Secţiuni » Interviuri
Interviuri
Women in Law
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Admitere în profesii juridice Articole Drept penal Dreptul muncii Flux informații Interviuri Litigii Next Protective SELECTED Universitaria

Andrei Săvescu: Un sfat bun pentru un avocat care termină stagiul de doi ani de la intrarea în profesie și vrea să-și deschidă propriul cabinet

14 mai 2024 | Andi MIRON
Andi Miron

Andi Miron

Andrei Săvescu

Andrei Săvescu

Cele mai recente rezultate ale examenului de admitere în profesia de avocat au ajuns, de curând, în atenția opiniei publice. Doar unul din patru, alteori unul din cinci candidați reușesc să fie admiși în breaslă. Despre provocările aspiranților la profesia de avocat, ale profesioniștilor ce-și desfășoară deja activitatea în Barou și despre perspectivele acestei profesii, Ziare.com a discutat cu Andrei Săvescu, unul dintre cei mai cunoscuți practicieni ai dreptului, din România.

Andi Miron: Cum explicați promovabilitatea atât de scăzută la examenul pentru admiterea în profesia de avocat? Rata de succes este de aproximativ 25%.

Andrei Săvescu: Profesia de avocat este o profesie liberală, însă doar după ce un jurist intră în profesie. Avocații sunt apărătorii drepturilor oamenilor, ei trebuie să fie nu doar energici, activi, ci și bine pregătiți profesional. Pregătirea juridică este un element foarte important, pentru că avocații sunt furnizori de încredere pentru clienții lor. Examenul de admitere în profesia de avocat are un nivel de dificultate care urmărește să selecteze pentru profesie cei mai buni candidați, din perspectiva pregătirii juridice. Faptul ca doar unul din cinci candidați reușește să devină avocat nu înseamnă că examenul este exagerat de dur, dimpotrivă, este o măsură a exigenței organelor de conducere a profesiei de avocat, care organizează concursul.

Andi Miron: Sunt prea mulți, prea puțini avocați în România? Cum apreciați resursa umană, din punctul de vedere al volumului, în raport cu volumul de muncă – numărul de litigii? Dar din punct de vedere calitativ?

Andrei Săvescu: Cred că ar fi potrivit să fie un număr mai mare de avocați în România, dar acest deziderat nu trebuie îndeplinit prin coborârea ștachetei pentru intrarea în profesie. Avocații trebuie să fie foarte bine pregătiți profesional. Într-adevăr, piața serviciilor de avocatură este tărâmul unde avocații sunt mai mult sau mai puțin ocupați, în funcție de cererea pentru serviciile lor, însă nu cred că intrarea facilă în avocatură ar fi de natură să crească nivelul de satisfacere a cererii de servicii juridice. Motivul este că serviciile juridice trebuie să fie de calitate, altminteri nu au caracter de servicii, dimpotrivă, insuficienta pregătire profesională a avocaților poate aduce deservicii clienților, mai cu seamă celor angrenați în procese, justițiabililor.

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Andi Miron: Cum evaluați din punct de vedere calitativ învățământul superior din cadrul universităților private, în comparație cu cel din universitățile de stat, dacă ne referim strict la studiile juridice? De-a lungul timpului, au existat informații negative referitoare la învățământul privat. Mai sunt justificate aceste percepții?

Andrei Săvescu: Absolvenții universităților de stat și private sunt foarte asemănători, în ce privește mecanismele universitare, predarea și nivelul de pregătire al absolvenților înalt funcționali. Universitățile de stat au locuri fără taxă și locuri cu taxă. Universitățile private acordă burse la nivelul taxelor. Diferența este cantitativă: La stat 20% din locuri sunt cu taxă, la privat 80% din locuri sunt cu taxă. În ce privește nivelul de pregătire al absolvenților, diferența este numerică, numărul absolvenților bine pregătiți profesional este mai mare la universitățile de stat pentru că numărul de absolvenți este mai mare. Universitățile de stat au mult mai mulți studenți (cca. 80%) decât universitățile private (cca. 20%).

Andi Miron: Care sunt perspectivele profesiei de avocat, în România, luând în calcul toate aspectele – concurența, numărul de litigii, dezvoltarea tehnologică, criza economică, cultura juridică a populației?

Andrei Săvescu: Profesia de avocat se confruntă cu provocări semnificative, însă asta nu este ceva nou: mereu a fost dificil. Bunăoară, o provocare pentru avocați este faptul că ei sunt, de regulă, adversari, pentru că apără interesele unor clienți cu interese contrare. Pe de altă parte, avocații sunt incomozi pentru autorități și pentru instanțele judecătorești, pentru că valorifică mai bine drepturile oamenilor decât o pot face oamenii înșiși. Într-adevăr, avocații contribuie în mod esențial la respectarea legilor de către autorități și instanțele judecătorești, însă acest rol pozitiv la nivelul societății nu face viața mai ușoară niciunui avocat, privit individual. Avocatura este o profesie pentru juriști care se luptă cu imprecizia și ignoranța. Lupta este mereu grea și, firește, riscantă. De 19 ani predau cyberlaw la facultatea de drept, eu însumi învăț în fiecare zi. Dezvoltarea tehnologică ne obligă să ne adaptăm mereu, inclusiv în domeniul juridic. Cred că avocații sunt privilegiați în această privință, pentru că specificul profesiei de avocat este învățarea continuă.

Andi Miron: Care sunt cele mai mari satisfacții în profesia de avocat?

Andrei Săvescu: Deși uneori le-ar plăcea, avocații nu iau decizii, ci sprijină clienții pentru luarea celor mai bune decizii. Când este bine pentru client, avocatul se bucură. Satisfacția avocatului este să fie încredințat că a făcut ceea ce trebuie făcut. Această satisfacție necesită un anumit profil psihologic, îndepărtat de comoditate, de stilul „merge și așa”. Avocații sunt luptători pasionați, cu arma minții.

Andi Miron: În ce ramură a dreptului sunt cele mai atractive onorarii?

Andrei Săvescu: Probabil că în domeniul dreptului penal, din cauză că în acest domeniu miza este uriașă, libertatea. În penal, clienții nu fac calcule de eficiență, ca în afaceri. Însă onorarii atractive sunt și în alte domenii care necesită o înaltă specializare. Pe de altă parte, atractivitatea onorariului într-o anumită ramură de drept trebuie privită din perspectiva experienței avocatului: un avocat specializat în dreptul muncii va lucra mult mai ușor spețe de dreptul muncii decât un avocat care este nevoit să studieze chestiuni noi pentru el într-o speță de dreptul muncii.

Andi Miron: Care sunt principalele calități pe care trebuie să le îndeplinească un aspirant la profesia de avocat?

Andrei Săvescu: Pentru un aspirant la profesia de avocat este important să fie „easy learner”, o persoană pentru care procesul de învățare este mai puțin dificil comparativ cu alții. Fiecare problemă cu care se confruntă clienții este diferită, motiv pentru care este important ca avocatul să „învețe speța”, să se adapteze cu ușurință la problema juridică și la client. Deopotrivă, avocații trebuie să fie persoane „supportive”, care culeg bucurie din a ajuta oamenii.

Andi Miron: Ce sfaturi puteți oferi unui stagiar ce-și propune ca la un moment dat să-și deschidă propriul cabinet?

Andrei Săvescu: Sfaturile bune sunt prea vagi, deci inutile, iar sfaturile care nu sunt vagi, ci punctuale, au o aplicabilitate foarte restrânsă. Un sfat bun pentru un avocat care termină stagiul de doi ani de la intrarea în profesie și vrea să-și deschidă propriul cabinet este să nu fie singur…

* Mulțumim Ziare.com. Interviul face parte din articolul Care sunt perspectivele profesiei de avocat în România. Doar 1 din 4 candidați sunt admiși. Câți bani se câștigă în domeniu

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership