Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Forța și statul, oare coerciția „economică” diferă de cea „politică”?
15.06.2021 | Alexandru CUCU

JURIDICE - In Law We Trust
Alexandru Cucu

Alexandru Cucu

Am descoperit recent un autor american mai puțin cunoscut, Robert Lee Hale (1884-1969). M-am aplecat asupra unui articol publicat în 1935 în Columbia Law Review cu titlul: Force and The State: a Comparison of „Political” and „Economic” Compulsion[1]. În lucrările sale Hale insista asupra impactului mutual dintre economie și drept, fiind astfel considerat un precursor al abordării law and economics. Hale vede sistemul economic ca pe un sistem mutual de coerciție/compulsie[2], iar în această perspectivă ideea de „guvernământ privat” este studiată de a lungul scrierilor sale. Cinci termeni sunt esențiali pentru a înțelege paradigma în care lucrează Hale:

(1) Libertatea voluntară care înseamnă acel comportament complet autonom și neconstrâns de către alții a propriei conduite.

(2) Libertatea volițională înseamnă că comportamentul și alegerile sunt în mod circumstanțial limitate în virtutea alegerilor/comportamentului celorlalți.

(3) Coerciția este impactul asupra comportamentului /alegerii altora (indivizi ori grup) limitându-le libertatea. Ori, altfel spus, reducerea alegerii lor de la una voluntară la una volițională. Aceasta se poate face și prin privarea (ne)condiționată de anumite alternative în a alege.

(4) Puterea cu sensul de capacitate de a constrânge, aceasta capacitate putând fii concentrată ori difuză.

(5) Guvernarea se referă la aceia ce dețin capacitatea de a constrângere, adică de a impune constrângeri cu privire la comportamente și alegeri.

TOP 3 CITATE

„(…) in modern economic life it must be clear that none could survive for long without the assurance, legal or otherwise, that affirmative action on the part of many others would be continued. The most cursory reading of newspaper accounts of a general strike should remove all doubt of this proposition. Is there any significant distinction between the <<political>> compulsion involved in the state’s destruction of one’s opportunity to obtain employment, sales or labor, and the <<economic>> compulsion involved in the destruction of the same opportunity by a large employer, a large customer or a combination of workers? In neither case does the force reach the loser of the opportunity in the form of violence, imprisonment or execution on his property.”[3]

„The individual is exposed to many attacks on his liberty and on his property rights. These attacks may be made by the officials carrying out the mandates of property owners, or by private individuals directly by withholding their services or causing other individuals to do so. To purchase protection from these attacks on his liberty or property, an individual may have to relinquish the enjoyment of other liberties or other property rights, of which he could not be deprived constitutionally by direct state or federal penalties. He may indeed be faced with <<a choice between the rock and the whirlpool>>.”[4]

„<<The State>> (meaning the official government and its organs) is often ,<<invested with a mystic significance beyond what can be assigned and explained>> -to use a phrase once employed by Holmes in another connection.’ It is thought to have a monopoly of what we call political power. Those who wield this official power we have subjected to some sort of responsibility to a democratic electorate, and to various constitutional limitations. Yet much of this recognized political power is not different, in kind or in degree, from much of the power that some individuals and private groups can lawfully exercise against other individuals. Those who wield this private power we have not subjected to responsibility to those against whom it is exercised, nor are they subjected to the same constitutional limitations which surround public officials.”[5]

CE MI-A PLĂCUT

Articolul își propună să analizeze în mod detaliat cum puterea politică se aseamănă foarte bine cu puterea exercită de persoane private. Acestea două nu diferă, nici ca natură, nici ca intensitate, în opinia autorului. Face acest lucru printr-o analiza minuțioasă a unor cazuri decise de Curtea Supremă a Statelor Unite. Cazuri în principal în materie administrativă, fiscală ori civilă, precum și cu privire la drepturile electorale printre altele. Nu se discută cazuri din materie penală. Îmi place cum autorul folosește ideea de ”om rău” a lui Holmes, ori analiza hohfeldiană[6] a relațiilor juridice pentru a face distincții fine cu privire la modul în care un sistem juridic operează cu ideea de coerciție[7]. Și mai ales cum operează protecția constituțională, dar nu la un nivel satisfăcător. Faptul că statul impune explicit anumite obligații asupra unor persoane e chestie simplă și necontroversată, de pildă ca obligația de a returna suma împrumutată. Mai viclean și mai insidios e situația în care statul distruge o oportunitate a unor categorii de indivizi la încheierea unui contract de muncă ori prin faptul de a nu-și putea vinde proprietatea  prin pedepsirea angajatorului ori prin instaurarea unor incapacități speciale de cumpărare. Pentru cei interesați  pot citi spețele Truax v. Raich[8] și Buchanan v. Warley[9] ce ilustrează situațiile de mai sus (Sinopsisul de asemenea spețe „viclene” ar fi prea lung de menționat aici). De fapt firul roșu al articolului e că atât puterea publică cât și cea privată poate fi pernicioasă pentru individ. Guvernarea privată e chiar mai forte în ultima vreme. De exemplu, Elizabeth Anderson vorbește în cartea sa, publicata in 2017, despre această formă de control, Private Goverment: How Employers Rule Our Lives (And Why We Don’t  Talk about It)[10]. Da, pentru studenții la drept ce aud expresia: „forța coercitivă a statului” aceasta nu e numai a statului, e mult mai evazivă și mai perfidă. Mașinăria juridică a unui stat dat e pusă în funcțiune de indivizi, pentru scopuri diferite. Felul în care ea operează e de cercetat și de disecat. În nici un caz nu e un mecanism perfect. Uneori te poți îndoi și întreba de ce există o asemenea ”capcană pentru libertate”. Astfel că garanțiile înscrisă în constituție (cea a Statelor Unite aici) sunt manipulate și uneori chiar scoase cu totul din joc, asta chiar în activitățile de zi cu zi. Nu vorbim aici despre încarcerare fără justificare și neimpusă ca și pedeapsă, ori distrugerea proprietății, în aceste situații ne aflam clar în situația încălcării unor libertăți constituționale. Hale nu vorbește de aceste intruziuni fruste, ci despre unele mai greu de definit. Întreg articolul analizează cu migală astfel de cazuri.

CE NU MI-A PLĂCUT:

Această migală e un atu, dar uneori pare că nu scoate la suprafață ideea forte ce ar vrea să fie conturată. Acest lucru are și-o explicație, articolul a fost la data publicări o avanpremieră la un capitol ce ar fi apărut într-o carte ulterioară. La această rubrică mai tot timpul îmi vine să mă critic pe mine și nu textul parcurs. Neajunsurile sunt mai degrabă la receptor decât la textul sursă. De exemplu articolul acesta fiind dens, atenția mea nu a fost tot timpul ascuțită. Cu o întrebare critică am rămas: oare de ce să faci o comparație între coerciția „politică” și cea „economică”, dacă pentru autor sunt de fapt două fețe ale aceleiași monede?  Pentru mai multe detalii mi-am propus să consult cartea de căpătâi a lui Robert Hale, Freedom Trough Law; Public Control over Private Governing Power.[11]


[1] Columbia Law Review  Vol. 35, No. 2 (Feb. 1935) pp. 149-201, online aici.
[2]  O să folosesc termenul de ”coerciție”, în limba română termenul ”compulsie” are valențe din patologia psihică.
[3] (…) în viața economică modernă este de la sine înțeles că nimeni nu ar putea supraviețui pentru mult timp fără asigurarea, juridică ori de altă natură, că acțiunile revendicative din partea altora vor continua. Cea mai superficială lectură a relatărilor din ziare cu privire la o grevă generală ar trebui să alunge orice umbră de îndoială cu privire la cele spuse adineaori. Este oare vreo diferență importantă  între constrângerea „politică” implicată în distrugerea statală a oportunităților de a angaja ori de a vinde și constrângerea „economică” implicată în distrugerea acelorași oportunități de către un angajator mare, un consumator mare, ori de către o grupare de muncitori? În niciunul din aceste cazuri, față de cel care pierde oportunitatea, forța nu se manifestă sub forma violenței, încarcerării, ori executării silite”. (p. 180)
[4] „Individul  este expus la multe atacuri îndreptate împotriva libertății și proprietății sale. Aceste atacuri pot fi întreprinse fie de funcționari ce și îndeplinesc sarcinile, fie de persoane private – direct prin faptul de a se abține de la prestarea anumitor servicii ori determinând ca persoanele să se abțină de la a cere aceste servicii. Ca să obțină protecție împotriva acestor atacuri asupra libertății și proprietății lor, indivizii trebuie să  renunțe la exercitarea altor  drepturi referitoare la libertate și proprietate de care nu ar putea fi privați într-un mod constituțional prin acțiunea directă a statelor ori a guvernului federal. Aici individul s-ar confrunta de fapt cu o alegere de tipul – între ciocan și nicovală”. (p. 198)
[5] ”<<Statul >> (adică guvernământul și organele sale) este adeseori <<investită cu o semnificație mistică ce depășește ceea ce poate fi explicat și atribuit>> – ca să folosim o sintagmă întrebuințată de Holmes într-un alt context. Se crede îndeobște  că statul deține monopolul cu privire la puterea politică. Cei ce exercită puterea oficială au fost supuși unui soi de responsabilitate față de un electorat democratic și unor limitări constituționale. Totuși această putere politică nu este diferită, nici ca fel, nici ca grad, de puterea pe care unele persoane ori grupuri private o exercită în mod licit împotriva altor persoane. Aceste persoane private nu sunt supuse, cum este statul prin funcționarii săi publici, unei responsabilități ori limitări constituționale ca cele aplicabile funcționarilor publici.
[6] Pentru o scurtă introducere a ceea ce înseamnă asta consultați aici
[7] Cam asta e dreptul în miezul lui – coerciție, de la cea mai brutală la o coerciție mai sofisticată și rafinată.
[8] 239 U.S. 33 (1915), disponibil aici
[9] 245 U.S. 60 (1917), disponibil aici
[10] Disponibil aici
[11] Disponibil aici


Alexandru Cucu

Secţiuni: Opinii, Povestim cărți, Selected | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO