Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Drept civil Familie Monitorul Oficial al României Noutăți legislative

Modificări legislative privind înstrăinarea părintească

8 mai 2024 | JURIDICE.ro

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 414 din 7 mai 2024 a fost publicată Legea nr. 123/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Intrare în vigoare: 10 mai 2024

***

Marți, 30 aprilie 2024, Klaus Iohannis, Presedintele României, a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului (PL-x 698/02.11.2022).

***

Marti, 9 aprilie 2024, Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, a adoptat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului (PL-x nr. 698/2022).

Schimbari preconizate

A) Instrainarea parinteasca:

Instrainarea parinteasca este generic definita in literatura de specialitate ca fiind acea situatie in care unul dintre parinti incearca fara justificare obstructionarea si/sau distrugerea relatiei copilului cu celalalt parinte, de cele mai multe ori pe fondul unui conflict judiciar existent sau anticipat. Verificarea existentei unei astfel de situatii se bazeaza pe o analiza a comportamentului copilului in raport de parintele instrainat si pe verificarea existentei unei justificari obiective a acestui comportament.

Efectele unei astfel de situatii asupra adultilor care in copilarie au fost supusi unui proces de instrinare parinteasca sunt consierate a fi incredere si stima de sine redusa, sanse ridicate pentru depresie, abuz de alcool si/sau droguri, rata ridicata a divortialitatii, precum si indepartare (absenta voluntara din procesul de crestere) de proprii copii – toate acestea, prin comparatie cu persoane ai caror parinti au divortat in copilarie si care, spre deosebire de media populatiei, se afla oricum in categorii de risc mai ridicat fata de media populatiei pentru elementele mentionate.

Asadar, atat din punct de vedere legal, cat si din punct de vedere moral, instrainarea parinteasca incalca majoritatea drepturilor recunoscute ale copilului pentru ca produce o trauma severa, cu consecinta imposibilitatii unei dezvoltari normale la maturitate.

Prezenta lege va realiza modificari asupra Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului in legatura cu:

a) Definirea juridica a instrinarii parintesti

Instrainarea parinteasca este definita ca fiind o forma a violentei psihologice prin care unul dintre parinti, in mod intentionat, urmarit sau asumat si apropriat, genereaza sau accepta si foloseste o situatie in care copilul ajunge sa manifeste retinere sau ostilitate nejustificate sau disproportionate fata de celalalt parinte.

Definitia include faptul ca instrainarea parinteasca este „o forma de violenta psihologica”, chestiune care este recunoscuta ca atare in literatura de specialitate.

De asemenea, definita include modalitatea prin care instrainarea parinteasca se poate produce:

– Intotdeauna comportamentul parintelui responsabil – parintele care instraineaza – trebuie sa fie unul intentionat; instrainarea din culpa (neintentionata) nu poate fi rezonabil admisa ca institutie juridica, pentru ca, daca ar fi admisa, instrinarea parinteasca s-ar putea aplica in teorie in absolut toate situatiile in care relatia unuia dintre parinti cu celalalt copil ar fi sub- optima, fara luarea in calcul a niciuni alt criteriu;

– Este data o calificare specifica intentiei pentru a insemna atat scopul “urmarit” si “generat” – adica situatia in care parintele care instrineaza isi stabileste de la inceput obiectivul de instrainare si il pune in aplicare – precum si scopul “asumat si apropriať” si mai apoi „folosit”- adica situatia in care parintele care instrineaza profita cu buna-stiinta de o situatie pe care initial nu el a generat-o, dar pe care decide sa o exploateze pentru realizarea instrainarii.

Totodata, definitia include si efectele imediate necesar a fi produse, respectiv se stabileste ca minorul trebuie sa manifeste “retinere sau ostilitate”.

Retinerea reprezinta infranarea sentimentelor naturale de afectiune pe care copilul le simte fata de parintele instrainat, precum si infranarea dorintelor sale de a petrece timp alaturi de acesta, de a comunica cu el, s.a.m.d. Ostilitatea reprezinta manifestarea unor sentimente de dispret si/sau dusmanie fata de parintele instrainat.

De asemenea, se stabileste faptul ca retinerea sau ostilitatea trebuie sa fie „disproportionate” sau „nejustificate”. Disproportionalitatea acopera situatiile in care retinerea sau ostilitatea se manifesta in legatura cu un comportament sau o serie de comportamente sub-optime ale parintelui instrainat care au afectat intr-un fel sau altul relatia parinte-copil, insa nu intr-o masura atat de severa pe cat ar sugera-o reactiile copilului. Nejustificarea acopera situatiile in care nu exista niciun fel de comportament al parintelui instrainat care ar putea explica, macar in parte, reactiile copilului la adresa acestuia.

Disproportionalitatea si lipsa de justificare au si rolul de a delimita instrainarea parinteasca de alte situatii recunoscute in literatura de specialitate psihologica, in special indepartarea emotionala care poate sa apara in relatia parinte-copil din culpa parintelui, precum si situatiile judiciare in care un parinte care se face responsabil de un abuz propriu asupra copilului clameaza existenta unei situatii de instrainare parinteasca pentru a scuza/explica retinerea sau ostilitatea copilului fata de propria persoana.

b) Stabilirea modalitatilor in care o astfel de situatie poate fi constatata

Instrainarea parinteasca poate fi constatata excluisv de catre o instanta de judecata, printr-un petit specific in cadrul oricarei actiuni privitoare la raporturile parinti-copii. Calitate procesuala activa vor avea parintii, procurorul si Directiile de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.

c) Efectele juridice ale constatarii unei situatii de instrainare parinteasca:

Existenta unei situatii de instrainare parinteasca este stabilit a reprezenta un criteriu de avut in vedere: in cadrul analizei generale a interesului superior al copilului; in cadrul stabilirii exercitarii exclusive a autoritatii parintesti; in cadrul stabilirii locuintei copilului la domiciliul unuia dintre parintii sai; in cadrul modalitatii de stabilire a relatiilor personale ale copilului cu parintele la care nu locuieste.

d) Solutiile pe care instanta de judecata le poate pronunta:

Instrainarea parinteasca creeaza prezumtia simpla ca este in interesul superior al copilului ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata exclusiv de catre parintele instrainat, ca efect al violentei psihologice la care parintele care instraineaza l-a supus prin ipoteza pe copil.

De asemenea, instrainarea parinteasca creeaza prezumtia simpla ca locuinta copilului ar trebui stabilita la parintele instrainat pentru aceleasi motive ca si in precedent.

Fiind vorba exclusiv despre o prezumtie simpla, instanta de judecata are posibilitatea de a constata din alte probe administrate pe parcursul litigiului faptul ca autoritatea parinteasca trebuie exercitata in comun ori ca locuinta copilului trebuie stabilita la parintele care instraineaza.

In cazul in care locuinta este stabilita la parintele care instraineaza, instanta de judecata are obligatia de a dispune masuri de remediere a instrinarii parintesti, precum:

– Stabilirea in favoarea copilului a unui program amplu de relatii personale cu parintele instrainat si care urmeaza a se desfasura in conditii care sa defavorizeze si sa descurajeze actiuni suplimentare de instrainare parinteasca;

– Stabilirea unor penalitati financiare semnificative in sarcina parintelui care instraineaza pentru nerespectarea programului de relatii personale;

– Stabilirea unor sedinte de consiliere psihologica intre copil si parintele instrainat.

B) Cresterea numarului de dispute judiciare intre parinti cu privire la exercitarea in comun a autoritatii parintesti, cu privire la modalitatea de pastrare a relatiilor personale intre copii si parintele cu care acestia nu locuiesc in mod constant, precum si cu privire la stabilirea modului in care fiecare dintre parinti va contribui la cheltuielile de crestere si educare ale copilului.

Cu privire la aceste aspecte, se vor reglementa urmatoarele masuri:

a) Masuri cu impact general, care vor viza toate litigiile in care instanta de judecata dispune masuri cu privire la minori:

– Se reglementeaza faptul ca, ori de cate ori instanta procedeaza la audierea minorilor, iar acestia nu au implinit varsta de 14 ani, la intrevederea dintre judecator si minor va participa un psiholog din partea Directiilor de Asistenta Sociala si Protectia Copilului;

– Se reglementeaza ca audierea minorilor va avea loc doar dupa administrarea probelor din dosar, astfel incat instanta de judecata sa cunoasca toate lucrarile dosarului inainte de a discuta cu minorii;

– Se reglementeaza principiul mentinerii impreuna a fratilor, principiu extrem de util si in mod evident in interesul minorilor, insa existent in prezent in legislatie doar in cazul masurii plasamentului;

– Se reglementeaza faptul ca timpul maxim de solutionare al oricarui dosar de ordonanta presedintiala in care instanta dispune masuri cu privire la minori va fi de maxim 45 de zile de la data introducerii cererii de chemare in judecata;

– Se reglementeaza caracterul de expertiza judiciara a evaluarii psihologice care poate fi dispus a se intocmi in dosare privitoare la minori si sunt detaliate limitele drepturilor partilor dosarului referitoare la un astfel de raport, limite inerente si dictate de specificul acestui tip particular de expertiza; se stabileste, de asemenea, faptul ca astfel de expertize vor trebui finalizate in termen de cel mult 45 de zile de la momentul la care au fost dispuse.

b) Masuri care vizeaza modalitatea de exercitare a autoritatii parintesti:

In plus fata de reglementera actuala, se stabileste faptul ca exercitiul exclusiv al autoritatii parintesti va putea fi dispus de instanta de judecata si atunci cand se constata orice imposibilitate obiectiva a parintilor de a colabora in ceea ce priveste luarea in comun a deciziilor privitoare la copii, precum si atunci cand unul dintre parinti se face responsabil de incalcarea repetata sau severa a autoritatii parintesti a celuilalt parinte.

c) Masuri care vizeaza modalitatea de stabilire a legaturilor personale dintre minor si parintele cu care acesta nu locuieste:

In plus fata de reglementarea actuala, se stabileste posibilitatea instantei de judecata de a dispune un program de relatii personale in favoarea parintelui cu care copilul nu locuieste care sa cuprinda perioade de pana la 7 zile consecutive intr-un interval de 14 zile pentru toate perioadele de peste an in care copilul de varsta scolara nu se afla in vacantele specifice, precum si criteriile pe care instanta le va avea in vedere in acest sens.

d) Masuri care vizeaza modalitatea de stabilire a contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare ale copilului:

Se reglementeaza faptul ca parintele obligat la executarea in bani a unei pensii de intretinere nu va achita pensia pentru perioadele de timp mai lungi de 7 zile consecutive in care copilul se afla in ingrijirea sa directa ca urmare a aplicarii programului de relatii personale stabilit.

Proiectul de lege va avea impact favorabil asupra raporturilor dintre parinti si copii, in special in cazul existentei unor conflicte de natura judiciara intre parinti, prin reducerea numarului si intensitatii conflictelor de aceasta natura, precum si pentru prevenirea ori corectarea situatiilor de instrainare parinteasca.

Citeşte mai mult despre , , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership