenţa unui act valabil ţine şi de ce poate să fie interpretat ca act valabil. Procesul verbal de ridicare a unor documente de către DNA nu este un act valabil, dacă nu este însoțit de o ordonanţă dată în sensul art. 249 Cod procedură penală. Şi nici lipsa documentelor nu poate fi o opreliște pentru notarea în cartea funciară.

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

În conformitate cu principiul relativității, în art. 22, înscrierea unui drept se poate efectua numai „împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută”, precum și „împotriva aceluia care, înainte de a fi înscris, și-a grevat dreptul, dacă amândouă înscrierile se cer deodată”. În condițiile în care ordonanța procurorului nu menţionează proprietarul ce va fi prejudiciat, ne aflăm în faţa unui artificiu, ce trebuie de „n” ori pedepsit de lege, pentru că duce la abuz. Încrederea în funcționarul public nu trebuie să lase loc de speculaţii sau de activitate dincolo de consemnarea adevărului.

Consider că legea este deficitară şi derapajele funcţionarilor publici trebuie investigate aspru de către Parlament prin comisie rogatorie, pentru că procurorul poate fi în mijlocul unei reţele de şantaj, nu îşi îndeplineşte sarcinile cu diligenţă şi poate permite prin artificii şi omisiuni afectarea dreptului la proprietate, fără probe, doar pe presupuneri, sau poate afecta drepturile asociaţilor minoritari care nu participă la decizie.

O încheiere, este un act administrativ, supusă controlului contenciosului administrativ special reglementat prin Legea nr. 7/1996, republicată. Deci încheierea se supune şi controlului de legalitate. Sistemul de evidență al cadastrului general are ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobiliară. Publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidenţă al cadastrului general are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice. Activitatea de publicitate imobiliară în cadrul oficiilor teritoriale este îndeplinită de registratori de carte funciară. Registratorul răspunde pentru activitatea sa, în condiţiile legii, respectiv art. 22 (7) fost 18 (7), din Legea nr. 7/1996, dar şi în condițiile art. 491 din Codul administrativ, împreună cu entitatea.

În literatura de specialitate şi în practica judiciară, plângerea împotriva încheierii de carte funciară se circumscrie activităţii de publicitate imobiliară care are un caracter necontencios, doar pentru situaţiile prevăzute de art. 50 din Legea 7/1996, ce rezultă din condiţiile de publicitate, dar cele restrictive ce afectează dreptul de proprietate prin interzicerea circuitului civil nu sunt de natură necontencioasă, ci de răspundere civilă. Ori aici avem o lipsă de înţelegere „patrimonială,” unde un asociat proprietar poate fi afectat, fără ca acesta să fi comis infracțiuni. Un terţ fără dovezi nu poate limita circuitul civil. In rem, pe presupuneri nu ţine loc de limitare a dreptului de proprietate, inclusiv înstrăinarea, până nu se anulează actul în faţa unei instanţe. Chiar și sechestrul are o limită de timp şi necesită celeritate în protejarea unui drept constituțional. Plângerea împotriva încheierii de reexaminare emise de registratorul-şef – art. 31 din Legea nr. 7/1996 poate însă duce la prejudicii şi e generatoare de răspundere civilă conform art. 22 (7) fostul 18 (7) din Legea 7/1996, pentru care răspunde registratorul. Deci, în mod normal, corectarea încheierii de carte funciară prin Contenciosul administrativ, indiferent de situaţie, trebuie acceptată de instanţă fără invocarea Deciziei 72/2007, pentru că art. 491 Cod administrativ permite această procedură, fapta fiind a Registratorului care răspunde pentru ce face.

Conform art. 1349 alin. 2 şi art. 1357 noul Cod Civil, răspunderea civilă reparatorie intervine numai în cazul în care există un prejudiciu injust cauzat unei persoane, prejudiciu ce trebuie, potrivit legii, să fie reparat. Aşadar, examinarea răspunderii civile reparatorii are drept scop, înainte de orice, determinarea cazurilor şi condiţiilor în care o persoană poate pretinde repararea prejudiciului ce injust i-a fost cauzat.

Aşadar, răspunderea civilă reparatorie are ca primă finalitate – conform textelor Codului civil – repararea prejudiciilor cauzate. Din această perspectivă, îndreptarea unei erori materiale cauzatoare de prejudiciu poate urma calea contenciosului administrativ şi putem afirma că prejudiciul este nu numai condiţia răspunderii reparatorii, ci şi măsura ei, în sensul că ea se angajează doar în limita prejudiciului injust cauzat.

Ne aflăm deci în faţa a două texte de lege, respectiv:

– Partea necontencioasă invocată de Decizia nr. 72 din 15 octombrie 2007 cu privire la lipsa calităţii procesuale pasive a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciară întemeiate pe dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 7/1996

– Răspunderea civilă reparatorie – conform textelor Codului civil – repararea prejudiciilor cauzate, bazată pe art. 22 (7) fost 18 (7) din Legea 7/1996. Articolul 491 din OUG 57/04.08.2019 CODUL ADMINISTRATIV se pare că nu a fost supus nici verificării CCR în relaţie cu Decizia 72/2007. Răspunderea în solidar cu autoritatea sau cu instituția publică

(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim se poate adresa instanței judecătorești, în condițiile legii, împotriva autorității sau instituției publice care a emis actul sau care a refuzat să rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim

(2) În cazul în care acțiunea se admite, plata daunelor se asigură din bugetul autorității sau instituției publice prevăzute la alin. (1). Dacă instanța judecătorească constată vinovăția funcționarului public, persoana respectivă va fi obligată la plata daunelor, solidar cu autoritatea sau instituția publică.

(3) Răspunderea juridică a funcționarului public nu se poate angaja dacă acesta a respectat prevederile legale și procedurile administrative aplicabile autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea.

Prin respingere, Registratorul comite o eroare materială, care blochează cartea funciară, în mod nelegal, pentru că nu ne aflăm în faţa publicităţii imobiliare, ci în faţa unui act criminal al registratorului, care nu aplică legea şi care prejudiciază deținătorul imobilului. Nu este înţeleasă noţiunea de publicitate imobiliară, care e doar o consemnare, vs. blocarea nelegală fără document justificativ sau lipsa cărţii funciare în sistem analog, prin intermediul unui act administrativ numit respingere încheiere de carte funciară, emis nelegal. Din punct de vedere contabil, ca posesor al unui bun trebuie să urmez procedurile de publicitate imobiliară obligatorii, fie ele fizice sau electronice. Bunul este al meu. Am fost prejudiciat în sensul unei schimbări de legislaţie fiscală mai agresivă şi la impozit pierd 2%, la TVA pierd 4%. În plus, promitentul cumpărător a solicitat o reducere a preţului tranzacţiei pentru încălcarea termenului. Nu am control, sunt legat de eroarea registratorului care nu permite partajul din asocierea pentru construirea unui bloc. În mod normal pot să înstrăinez apartamentul şi cu şi fără să ţin cont de notarea în registrul de carte funciară, care azi se face doar electronic, deci nu pot fi BLOCAT de registrator. Condiţia este ca în cazul unei notări, cumpărătorul să cumpere în cunoştinţă de cauză, că îi este opozabil actul.

Interdicţia de înstrăinare/sechestrul se poate face doar în condiţii stricte şi cel care emite o astfel de interdicţie, răspunde pentru prejudiciul cauzat proprietarului. În practica mafiei gulerelor albe există şantaj la un nivel greu de imaginat, ce necesită comisie de investigare la nivel de Parlament, pentru că instituţiile statului (DNA, POLIŢIE, SRI, SIE, OCPI, INSTANŢĂ, PRIMĂRIE, ISC) sunt acuzate public (peste 400 de imobile blocate). Procurorul solicită documente în cazul unui dosar in rem, pentru o bănuială de existenţă a unei infracţiuni (a se vedea exemplul oferit). Infracțiunea investigată, dar neprobată poate fi de exemplu, construirea fără autorizaţie, luare/dare de mită, trafic de influență. Toate sunt infracțiuni care NU SUNT de prejudiciu, deci nu afectează dreptul de proprietate, asociatul minoritar/proprietarul nefiind parte în dosarul de cercetare penală, dar sunt infracţiuni pentru diverse forme ce se pot regla/reautoriza prin întocmirea/înlocuirea unor acte administrative, amenzi sau confiscarea mitei. Actele menționate nu au fost anulate de instanţă. Printr-un abuz al DNA, procesul verbal de ridicare documente de către Poliţie (pe perioade nedeterminate fără consemnare conform art. 57 din Regulament în baza Ordinului nr. 600/2023 când se înapoiază copiile (duplicate sau legalizări) copiate (originalele semnate sunt la notar) sunt arhivate într-un sertar, în timp ce diverşi trepăduşi oferă 40% pentru preţul imobilului. Cum au aflat că eu am ridicare de documente?

Eu, proprietarul, nu sunt parte a dosarului, nu s-a emis o ordonanţă pe numele meu, dar actele solicitate au fost ridicate fără ca DNA să emită o ordonanţă care să-mi fie opozabilă.

Articolul 169 Cod procedură penală: ”Ridicarea de obiecte și înscrisuri. Organul de urmărire penală sau instanța de judecată are obligația să ridice obiectele și înscrisurile ce pot servi ca mijloc de probă în procesul penal.”

Aici vin şi întreb care înscrisuri??? Originalul cu semnătură de la notar sau duplicatul fără semnătură de la OCPI? Sau copiile legalizate după duplicatul de titlu?

Dacă nu există ordonanță de interdicţie la înstrăinare, de ce nu se respectă legea şi publicitatea imobiliară să facă ceea ce este delegată de lege?

Articolul 170 alin. 1 Cod procedură penală: ”Predarea obiectelor, înscrisurilor sau a datelor informatice. (1) În cazul în care există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni și sunt temeiuri de a se crede că un obiect ori un înscris poate servi ca mijloc de probă în cauză, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate dispune persoanei fizice sau juridice în posesia căreia se află să le prezinte și să le predea, sub luare de dovadă. (…)”

În acest sens, chiar dacă nu ești vizat de dosarul penal, dar cei de la DNA au o suspiciune, pot să ridice acele înscrisuri, să le pună într-un sertar şi să treacă 7 ani, eu să fiu prejudiciat pentru că am calitatea de asociat minoritar cu 2% pentru construirea unui imobil.

Împotriva acestei măsuri de ridicare a înscrisurilor de către organele de urmărire penală se poate face plângere conform art. 336 Cod proc. penală care prevede următoarele: Dreptul de a face plângere. ”(1) Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime. (2) Plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare penală și se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penală. (3) Introducerea plângerii nu suspendă aducerea la îndeplinire a măsurii sau a actului care formează obiectul plângerii.”

Într-o speță, DNA a solicitat printr-un proces verbal duplicatele de titlu din evidenţa cadastrală (notarul este singurul deţinător de original semnat). Procedura normală este ca o copie legalizată să fie menţinută de OCPI şi cum a operat noul ordin 600/2023, să continue activitatea de carte funciară, fără blocarea ei.

Art. 57 din Regulamentul la Ordinul 600/2023 al Directorului OCPI prevede următoarele:

(1) Se interzice scoaterea cărții funciare, a înscrisului ce stă la baza înscrierii, a planului de identificare a imobilului și a registrelor specifice din incinta biroului teritorial, cu excepția situațiilor în care solicitarea este efectuată de un organ de cercetare/urmărire penală, de instanța de judecată sau de o altă instituție/entitate abilitată în condițiile legii. Cartea funciară ținută în format electronic și înscrisul arhivat prin intermediul sistemului integrat de cadastru și carte funciara se furnizează doar cu respectarea normelor specifice din lege și prezentul regulament.

(2) În această situație, anterior predării, cartea funciară se convertește în format digital și se întocmește un proces-verbal în care se menționează cartea funciară și documentele predate în original, denumirea oficiului teritorial, numele registratorului coordonator sau șef, după caz, denumirea instituției/entității care ridică originalele, numele și calitatea persoanei care le-a ridicat, datele din adresa de solicitare a predării actelor juridice, data ridicării și data la care se preconizează să fie înapoiate, numele și semnătura celui care predă, respectiv ale celui care primește.

(3) În arhivă, în locul cărții funciare și actelor ridicate, se vor lăsa o copie certificată, precum și un exemplar al adresei de ridicare și al procesului-verbal încheiat. În baza procesului-verbal și a adresei de ridicare se înregistrează în RGI o cerere din oficiu, iar în partea a II-a a cărții funciare electronice se efectuează o mențiune în care vor fi precizate denumirea instituției care a ridicat originalul cărții funciare sau actele care au stat la baza înscrierii, data la care au fost ridicate și documentul în baza căruia au fost solicitate.

(4) Încheierea emisă în condițiile alin. (3) nu este supusă căilor de atac.

De lege lata, procedura de soluţionare a cererilor de înscriere în cartea funciară din Ordinul 600/2023 nu prevede explicit o modalitate de suspendare a lucrărilor de carte funciară, aplicându-se art. 491 din Codul administrativ, nu Decizia ÎCCJ nr. 72/2007. Prin permisivitatea dată nelegal cercetării penale, se permite suspendarea lucrărilor de carte funciară, pe o eroare materială a Registratorului, ce astfel este responsabil în baza art. 22(7), fostul art. 18(7) din Legea nr. 7/1996. În audienţa la DNA, procurorul, în loc să se comporte cu demnitate şi să-şi corecteze abuzul sau să afle adevărul, mi-a spus că nu este consilier pentru OCPI. Deci cu bună ştiinţă nu emite o ordonanță, care poate fi contestată, pentru a ţine un dosar la sertar. Eu, care am o jumătate de apartament iar soţia cealaltă jumătate, mi-am pus banii de bătrâneţe în acest apartament. Nu sunt parte, nu sunt învinuit, nu sunt martor, nu am calitate, dar nu mă pot bucura de bunul meu. Un abuz, cu o mică deviere de la lege, mă blochează să-mi exercit dreptul de proprietar şi să fac partaj, pentru că un Registrator rău intenţionat blochează cartea funciară pe un proces verbal care nu este act administrativ.

Legea autorizării construcţiilor nu îmi permite o autorizare în 30 de zile, pentru că e prost făcută. În loc ca avizele să fie automat pe zonă ele expiră şi procedura de autorizare se prelungeşte la 3-4 avize până se emite. În loc ca Ordinul Arhitecţilor să avizeze zonal investiţia, avem un aparat administrativ construit pe şantaj şi şpagă (ai un cm lipsă sau în plus). Primăria ar trebui să emită autorizaţia de construire în maximum 30 de zile, ca act administrativ, pe baza autorităţii unui specialist (arhitect/structurist), verificarea proiectului să fie a experţilor, nu a administraţiei publice. Certificatul de edificare este o găselniţă. Acesta nu trebuie să fie o răspundere a primarului, care nu are studiile necesare pentru emiterea unui astfel de document.

De lege lata, art. 57 nu reglementează o cauză de împiedicare a operațiunii de înscriere in CF, procedura definită de art. 29 din Legea 7/1996, raportat la art. 33 din Ordinul PANCPI nr. 600/2023. Ori prin permisivitatea dată nelegal cercetării penale se permite împiedicarea operaţiunilor de înscriere în CF.

De lege lata, procedura penală este impediment la desfășurarea operațiunii de înscriere numai în condițiile emiterii unei ordonanțe în condițiile art. 249 Cod procedură penală, situație în care este consemnat un sechestru sau o interdicție de înstrăinare. Ori unui proces verbal i se permite tocmai să fie impediment la desfăşurarea operaţiunii de înscriere, fără ca actele să fie anulate de o instanţă.

Hotărârea pronunțată de instanță în cadrul plângerii formulate va clarifica situația, pentru că instanța este obligată să motiveze hotărârea indiferent dacă este favorabilă sau nu. Instanța va stabili dacă există un refuz nejustificat sau un refuz justificat și va indica și temeiul pe care se sprijină, nu ca cei de la OCPI care indică un articol ce nu lămurește sau sprijină soluția pronunțată.

Cel mai important aspect este cel dat de esența legii. Cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul ţării. Sistemul de evidenţă al cadastrului general are ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobiliară. Ori aliniatul 1 de mai sus are excepții contrare legii. Publicitatea imobiliară nu trebuie să fie afectată şi în cazul cercetării penale, nu trebuie să permită scoaterea cărţii funciare, ci copierea conform cu originalul de către Oficiul de Cartea Funciară, cu menţiuni clare de notare sechestre sau de interdicţii de vânzare.

Întocmirea unui proces-verbal în care se menționează cartea funciară și documentele cercetate penal, nu trebuie să afecteze dreptul de proprietate intrat în circuitul civil. Numai judecătorul are acest drept şi procedura necontencioasă să se efectueze cu celeritate într-un termen rezonabil de maximum 30 de zile. Ori notarea unui astfel de proces verbal în Cartea Funciară nu poate restricţiona dreptul de înstrăinare decât cu o ordonanță a procurorului. Ori aici este problema majoră pentru că o cercetare pe suspiciune crează un dezechilibru şi afectează drepturile și libertățile, inclusiv creează daune. Ordinul este nelegal pentru că permite acte ale organului de cercetare penală, fără atributul răspunderii patrimoniale, afectând astfel drepturile constituționale. Un simplu proces verbal fără o ordonanţă poate bloca dreptul de proprietate doar pe presupuneri, înlăturând dreptul de a solicita daune.

Bineînţeles că art 57 (4) din Regulamentul la Ordinul nr. 600/2023 este unul nelegal, mai ales că modifică şi este în contradicţie cu noţiunile date de articolul 22 (7) fostul 18 (7) din Legea nr. 7/1996 sau 491 din Codul administrativ. Un ordin nu poate fi superior LEGII şi să interzică accesul la justiţie.

Consecințe din teren: O sumedenie de avocați identifică constructorii şi trimit notificări că iau soarele de pe cer şi blochează cartea funciară cu acțiuni frivole. După care urmează tot felul de „vizite”, poliție, procuratură, jandarmerie. Apoi se face oferta „de pace” şi se transferă sume neimpozabile pentru stingerea acestor „drepturi”. Inspecția de stat în construcții, poliţia locală, reprezentanţii primăriei fac parte din aceste „scurgeri de capital” neimpozitate.

Daniel Udrescu, CPA, ECJ, Auditor

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership