« Flux noutăţi
Proiecte speciale: Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesioniştiBarouriCovid-19 Legal ReactInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatExecutoriReviste juridiceSistemul judiciarUniversitariaCitate juridiceJURIDICE MOLDOVALaw Flaws ProjectLegal Soft SkillsNoul Cod comercial român
Studenţi la drept. Universitaria
GrileDezbateriCărţiStudenţi
 

Bogdan Aurescu a participat la evenimentul de dezbateri juridice și procese simulate organizat de Colegiul Național „Sfântul Sava”
14.06.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Vineri, 11 iunie 2021, Bogdan Aurescu, Ministrul afacerilor externe, a participat la evenimentul „Sava MOOT” organizat de Colegiul Național „Sfântul Sava”, dedicat elevilor de liceu și constând în sesiuni de dezbateri juridice, procese simulate și o serie de training-uri, potrivit unui comunicat.

Bogdan Aurescu: „Vă mulțumesc frumos pentru invitație. Mă bucur foarte mult să fiu alături de voi.

Cred că cel mai important, din ce a spus colega dumneavoastră, este faptul că și eu sunt absolvent al Colegiului Național Sfântul Sava. Anul viitor, împreună cu colegii mei, o să celebrăm 30 de ani de când am terminat Colegiul. Este destul de mult, depășește vârsta dumneavoastră, dar, în același timp, din punctul meu de vedere, e un interval de timp care a trecut foarte repede. Deci, mă simt foarte aproape de anii pe care i-am petrecut la Colegiul Sfântul Sava. Au fost ani foarte importanți pentru mine, din punctul de vedere al formării mele pentru viitor. Eu am terminat o clasă de real în Colegiu și, chiar dacă ulterior m-am îndreptat spre o carieră în drept internațional, pot să vă spun că o pregătire temeinică în domeniul real este un avantaj extrem de important, pentru că îți asigură o disciplină mentală și de atitudine esențială. Asta nu înseamnă că fiecare, cu un alt tip de pregătire, umanistă sau de alt gen, nu au și ei, la rândul lor, cele mai bune șanse pentru o profesie interesantă în viitor.

Sunt aici, prin urmare, atât în calitate de absolvent al liceului dumneavoastră, al Colegiului, dar în același timp și în calitate de ministru și de profesor de drept internațional la Facultatea de Drept a Universității din București. Și, de aceea, am să vă spun, mai întâi, că mă bucur că ați avut o astfel de inițiativă.

Vă felicit pentru această idee de a organiza acest Sava Moot. Este bine că acest tip de exerciții se fac și la nivel de liceu, pentru că, la nivel de Facultate, organizăm – studenții organizează, pentru că inițiativele le aparțin studenților, în principal – astfel de evenimente, astfel de exerciții. Sunt implicat de destul de multă vreme în organizarea de astfel de evenimente în organizația care acum se cheamă UN Youth Romania și care este o structură studențească care a plecat de la ideea organizării de negocieri multilaterale simulate de tipul celor care se organizează în sistemul ONU, ulterior extinse și la negocierile care se desfășoară în cadrul Uniunii Europene. Deci, la nivel de Facultăți de Drept și nu numai, acest tip de exerciții există.

Mă bucur însă că ele se extind și la nivel de liceu. Acesta este un avantaj pentru dumneavoastră, dacă veți dori să faceți o carieră în domeniul relațiilor internaționale, în domeniul dreptului, cu specială aplecare asupra dreptului internațional. De asemenea, mă bucur că acest tip de eveniment aduce împreună elevi nu doar de la un liceu, ci de la mai multe licee, din București, dar și din țară. Pentru că astfel de exerciții fac, de fapt, punți, conexiuni, între dumneavoastră, indiferent de unde ați proveni. Vă unește o singură pasiune și sper că acest tip de interacțiune va spori pasiunea dvs. și va îmbogăți cunoștințele dvs.

Eu o să vă spun astăzi câteva cuvinte despre dreptul internațional și ce înseamnă el și o să vă vorbesc, de asemenea, despre Ministerul Afacerilor Externe și despre diplomație, într-o formulă destul de condensată, pentru că despre aceste lucruri se poate vorbi mult.

Dacă veți dori să mergeți pe acest drum juridic, ne vom întâlni în anul II la Facultatea de Drept a Universității din București, acolo unde, împreună cu colegii mei – și aici este, lângă mine, unul dintre colaboratorii mei, care este asistent universitar, Victor Stoica – predăm drept internațional public în semestrul I. Apoi, în semestrul al doilea, partea a doua a dreptului internațional public, care se cheamă Organizații și Relații Internaționale, unde discutăm și despre teoria generală a organizațiilor și despre diversele organizații mai importante – despre ONU, despre instituțiile specializate ale ONU, despre organizații de tip regional sau chiar subregional, dacă avem timp, și e foarte interesant.

Pe urmă, mai există și alte discipline care au legătură cu dreptul internațional. În anul IV, predăm Jurisdicții Internaționale, adică discutăm despre curți și tribunale internaționale, cele care aplică dreptul internațional sau justiția internațională, deci soluționează diferendele internaționale, pentru că acesta este unul dintre, dacă vreți, avantajele cunoașterii dreptului internațional: te ajută să rezolvi diferendele între state și alte entități care se manifestă în planul internațional. De asemenea, predăm Dreptul Tratatelor și Negocieri Internaționale. Tratatele internaționale reprezintă, până la urmă, principala sursă de drept internațional. Acolo se fac normele de drept internațional și este extrem de pasionant și interesant să negociezi.

Pe mine, ca elev la Colegiul Sfântul Sava, m-a interesat foarte mult și m-a pasionat istoria și, mai ales, istoria negocierilor și a conferințelor internaționale. Întotdeauna am fost fascinat de modul în care diplomații, de-a lungul istoriei, mai ales cea modernă și contemporană, au reușit să obțină, prin negocieri, apărând interesele țării lor, avantaje pentru evoluția ulterioară, pentru progresul țării pe care au reprezentat-o. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care, ulterior, am ales această carieră în domeniul relațiilor internaționale, ca diplomat. 

După cum am explicat, de asemenea, dacă veți alege să fiți studenții noștri, veți studia și despre protecția persoanelor care aparțin minorităților. Există și un Master de Drept Internațional care este organizat tot la Facultatea de Drept și de care mă ocup în calitate de director de master. Acolo avem și alte discipline interesante– Dreptul Internațional al Refugiaților, Dreptul Internațional Umanitar (adică despre normele care guvernează conflictele armate); despre Contenciosul European al Drepturilor Omului (adică cum se desfășoară un proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului). Sigur, mai sunt și alte discipline interesante, despre care o să aflați dacă veți dori să vă ocupați de așa ceva.

Dreptul internațional este o ramură de drept care se ocupă cu relațiile internaționale, adică încearcă să facă ordine în relațiile internaționale, acolo unde rolul principal îl au statele, dar și organizațiile internaționale și, tot mai mult, și alte entități care sunt foarte active. Și tot mai mult sunt active și persoanele fizice, adică indivizii. Până la urmă și dreptul internațional, ca orice altă ramură de drept, este destinat să răspundă nevoilor individuale ale noastre, ale persoanelor fizice, ale oamenilor. Și încercăm să răspundem, prin normele pe care le creăm la nivel internațional, noi, statele și organizațiile internaționale, acestor nevoi ale oamenilor. Iar, la final, după ce o normă este făcută – dacă e bine făcută – ea va răspunde și acestor cerințe ale noastre.

De exemplu, dacă astăzi putem să utilizăm aplicația Google Maps, pe care o aveți pe fiecare telefon mobil, asta se datorează și dreptului internațional, pentru că acest sistem, care se cheamă Global Positioning System sau GPS, este rezultatul unui tratat multilateral, care a fost încheiat la nivel internațional, în cadrul unei organizații internaționale, care se cheamă Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor și care, la rândul său, este o instituție specializată din sistemul ONU, din cadrul Organizației Națiunilor Unite. Tot în sistemul ONU există o organizație tehnică care se ocupă de reglementarea trimiterilor poștale – se cheamă Uniunea Poștală Universală. Dacă nu ar exista o astfel de organizație, nu am putea să trimitem colete, peste graniță, unor prieteni sau unor rude. Tot în sistemul ONU există o organizație care se cheamă Organizația Aviației Civile Internaționale. Dacă nu ar exista această organizație și sistemul de tratate, dintre care cel mai important fiind un tratat încheiat la Chicago, în 1944; dacă n-ar exista această organizație și sistemul aceasta de norme, nu am putea să zburăm cu avionul, într-o călătorie internațională. Deci, iată, aplicații concrete ale dreptului internațional pentru viața noastră de zi cu zi.

Dacă vorbim despre tratate, și la Ministerul Afacerilor Externe ne ocupăm destul de mult de negocierea și încheierea unor tratate internaționale, prin care, iarăși, este extrem de important să răspundem atât obiectivelor de politică externă ale României și, prin asta, să răspundem și nevoilor noastre individuale. Există tratate care au aplicare directă în viața noastră de zi cu zi. Atunci când încheiem un tratat bilateral cu un alt stat, care vizează promovarea și protejarea investițiilor sau evitarea dublei impuneri, asta ne ajută, iarăși, în viața de zi cu zi. Când veți avea un job, să zicem că veți conduce o companie sau veți avea propria dumneavoastră afacere, ca persoană fizică autorizată, veți plăti impozite. Și, dacă aveți o activitate care se desfășoară nu doar în România, ci și în altă țară, e important să nu plătiți de două ori impozitul pentru aceeași activitate. Este motivul pentru care încheiem, cu diverse state, convenții de evitare a dublei impuneri sau dublei impozitări. Deci, iată, foarte pe scurt, câteva aspecte foarte practice.

Dreptul internațional este îngemănat cu dreptul național, el nu trăiește într-o sferă distinctă. În momentul de față, tot ceea ce se întâmplă este interconectat și, atunci există, evident, influențe reciproce și cu alte ramuri de drept. Probabil că ați făcut deja elemente de drept constituțional în studiile de la liceu – bănuiesc. Ei bine, dreptul internațional și dreptul constituțional trăiesc foarte bine împreună, se înțeleg foarte bine, sunt elemente de contact care sunt foarte interesante.

La fel – cu dreptul administrativ, care se referă la modul în care funcționează relațiile cetățeanului cu administrația sau relațiile dintre diverse organe ale administrației publice. Iarăși, dacă vă interesează o carieră internațională, cunoașterea modului în care funcționează organizațiile internaționale este foarte utilă. O astfel de cunoașterea îți dă posibilitatea să ajungi, la un moment dat, funcționar internațional sau să lucrezi în Ministerul Afacerilor Externe.

Ministerul Afacerilor Externe presupune, sigur, nu doar juriști, pentru că, în Minister, întâlnim foarte mulți absolvenți și din alte facultăți. Dar cunoașterea dreptului internațional este un atu, întotdeauna, și orice diplomat trebuie să aibă în ADN-ul său și elemente de drept internațional. Prin urmare, cred că este foarte util ceea ce faceți voi acum. Diplomația este, prin urmare, și o profesie juridica. Le spun și studenților mei care încearcă să își imagineze o carieră în magistratură sau ca avocat sau ca notar. Le spun, atenție, vedeți că mai există și o altă variantă. Există și diplomația ca opțiune de carieră, care până la urmă, în mare parte, este și o profesie juridică.

De altfel, în MAE există și direcții specializate, departamente care se ocupă de aspecte ale creării și aplicării dreptului internațional. Este o direcție care se ocupa de drept internațional care chiar așa se cheamă, Direcția Drept Internațional. Există o direcție care se referă la încheierea de tratate internaționale, există un departament care gestionează problematica drepturilor omului și a protecției persoanelor care aparțin minorităților naționale. La Direcția Protocol, avem aici pe doamna director al Direcției Protocol din MAE, o componentă extrem de importantă o reprezintă și cunoașterea dreptului diplomatic și a tuturor aspectelor care țin de aplicarea Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice. De altfel, Sandra predă și ea la Facultatea de Drept, este colegă cu noi. Iată o mulțime de oportunități pe care le puteți avea dacă doriți o carieră juridică cu acest spice, touch de drept internațional. Departamentul Consular se ocupă de relațiile consulare și de soluționarea diverselor probleme de asistență consulară pe care le au cetățenii români aflați în afara granițelor. Este o activitate extrem de complicată și de intensă, pentru că cetățenii romani se află în momentul acesta aproape peste tot în lume și este nevoie de sprijin pentru a-i asista atunci când au nevoie să își elibereze anumite acte de stare civilă sau alte acte; atunci când este nevoie să fie ajutați să se repatrieze din situații și locuri dificile, unde poate există situații de criză. Anul trecut, în timpul pandemiei, MAE a trebuit să gestioneze o situație foarte complicată cu sprijinul colegilor de la Departamentul Consular și de la toate misiunile consulare, de la secțiile consulare ale ambasadelor din străinătate. Am adus în țară peste 12.000 de cetățeni români care nu mai aveau cum să se întoarcă. Toata lumea atunci, la începutul pandemiei, a închis granițele, a blocat zborurile internaționale, au existat tot felul de situații limită pe care noi a trebuit să le gestionăm. Am organizat zboruri speciale pentru cetățenii români aflați în diverse locuri ale lumii sau să îi ajutăm în alte feluri, pentru a se întoarce în siguranță în țară.

Sunt și alte departamente în MAE care se ocupă, unele chiar mai direct decât altele, de aplicarea dreptului internațional. Există un departament care gestionează relația dintre România și Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Acest departament este condus de un agent al Guvernului României în fața CEDO de la Strasbourg – știți că există diverse cazuri în care cetățeni români sau alte persoane aflate sub jurisdicția României le înaintează împotriva statului român atunci când au întâlnit situații în care anumite drepturi le sunt încălcate. Prin urmare, este nevoie și de o astfel de direcție care să se ocupe de gestionarea apărării intereselor statului român în fața CEDO. Un alt departament, și cu asta am încheiat înșiruirea aceasta de unități de lucru în MAE, se ocupă de relația dintre statul român și Curtea de Justiție a UE de la Luxemburg și se ocupă de contenciosul european de la această instanță internațională, unde întâlnim tot mai mult o activitate din ce în ce mai intensă.

Prin urmare, dacă în MAE am vorbit până acum despre direcții și departamente care se află în Centrala ministerului, în cadrul ministerului există și misiunile noastre diplomatice și consulare. România are una dintre cele mai răspândite rețele de misiuni diplomatice și consulare, dacă nu chiar cea mai extinsă rețea de misiuni consulare ale unui stat din UE în afara granițelor.

Ca să fii diplomat trebuie să ai nu numai cunoștințe de drept internațional. Trebuie să te îmbogățești permanent și cu tot felul de alte elemente de cunoaștere. Trebuie să știi foarte bine istorie, trebuie să știi geografie, trebuie să știi relatii internaționale, trebuie să cunoști elemente și de economie. Trebuie să fii un bun cunoscător de limbi străine, trebuie să cunoști cel puțin o limbă sau două de circulație internațională, engleză, franceză, germană sau alte astfel de limbi importante la care se pot adăuga, evident, și o serie de limbi mai puțin vorbite, dar care pot să reprezinte un atu pentru activitatea dumneavoastră dacă veți ajunge să lucrați în MAE.

Trebuie să fii, în general, foarte bine pregătit și trebuie să ai și o anumită aplecare pentru activitatea diplomatică care totuși presupune destul de multe privațiuni. Trebuie să călătorești foarte mult. Dacă vă plac călătoriile este un lucru spre care vă îndemn să vă îndreptați. De asemenea, trebuie să știi să relaționezi cu ceilalți diplomați, cu ceilalți oficiali ai statului în care te afli. Trebuie să știi să ieși din situații dificile cu zâmbetul pe buze și să ai de asemenea bune abilitați de comunicare. Așadar, ceea ce faceți într-un astfel de tip de eveniment, exercițiul de tip Moot Competition, este un lucru extrem de bun pentru că va dezvolta toate aceste abilitați. Eu am învățat să vorbesc, vă mărturisesc sincer, în relația cu studenții mei de la Facultatea de Drept, unde, evident, la seminar trebuie să discuți foarte mult și să răspunzi la tot felul de întrebări dificile.

Ne ocupam și de lucruri complicate pentru că, la nivel multilateral, trebuie să răspunzi unor evoluții care uneori sunt extrem de rapide și care necesită răspunsuri poate mai puțin convenționale.

Iată spre exemplu situația schimbărilor climatice pe care cu toții o experimentăm atunci când trebuie să ieșim afară dimineața și să vedem dacă ne punem o haină în plus sau în minus pe noi.

Schimbările climatice presupun răspunsuri la nivel internațional și mai ales răspunsuri de tip multilateral, colective, ale statelor și ale organizațiilor internaționale din care facem parte. Recent am lansat o rețea de ambasade verzi sau de misiuni diplomatice implicate în efortul acesta de a crea o diplomație climatică. Și, de asemenea, aș menționa și, cum colega dumneavoastră a vorbit despre Comisia de Drept Internațional (CDI), aș menționa și efortul pe care îl facem la nivelul Comisiei de Drept Internațional, care este un organism de experți din subordinea Adunării Generale a ONU care se ocupă de elaborarea de norme de drept internațional, efortul de a răspunde unor provocări generate de schimbările climatice. Este vorba, de exemplu, de creșterea nivelului mărilor și oceanelor. Încălzirea climatică provoacă o creștere progresivă, din ce în ce mai accelerată a nivelului mărilor și oceanelor la nivel mondial, ceea ce reprezintă o provocare, uneori chiar existențială, pentru statele insulare aflate la o foarte mică diferență de nivel față de nivelul mării. Dacă ne uităm mai ales la statele din regiunea Pacificului sau din regiunea Caraibilor unde, dacă prognozele se vor îndeplini – prognoze care spun că până la sfârșitul acestui secol, nivelul general al mărilor și oceanelor va crește cu aproximativ 1 metru – asta înseamnă că unele dintre aceste state s-ar putea să rămână fără teritoriu. Oricum, în teoria relațiilor internaționale și în dreptul internațional, statul este definit prin teritoriu, populație, guvern, și, mai adăugăm noi la drept internațional, capacitatea de a intra în relații cu alte state și entități care se manifestă la nivel internațional. Dacă dispare un element esențial, cum este teritoriul, s-ar putea ca statul respectiv să dispară pur și simplu. Vă dați seama ce poate să însemne pentru un stat o astfel de perspectivă care nu este foarte îndepărtată în timp, dacă nu se iau măsuri. Iar la nivelul dreptului, putem și noi să luăm măsuri, dincolo de acele demersuri care se fac pentru a scădea emisiile de gaze cu efect de seră care provoacă încălzirea globală.

Și la nivelul CDI, împreună cu alți colegi, acum doi ani, am luat inițiativa de a introduce acest subiect pe ordinea de zi a Comisiei și încercăm să elaborăm niște concluzii care s-ar putea să se transforme, la un moment dat, în niște reguli de drept internațional, în niște norme prin care să ajutăm aceste state care sunt amenințate de perspectiva pierderii teritoriului, de perspectiva reducerii coastelor de la care se măsoară spațiile maritime în care se găsesc resurse importante de pescuit, resurse de hidrocarburi și așa mai departe. Ce se întâmplă cu populația acestor state care se micșorează sau sunt amenințate cu dispariția? Există o nouă categorie de refugiați climaterici? Sunt tot felul de probleme foarte interesante pe care le examinăm și trebuie spus aici că, la nivel mondial, sunt aproape 70 de state care sunt afectate de un astfel de fenomen. Nu e vorba doar despre statele insulare despre care am vorbit, dar și despre state care au regiuni cu coaste care sunt la un nivel foarte apropiat de nivelul mării și care vor fi inundate și își pierd părți importante din teritoriu și resurse. E vorba despre încă 70 de state, aproximativ, care sunt afectate indirect de astfel de situații. Dacă ne raportăm, prin urmare, la nivelul numărului de state membre ONU, care sunt în momentul acesta 193, acest lucru înseamnă ca 2/3, poate mai mult de 2/3 din numărul de state de pe glob, pot fi afectate, într-un fel sau altul, de un astfel de fenomen. Și dreptul internațional vine să ajute. Încearcă să găsească răspunsuri.

O sa vă mai dau un exemplu despre cât de importantă este diplomația și folosirea instrumentelor dreptului internațional pentru a se realiza obiectivele de politică externă importante. Și am să mă refer la un alt subiect care are legătură tot cu spațiile maritime. După cum știți, acum ceva vreme, în 2009, România a câștigat la Haga, la Curtea Internațională de Justiție, un proces care s-a referit la Delimitarea spațiilor maritime în Marea Neagră. Un proces în care au fost România și Ucraina, state vecine, dar care are o istorie îndelungată pentru că e vorba despre împărțirea spațiilor maritime din bazinul de vest al Mării Negre, începută încă din perioada existenței fostei Uniuni Sovietice. România și Uniunea Sovietică au început să negocieze în 1967 un acord de delimitare a acestor spații maritime. Nu am reușit la acel moment să ajungem la o soluție negociată. După ce Uniunea Sovietica a dispărut și Ucraina a devenit succesorul Uniunii Sovietice, am continuat negocierile cu acest stat și iarăși nu am ajuns la nicio soluție, iar în cele din urmă am folosit justiția internațională, adică am sesizat CIJ în 2004, iar în 2009 Curtea a pronunțat o soluție prin care 80% din suprafața aflată în disputa cu Ucraina, adică 9.700 km2 de spații maritime, au revenit României. O soluție foarte bună care a maximizat eforturile pe care România le putea face, o soluție care a fost mai bună decât orice altă soluție am fi putut să obținem dacă am fi putut să obținem un acord negociat și care arată cât de importantă este utilizarea instrumentelor de drept internațional, a instrumentelor justiției internaționale, pentru a-ți atinge obiectivele de politică externă. La acest proiect am lucrat împreună cu colegi din Ministerul Afacerilor Externe, aproape toți absolvenți ai Facultății de Drept a Universității din București, împreună cu colegi din alte instituții ale statului care s-au ocupat de tot felul de lucruri tehnice și am reușit să obținem acest rezultat foarte bun pentru România.

Iată, prin urmare, ce poți face dacă îți pui mintea la contribuție și folosești aceste instrumente de drept internațional, concepte, principii, norme și încerci să le utilizezi așa cum trebuie.

Sigur că puteți să aveți și o carieră academică. Puteți, după ce alegeți, dacă alegeți, o facultate de drept, puteți să ajungeți să predați, așa cum am ales și eu, în Facultatea de Drept. Asta nu înseamnă deloc o decuplare de dimensiunea practică a vieții de zi cu zi a cetățenilor care sunt și ei influențați chiar dacă nu își dau seama – sau nu își dau seama întotdeauna – de dreptul internațional.

Lucrările specialiștilor în acest domeniu, ca și în orice alte domenii în care se poate face cercetare academică, sunt extrem de importante pentru practicieni. Iar dacă reușești să combini dimensiunea cercetării academice și cu o dimensiune de lucru practică este cu atât mai bine, este și mai completă experiența pe care dumneavoastră o veți avea. Noi când am lucrat pentru procesul acesta cu Ucraina la CIJ am folosit, evident, foarte multe lucrări de doctrină, scrise de cercetători în domeniu care ne-au ajutat să găsim cele mai bune soluții în construirea argumentelor noastre care până la urmă au fost câștigătoare.

Sigur că veți putea eventual să alegeți și o carieră în cercetare academică în străinătate. Eu îi încurajez pe studenții mei să meargă la mastere, la cursuri, le dau recomandări ca să aibă dosare de succes în astfel de întreprinderi, dar îi încurajez să se întoarcă și acasă dacă reușesc să își acumuleze cunoștințele de care au nevoie.

Vreau să vă spun că avem nevoie să veniți înapoi, pentru că România are nevoie de specialiști foarte buni și se poate face o carieră foarte frumoasă și în România. Pentru mine și pentru colegii mei din Ministerul Afacerilor Externe este întotdeauna un privilegiu să putem spune că apărăm interesele României și că obținem ceva concret, palpabil, pentru România.

Și la facultate puteți să participați la tot felul de concursuri internaționale. Facultatea de Drept are deja un istoric bun în materie de câștigat concursuri de procese simulate la nivel internațional – sunt tot felul de concursuri care se organizează la Haga (Telders), Jessup în Washington, de către Societatea Americană de Drept Internațional sau în limba franceză – concursul de drept internațional Charles Russeau. Sunt foarte multe oportunități de genul asta și vă îndemn să profitați de ele.

În final, atunci când faceți astfel de alegeri, cum este cea de a participa la un astfel de eveniment, de exercițiu, cred că faceți în același timp, mai mult sau mai puțin conștient, o alegere pentru viitorul dumneavoastră. Poate să reprezinte o cale de dezvoltare a dumneavoastră pe care să mergeți mai departe, poate să însemne o experiență pe care ați încercat-o și care v-a arătat că poate doriți altceva, dar important este să încercați să identificați încă de pe acum, în măsura posibilului, care sunt opțiunile dumneavoastră viitoare.

Indiferent însă care vor fi aceste opțiuni, gândiți-vă ca este foarte important să fiți bine pregătiți. Dacă acest grad foarte mare de pregătire este îmbinat și cu multă pasiune și cu un pic de atracție pentru domeniul în care vă doriți să activați, în final este important ceea ce realizați. Așa cum le spuneam și colegilor mei din Ministerul Afacerilor Externe de mai multe ori după ce am câștigat procesul cu Ucraina sau după ce am obținut alte rezultate importante pentru România, important este ceea ce lași în urma durabil. Deci până la urmă ești exact ceea ce faci. Într-un final, definiția dumneavoastră personală este legată de ceea ce ați făcut efectiv și ați lăsat în urmă.

Mă opresc aici, vă urez mult succes și aștept câteva întrebări din partea dumneavoastră!”

Cuvinte cheie: , ,
Secţiuni: UNIVERSITARIA | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD