Secţiuni » Arii de practică » Business » Cyberlaw
Cyberlaw
CărţiProfesionişti
Banner BA-01
Banner BA-02
Afaceri transfrontaliere Articole Business Cyberlaw Data protection Drept comercial Drept penal Dreptul muncii Dreptul proprietatii intelectuale Dreptul securității sociale Dreptul Uniunii Europene Drepturile omului Familie Flux informații Insolvență Litigii Note de studiu Piața de capital RNSJ SELECTED Transporturi

Civilizația cu picioare de pluș. O lucrare în coautorat

17 mai 2024 | Andrei SĂVESCU, Jeva CODE
Andrei Săvescu

Andrei Săvescu

Jeva Code

Jeva Code

1. Despre civilizație. Ne place tuturor civilizația noastră, a oamenilor. Oamenii se gândesc, se îngrijesc unii pe alții, se bat și cooperează. Rezultatul activității oamenilor este o civilizație plăcută, catifelată, din cap până în picioare. Din negura vremurilor până azi, civilizația oamenilor se sprijină pe reguli. De curând, și pe software[1]. Iată câteva elemente de reguli în materie de software, la nivelul Uniunii Europene și la nivelul României.

2. Servicii de încredere. Bunăoară, Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE, care are ca obiectiv să crească încrederea în tranzacțiile electronice de pe piața internă europeană prin furnizarea unei baze comune pentru realizarea de interacțiuni electronice sigure între cetățeni, întreprinderi și autoritățile publice, contribuind astfel la creșterea eficienței serviciilor online din sectorul public și privat, a activităților economice electronice și a comerțului electronic în Uniune. Regulamentul cuprinde dispoziții cu aplicare directă la nivelul Uniunii Europene referitoare la „identificare electronică” (procesul de utilizare a datelor de identificare a persoanelor în format electronic, reprezentând în mod unic fie o persoană fizică sau juridică, fie o persoană fizică care reprezintă o persoană juridică), „semnătură electronică” (date în format electronic, atașate la sau asociate logic cu alte date în format electronic și care sunt utilizate de semnatar pentru a semna), „sigiliu electronic” (date în format electronic atașate la sau asociate logic cu alte date în format electronic pentru asigurarea originii și integrității acestora din urmă), „certificat pentru sigiliul electronic” (atestare electronică care face legătura între datele de validare a sigiliului electronic și o persoană juridică și care confirmă numele persoanei respective), „document electronic” (orice conținut stocat în format electronic, în special sub formă de text sau de înregistrare sonoră, vizuală sau audiovizuală) ș.a. În orice caz, potrivit art. 46 din Regulament, unui document electronic nu i se poate refuza efectul juridic și posibilitatea de a fi acceptat ca dovadă în procedurile judiciare doar din motiv că este sub formă electronică.

3. Transporturi. Potrivit Regulamentului (UE) 2020/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 privind informațiile electronice referitoare la transportul de mărfuri, absența unui cadru juridic uniform la nivelul Uniunii care să impună autorităților competente să accepte informațiile relevante referitoare la transportul de mărfuri în formă electronică, era principalul motiv al lipsei progresului în ceea ce privește simplificarea și îmbunătățirea eficienței schimburilor de informații, care sunt posibile prin intermediul mijloacelor electronice disponibile. În schimb, acceptarea de către autoritățile competente a informațiilor în formă electronică cu specificații comune facilitează nu numai comunicarea dintre autoritățile competente și operatorii economici, ci și, indirect, dezvoltarea unei comunicări electronice uniformizate și simplificate între întreprinderi în întreaga Uniune Europeană, având ca efect reduceri semnificative ale costurilor administrative pentru operatorii economici și, în special, pentru IMM-uri, care reprezintă marea majoritate a întreprinderilor de transport și de logistică din Uniune. În concepția legiuitorului european, este important ca toate autoritățile competente să aibă acces direct și în timp real la informațiile de reglementare relevante în format electronic. În acest scop, precum și în conformitate cu principiul „digital în mod implicit”, astfel cum se menționează în comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020 – Accelerarea transformării digitale a guvernării”, utilizarea mijloacelor electronice ar trebui să devină principala modalitate pentru schimbul de informații de reglementare între operatorii economici și autoritățile competente. Așadar, Regulamentul are scopul de a facilita și încuraja furnizarea de informații între operatorii economici și autoritățile competente prin mijloace electronice. Acest Regulament introduce o noțiune care merită o mențiune specială: “format lizibil pentru om”, adică o modalitate de prezentare a datelor în formă electronică ce poate fi utilizată ca informație de către o persoană fizică fără a necesita o prelucrare ulterioară. În vreme ce comunicarea între operatorii economici și autorități se face prin mijloace tehnice și utilizând un limbaj complex, din domeniul fizicii și matematicii, informațiile relevante trebuie să poată fi înfățișate și într-un format lizibil pentru om. Cu alte cuvinte, și la nivelul acestei Reglementări este vizibilă preocuparea pentru diminuarea complexității, în așa fel încât tehnologia informației să fie accesibilă pentru un număr cât mai mare de oameni.

4. Livrare de colete. Pe aceeași linie, Regulamentul (UE) 2018/644 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 aprilie 2018 privind serviciile de livrare transfrontalieră de colete, având în vedere că serviciile de livrare a coletelor individuale fac parte din serviciul universal în fiecare stat membru și, de asemenea, reprezintă serviciile cel mai frecvent utilizate de către persoanele fizice și întreprinderile mici, conține reglementări menite să îmbunătățească transparența și accesibilitatea tarifelor, elemente necesară pentru dezvoltarea comerțului electronic. Regulamentul instituie definiții clare ale coletelor, ale serviciilor de livrare de colete și ale furnizorilor de servicii de livrare de colete și precizează care sunt trimiterile poștale vizate de respectivele definiții. Reglementarea vizează coletele care conțin bunuri cu sau fără valoare comercială, cu o greutate de până la 31,5 kg, dat fiind că trimiterile mai grele nu pot fi manipulate de o singură persoană de statură medie fără ajutorul unor mijloace mecanice și că această activitate face parte din sectorul transportului de marfă și al logisticii. Potrivit acestei reglementări europene, care, subliniem iarăși, se aplică direct în dreptul românesc, toți comercianții care încheie cu consumatori contracte de vânzare care includ trimiterea transfrontalieră de colete pun la dispoziție, dacă este posibil și după caz, în etapa precontractuală, informații despre opțiunile de livrare transfrontalieră pentru contractul de vânzare specific și despre costurile care trebuie plătite de consumatori pentru livrarea transfrontalieră de colete, precum și, după caz, propriile lor politici în materie de tratare a reclamațiilor. Este locul aici să remarcă că reglementarea din România în această materie, la care ne-am referit mai sus, este mult mai detaliată și mai protectivă pentru consumatori.

5. Plăți transfrontaliere. Regulamentul (UE) 2021/1230 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iulie 2021 privind plățile transfrontaliere în Uniune are ca scop să preveni fragmentarea piețelor de plată, prin instituirea principiului egalității comisioanelor. Această idee simplă este în realitate complexă în practică, întrucât tipologia plăților este largă, astfel încât pentru fiecare categorie de operațiune de plată transfrontalieră ar trebui să fie identificată o plată națională care are caracteristici identice sau foarte similare cu plata transfrontalieră. Ar putea fi folosite, printre altele, următoarele criterii de identificare a plății naționale care corespund unei plăți transfrontaliere: canalul de inițiere, de executare și de finalizare a plății, gradul de automatizare, orice formă de garantare a plății, statutul clientului și relația cu prestatorul serviciilor de plată sau instrumentul de plată utilizat. Reglementarea definește „plata națională” ca fiind o operațiune de plată prelucrată electronic, inițiată de către un plătitor, de către sau printr-un beneficiar al plății, în cazul în care prestatorul de servicii de plată al plătitorului și prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății au sediul în același stat membru, iar „plată transfrontalieră” ca fiind o operațiune de plată prelucrată electronic, inițiată de către un plătitor, de către sau printr-un beneficiar al plății, în cazul în care prestatorul de servicii de plată al plătitorului și prestatorul de servicii de plată al beneficiarului plății au sediul în state membre diferite. Ideea centrală a Regulamentului este, potrivit art. 3 alin. 1, următoarea: comisioanele percepute de un prestator de servicii de plată de la un utilizator de servicii de plată pentru plățile transfrontaliere în euro sunt identice cu comisioanele percepute de acel prestator de servicii de plată pentru plățile naționale corespunzătoare de aceeași valoare efectuate în moneda națională a statului membru în care își are sediul prestatorul de servicii de plată al utilizatorului serviciului de plată. Deși Regulamentul pare foarte strict, aplicabilitatea sa practică are un dinamism special, din cauză că el prevede că statele membre stabilesc regimul sancțiunilor aplicabile în cazul încălcării lui și adoptă toate măsurile necesare pentru a se asigura că acestea sunt aplicate. Firește, Regulamentul prevede și că sancțiunile, care vor fi stabilite și aplicate de state, trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare.

6. Tonul roșu. Chiar și Regulamentul (UE) nr. 640/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2010 de stabilire a unui program de documentare a capturilor de ton roșu ( Thunnus thynnus ) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1984/2003 al Consiliului este relevant din perspectiva tehnologiei informație, întrucât prevede, la art. 4 alin. 1, pentru comandanții navelor de capturare, operatorii capcanelor, operatorii fermelor piscicole, vânzătorii, exportatorii sau reprezentanții lor autorizați obligația de a completa, dacă este posibil în formă electronică, documentul de captură înscriind informațiile cerute în secțiunile corespunzătoare și de a solicit validarea acestuia, dacă este posibil în format electronic, de fiecare dată când debarcă, transferă, plasează în cuști, recoltează, transbordează, comercializează intern sau exportă ton roșu. Ceea ce pentru aceștia este o opțiune (forma electronică), pentru state este o obligație: statele membre transmit, pe cale electronică, o copie a tuturor documentelor de captură validate sau a tuturor certificatelor de reexport validate către Comisia Europeană și alte autorități și organizații menționate de art. 8 din Regulament.

7. Protecția datelor cu caracter personal. Principala reglementare în materia protecției datelor cu caracter personal este Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Libera circulație a datelor cu caracter personal în interiorul Uniunii nu poate fi restricționată sau interzisă din motive legate de protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal (art. 1 alin. 3 din Regulament). Regulamentul încearcă (în mod explicit în art. 3) să pună o frână în calea realizării managementului atenției persoanelor fizice din spațiul european de către agenți activi din afara acestui spațiu. Acesta este un beneficiu economic difuz, dar important.

8. Cod vamal uniform. Potrivit Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, Comisiei Europene, care are sarcina de a asigura condiții uniforme de punere în aplicare Regulamentului, i se confere competențe de executare pentru a stabili, printre altele, modalitățile tehnice pentru dezvoltarea, întreținerea și utilizarea sistemelor electronice. De fapt, potrivit Regulamentului, în materie vamală alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor ar putea fi utilizate în special cu titlu tranzitoriu, atunci când sistemele electronice necesare nu sunt încă operaționale. Bineînțeles, scopul este simplificarea procedurilor vamale, iar simplificarea procedurilor vamale într-un mediu electronic impune o partajare a responsabilităților între autoritățile vamale ale diferitelor state membre. În orice caz, regula este ca declarațiile vamale, dar nu numai, să fie întocmite pe cale electronică. Textual, art. 6 alin. 1 din Regulament statuează că toate schimburile de informații, precum declarațiile, cererile sau deciziile, între autoritățile vamale și între operatorii economici și autoritățile vamale, precum și stocarea acestor informații, în conformitate cu legislația vamală, se efectuează prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. Întreg Titlul IX al Regulamentului se referă la sisteme electronice și simplificări.

9. Mărci. Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene prevede un regim al mărcilor care conferă întreprinderilor dreptul de a dobândi, conform unei proceduri unice, mărci UE care să se bucure de o protecție uniformă și să producă efecte pe întreg teritoriul Uniunii. Trebuie precizat însă că dreptul Uniunii privind mărcile nu se substituie legislațiilor statelor membre referitoare la mărci, întrucât mărcile naționale sunt în continuare necesare pentru întreprinderile care nu doresc ca protecția mărcilor lor să fie asigurată la nivelul Uniunii sau care nu sunt în măsură să obțină protecție la nivelul întregii Uniuni, în timp ce obținerea protecției naționale nu ridică nicio problemă. Toate comunicările cu Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală se pot face în format electronic, potrivit art. 100 din Regulament, ba chiar și certificatul de înregistrare a mărcii europene se poate emite în format electronic. Firește, și registrul mărcilor este ținut (și) în format electronic. Potrivit Regulamentului, Oficiul colectează și stochează într-o bază de date electronică toate informațiile furnizate de solicitanți sau de oricare altă parte la procedura de înregistrare/contestare a mărcilor. De asemenea, Oficiul stabilește condițiile de acces la baza de date electronică și modul în care conținutul acesteia, poate fi pus la dispoziție într-o formă prelucrabilă electronic. Cu unele excepții referitoare la datele cu caracter personal, toate datele se păstrează pe o perioadă nedeterminată. Regulamentul adâncește reglementarea, prevăzând chiar și taxele de înregistrare a mărcilor europene și alte taxe, într-o modalitate care încurajează utilizarea mijloacelor electronice. Astfel, de exemplu, taxa de bază pentru cererea de înregistrare a unei mărci UE individuale este de 1000 EUR, dar în cazul unei cereri electronice este de 850 EUR.

10. Netflix, Disney ș.a. Dezvoltarea tehnologică accentuată din ultima perioadă și dorința oamenilor de libertate prin stăpânirea unor computere personale, precum și dezvoltările din domeniul comunicațiilor electronice la distanță, au dus la o largă răspândire a dispozitivelor portabile precum laptopurile, tabletele și telefoanele inteligente și la facilitarea utilizării serviciilor de conținut online, oferind acces la acestea indiferent de locul unde se află utilizatorul. Pentru a adapta cadrul juridic armonizat referitor la drepturile de autor și drepturile conexe și de a pune la dispoziție o abordare comună în ceea ce privește furnizarea de servicii de conținut online abonaților aflați temporar în alt stat membru decât statul membru de reședință al acestora, prin înlăturarea barierelor în calea portabilității transfrontaliere a serviciilor de conținut online furnizate în mod legal, a fost adoptat Regulamentul (UE) 2017/1128 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online în cadrul pieței interne. Regulamentul reglementează portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online, oferind consumatorilor un mijloc suplimentar de acces legal la conținutul online, fără a afecta nivelul ridicat de protecție garantat de drepturile de autor și drepturile conexe în Uniune și fără a modifica modelele actuale de acordare a licențelor, cum ar fi licențele teritoriale. În esență, potrivit art. 3 din Regulament, furnizorul unui serviciu de conținut online furnizat în schimbul unei sume de bani permite unui abonat care se află temporar într-un stat membru să acceseze și utilizeze serviciul de conținut online în aceleași condiții ca în statul membru de reședință, inclusiv prin asigurarea accesului la același conținut, pe aceeași gamă și număr de dispozitive, pentru același număr de utilizatori și cu aceleași funcționalități, dar fără a impune alte costuri suplimentare. Portabilitatea transfrontalieră a conținutului online la nivelul întregii Uniuni Europene este atât de importantă încât Regulamentul conține prevederi care limitează libertatea contractuală, realizând o imixtiune puternică asupra întreprinderilor care furnizează conținut online. Astfel, potrivit art. 7, orice dispoziții contractuale, inclusiv cele încheiate între furnizorii de servicii de conținut online și titularii drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe sau titularii oricăror alte drepturi asupra conținutului serviciilor de conținut online, precum și cele încheiate între astfel de furnizori și abonații lor, care contravin Regulamentului, inclusiv cele care interzic portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online sau limitează această portabilitate la o anumită perioadă de timp, sunt neexecutorii. Mai mult decât atât, vizând furnizorii de conținut online non-UE, cum ar fi Netflix, Amazon, Disney ș.a., Regulamentul se aplică indiferent de legea aplicabilă contractelor încheiate între furnizorii de servicii de conținut online și titularii drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe sau titularii oricăror alte drepturi asupra conținutului serviciilor de conținut online sau contractelor dintre astfel de furnizori și abonații lor.

11. Marketplace. Serviciile de intermediere online pot fi esențiale pentru succesul comercial al unora dintre întreprinderilor care le utilizează. Mulți operatori economici folosesc platforme de intermediere, marketplace, cum este cazul emag.ro. Este important ca întreprinderile să poată avea încredere în serviciile de intermediere online, pentru că intermedierea a tot mai multe tranzacții prin serviciile de intermediere online conduce la o dependență sporită a acestor întreprinderi utilizatoare de servicii de intermediere online, în special microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (IMM). Ca urmare a acestei dependențe crescânde, furnizorii de astfel de servicii negociază adesea de pe o poziție de superioritate, care le permite să se comporte în practică în mod unilateral într-o manieră care poate fi inechitabilă și care poate aduce prejudicii intereselor legitime ale întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online și, indirect, și consumatorilor din Uniune. De exemplu, ei le-ar putea impune în mod unilateral întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online practici care se abat în mod vădit de la buna conduită comercială sau care sunt contrare bunei-credințe și corectitudinii. Ca o reacție la aceste realități, pentru soluționarea acestor potențiale divergențe din economia platformelor online, a fost adoptat Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online. Regulamentul se referă și la motoarele de căutare online, motiv pentru care îl vom aborda îndeaproape în secțiunea dedicată. Cu titlu general trebui să menționăm însă aici că, întrucât serviciile de intermediere online și motoarele de căutare online au, în general, o dimensiune globală, Regulamentul se aplică furnizorilor respectivelor servicii indiferent dacă sunt stabiliți într-un stat membru sau în afara Uniunii, dacă întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online sau utilizatorii profesionali de site-uri sunt stabilite în Uniune sau dacă oferta de bunurile sau servicii este adresată consumatorilor situați în Uniune, fie și doar pentru o parte a tranzacției. Cu alte cuvinte, intră sub incidența Regulamentului piețele de comerț electronic online, inclusiv cele colaborative pe care își desfășoară activitatea întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, serviciile de aplicații informatice online, precum magazinele de aplicații, și serviciile de platforme sociale online, indiferent de tehnologia utilizată pentru a furniza astfel de servicii.

12. Soluționarea online a litigiilor. Regulamentul (UE) nr. 524/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE (Regulamentul privind SOL în materie de consum) instituie în sarcina comercianților stabiliți în Uniune care încheie contracte de vânzări sau de prestare de servicii online și piețele online stabilite în Uniune obligația de a amplasa în paginile lor web un link electronic către platforma SOL (ec.europa.eu/consumers/odr) în așa fel încât să fie ușor accesibil pentru consumatori. Ideea centrală a reglementării europene este de a da crea posibilitatea, dar și de a încuraja recurgerea la proceduri simple și necostisitoare de soluționare a litigiilor, pentru a stimula încrederea consumatorilor și a comercianților în piața unică digitală.

13. Reguli uniforme pentru produse. Dezvoltarea comerțului electronic creează probleme pentru autoritățile de supraveghere a pieței în ceea ce privește asigurarea conformității produselor oferite spre vânzare online și asigurarea efectivă a aplicării legislației de armonizare a Uniunii, întrucât numărul operatorilor economici care oferă produse direct consumatorilor, prin mijloace electronice, este în creștere, iar aceștia sunt situați în state diferite și oferă produse și servicii unor destinatari din state diferite. Comerțul electronic prezintă anumite provocări pentru autoritățile de supraveghere a pieței în ceea ce privește protecția sănătății și siguranței utilizatorilor finali împotriva produselor neconforme, care rezidă printre altele, în localizarea produselor vândute online, identificarea operatorilor economici responsabili sau realizarea de evaluări ale riscurilor sau de teste, din cauza imposibilității de a accede fizic la produse. În acest context, a fost adoptat Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011. În esență, potrivit Regulamentului, Comisia Europeană a dezvoltat o interfață electronică care să permită transmiterea de date între sistemele vamale naționale și sistemul de informații și comunicare (ICSMS și RAPEX).

14. Moartea persoanelor juridice. La fel ca și oamenii, afacerile se nasc, trăiesc și mor, dar în general mai puțin decât oamenii. Una dintre exigențele unei bune funcționări a pieței interne la nivelul întregii Uniuni Europene este ca procedurile transfrontaliere de insolvență să funcționeze eficient și efectiv. Este necesar să se evite ca stăpânii afacerilor să transfere active sau proceduri judiciare dintr-un stat membru în altul, în încercarea de a obține o situație juridică mai favorabilă în detrimentul masei credale, adică să realizeze un “turism judiciar”. Cu această motivare, precum și din cauza faptului,, datorită diferențelor majore din dreptul material, nu este practică introducerea unor proceduri de insolvență cu aplicabilitate universală în întreaga Uniune, a fost adoptate Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind procedurile de insolvență. Regulament permite deschiderea procedurii principale de insolvență în statul membru în care se află centrul intereselor principale ale debitorului, procedură care are, de principiu, o întindere universală și include toate bunurile debitorului. Totuși, pentru a proteja interesele diferite, Regulamentul permite deschiderea de proceduri secundare de insolvență paralele cu procedura principală de insolvență în statele membre în care debitorul are un sediu. Competența de a deschide procedura principală de insolvență revine instanțelor din statul membru pe teritoriul căruia se află centrul intereselor principale ale debitorului, însă cererea de insolvență poate fi formulată de orice creditor străin. Regulamentul instituie un sistem descentralizat de interconectare a registrelor de insolvență, alcătuit din registrele de insolvență și portalul european e-justiție, care servește ca punct central de acces public electronic la informațiile din sistem. Sistemul oferă un serviciu de căutare în toate limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii în scopul de a face publice informațiile obligatorii, precum și orice alte documente sau informații incluse în registrele de insolvență pe care statele membre decid să le facă publice prin intermediul portalului european e-justiție.

15. Documente. Utilizarea documentelor false în Uniunea Europeană este în creștere, din cauza numărul mare de oameni, numărului mare de documente și lipsei de informare cu privire la ce este veritabil și ce este fals, într-un spațiu european mare și divers. Fraudarea documentelor și frauda de identitate implică producerea și utilizarea de documente false și utilizarea unor documente autentice obținute în mod fraudulos, iar documentele false sunt un instrument infracțional multifuncțional. Luând în considerare necesitatea existenței și accesibilității consultării unor informații de înaltă calitate privind posibilele puncte de detecție, în special privind elementele de securitate și caracteristicile fraudei, precum și o actualizare frecventă a respectivelor informații, a fost elaborat Regulamentul (UE) 2020/493 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 martie 2020 privind sistemul Documente false și autentice online (FADO). Sistemul FADO asigură stocarea electronică, schimbul rapid și validarea informațiilor referitoare la documente autentice și false. Având în vedere că depistarea documentelor false este importantă nu doar pentru autorități, ci și pentru cetățeni, organizații și în general pentru mediul de afaceri, a fost creat și într-un registru public online al documentelor autentice de călătorie și de identitate, cunoscut sub denumirea de PRADO.

16. Divorțul e mai simplu. Regulamentul (UE) nr. 1259/2010 al Consiliului din 20 decembrie 2010 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în domeniul legii aplicabile divorțului și separării de corp instituie un cadru juridic în domeniul legii aplicabile divorțului și separării de corp în statele membre, să garanteze cetățenilor soluții corespunzătoare în materie de securitate juridică, previzibilitate și flexibilitate și să prevină situația în care unul dintre soți solicită divorțul înaintea celuilalt pentru a se asigura că procedura este supusă unei anumite legi, pe care acesta o consideră a fi mai favorabilă intereselor sale. Potrivit art. 7 din Regulament, soții pot conveni să desemneze legea aplicabilă divorțului și separării de corp printr-un acord încheiat în scris, datat și semnat de ambii soți, context în care orice comunicare sub formă electronică care permite consemnarea durabilă a acordului este considerată ca reprezentând o formă scrisă. Așadar, nu este nevoie de un înscris, ci doar de o formă scrisă a acordului, inclusiv, e-mail, care constituie un început de dovadă scrisă, nu un înscris sub semnătură privată. Cu atât mai puțin este necesară o semnătură electronică calificată.

17. Domenii de internet. Regulamentul (UE) 2019/517 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 privind punerea în aplicare și funcționarea numelui de domeniu de nivel superior .eu, permite societăților, organizațiilor și persoanelor fizice din Uniune să înregistreze un nume de domeniu .eu din orice stat membru, apreciindu-se că existența unui astfel de nume de domeniu este importantă pentru consolidarea identității Uniunii online. Este important de menționat aici că ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers) este organizația care gestionează și coordonează domeniile de internet, inclusiv domeniile .eu. ICANN este o organizație non-guvernamentală non-profit cu sediul în Statele Unite ale Americii care, din anul 1998, a preluat activitatea de gestionare a domeniilor de internet, care au fost dezvoltate inițial de către Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii. Potrivit art. 3 din Regulament, înregistrarea unuia sau a mai multor nume de domenii .eu poate fi solicitată de cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, indiferent de reședință, de persoanele fizice care au măcar reședința într-un stat membru, precum și de organizațiile stabilite în Uniunea Europeană, instituții și orice alte organizații.

18. Legi oficiale doar online. Potrivit art. 1 alin. 2 din Regulamentului (UE) nr. 216/2013 al Consiliului din 7 martie 2013 privind publicarea electronică a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, numai Jurnalul Oficial publicat în format electronic (denumit în continuare „ediția electronică a Jurnalului Oficial”) este autentic și produce efecte juridice. Potrivit art. 2 alin. 1 din același Regulament, așa cum a fost el modificat prin Regulamentul (UE) 2018/2056, ediția electronică a Jurnalului Oficial poartă o semnătură electronică calificată sau un sigiliu electronic calificat, astfel încât publicul să poată verifica în mod adecvat  caracterul autentic al ediției electronice a Jurnalului Oficial[2].

19. Operațiuni pe piața de capital. În esență, piața de capital este instrumentul care permite investitorilor să modifice cu repeziciune susținerea pe care o acordă întreprinderilor. Operațiunile pe piața de capital sunt reglementate de Legea nr. 297/2004 privind piața de capital și de numeroase alte acte normative. Legea 297/2004 se referă, printre altele, la investițiile permise și limitările aplicabile acestora, precum și la regulile de tranzacționare a titlurilor de participare, reguli privind emisiunea, deținerea și vânzarea acțiunilor, dar și la protecţia deţinătorilor de titluri de participare și la autorizarea, funcţionarea şi retragerea autorizaţiei operatorilor de piaţă. Un concept important al operațiunilor pe piața de capital este cel de piață reglementată. Potrivit Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, piața reglementată este locul de tranzacționare, adică un sistem organizat de tranzacționare. Sistemele de tranzacționare funcționează prin mijloace electronice. Reglementarea românească a piețelor reglementate este subsecventă reglementărilor Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare. Aceste piețe se bazează pe o tehnică de tranzacţionare algoritmică de mare frecvenţă.  Tehnică de tranzacţionare algoritmică constă într-o o infrastructură menită să minimizeze perioadele de latenţă ale reţelei sau de alte tipuri, care dispune de cel puţin una dintre următoarele dotări aferente introducerii algoritmice a ordinelor: colocare, hosting de proximitate sau acces electronic direct de mare viteză. În mod esențial, sistemul permite iniţierea, generarea, direcţionarea și executarea ordinelor fără intervenţie umană pentru tranzacţiile sau ordinele individuale şi rate intrazilnice ridicate de mesaje constituind ordine, cotaţii sau anulări. Potrivit legii nr. 126/2018, tranzacţionarea algoritmică este tranzacţionarea de instrumente financiare pe baza unui algoritm computerizat care stabileşte în mod automat, cu intervenţie umană minimă sau fără intervenţie umană, unii parametri individuali ai ordinelor, precum iniţierea ordinului, momentul iniţierii, preţul sau cantitatea ordinului sau modul în care ordinul să fie gestionat după trimiterea lui, şi nu include sistemele utilizate exclusiv în scopul direcţionării ordinelor către unul sau mai multe locuri de tranzacţionare, al procesării ordinelor care nu implică stabilirea unor parametrii de tranzacţionare, al confirmării ordinelor sau al procesării posttranzacţionare a tranzacţiilor executate. Convorbirile telefonice și întreaga corespondență realizată de investitori și intermediarii lor se înregistrează cu mijloace electronice. Persoanele care administrează şi/sau operează activitatea unei pieţe reglementate se numesc operatori de piață. Bursa de valori din România (BVB) administrează piața reglementată din România, cu respectarea prevederilor legii române și a regulamentului european. Astfel, potrivit art. 6 din Regulament, operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare fac publice prețul, volumul și momentul tranzacțiilor executate în ceea ce privește acțiunile, certificatele de depozit, fondurile tranzacționate la bursă, certificatele și alte instrumente financiare similare tranzacționate în locul de tranzacționare în cauză. Operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare fac publice detaliile tuturor acestor tranzacții pe cât posibil, din punct de vedere tehnic, în timp real. Deopotrivă, operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare asigură accesul firmelor de investiții care sunt obligate să publice detaliile tranzacțiilor lor cu acțiuni, certificate de depozit, fonduri tranzacționate la bursă, certificate și alte instrumente financiare similare, în condiții comerciale rezonabile și pe bază nediscriminatorie, la mecanismele pe care le utilizează pentru a face publice informațiile. Bursa de Valori București SA este o societate care administrează atât piața principală cât și piața AeRO. Piața principală cuprinde companii care au o capitalizare bursieră de minim 1 mil. euro, iar piața AeRO companii mai mici. Piețele de capital funcționează prin construirea permanentă a unui flux de date electronice, care sunt puse la dispoziția publicului. Din acest motiv, operatorul de piaţă are obligația să instituie sisteme, proceduri şi mecanisme eficiente pentru a asigura faptul că sistemele sale electronice sunt reziliente şi au suficientă capacitate pentru a face faţă volumului maxim de ordine şi de mesaje, precum și că pot asigura o tranzacţionare ordonată în condiţii de tensiune pe piaţă, sunt pe deplin testate pentru a asigura întrunirea acestor condiţii şi fac obiectul unor mecanisme eficiente de asigurare a continuităţii activităţii şi serviciilor în cazul în care survine o defecţiune a sistemelor sale de tranzacţionare. Atât reglementarea mecanismelor de piață cât și a funcționării sistemelor informatice este foarte detaliată. Bunăoară, datorită faptului că volumele mari de date necesită resurse tehnice speciale, care impun externalizarea unor operațiuni tehnice, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), sub a cărei autoritate se desfășoară activitatea pe piața de capital, a reglementat chiar și modul în care se realizează externalizarea către furnizorii de servicii cloud, prin Norma ASF nr. 21/2021 pentru aplicarea Ghidului privind externalizarea către furnizorii de servicii cloud, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 869 din 10 septembrie 2021.

Așadar, funcționarea piețelor de capital se bazează în mod esențial pe sistemele informatice.

20. Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice reglementează modul de realizare a achiziţiilor publice, procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi de organizare a concursurilor de soluţii, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, precum şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor de achiziţie publică. Scopul acestei foarte importante reglementări este asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială. Achizițiile publice, adică achiziţile de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract de achiziţie publică de către autorităţi de la operatori economici se desfășoară utilizând sisteme informatice. Astfel, de exemplu, achizițiile publice în România se realizează utilizând un documentul unic de achiziţii european furnizat în format electronic prin utilizarea formatului standard stabilit de Comisia Europeană, constând în declaraţia pe propria răspundere a operatorului economic cu privire la îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie. La fel, în cadrul achizițiilor publice este utilizat sistemul e-Certis, adică un sistem electronic implementat şi administrat de Comisia Europeană cuprinzând informaţii privind certificate şi alte documente justificative solicitate în mod obişnuit de autorităţile contractante în cadrul procedurilor de atribuire. Dealtfel întreaga procedură se realizează utilizând echipamente electronice de procesare, inclusiv compresie digitală, şi stocare a datelor emise, transmise şi recepţionate prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice. Cu alte cuvinte, achizițiile publice sunt de neconceput în absența mijloacelor electronice și sistemelor informatice. Achizițiile publice se realizează în cadrul unui sistem de licitație electronică. Licitația electronică este procesul repetitiv desfăşurat prin mijloace electronice după o evaluare iniţială completă a ofertelor, în cadrul căruia ofertanţii au posibilitatea de a reduce preţurile prezentate şi/sau de a îmbunătăţi alte valori ale unor elemente ale ofertei, care permite clasificarea ofertelor prin metode automate de evaluare. Elementul central este sistemul electronic de achiziţii publice, denumit SEAP, care este un sistem informatic de utilitate publică, accesibil prin internet la o adresă dedicată (https://www.e-licitatie.ro/), utilizat în scopul aplicării prin mijloace electronice a procedurilor de atribuire şi în scopul publicării anunţurilor la nivel naţional. În cadrul SEAP funcționează un sistem dinamic de achiziţii, procesul de achiziţie organizat în integralitate prin mijloace electronice şi deschis, pe întreaga sa perioadă de valabilitate, oricărui operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi selecţie, pentru achiziţii de uz curent, ale căror caracteristici general disponibile pe piaţă satisfac necesităţile autorităţii contractante. Sistemul SEAP este utilizat atât pentru achizițiile publice obișnuite, cât și pentru cele sectoriale, reglementate de Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale. Așadar, regula este utilizarea SEAP pentru contractele de achiziţie publică, acordurile-cadru şi concursurile de soluţii, cu unele excepții. Este interesant de remarcat că printre excepții, nu doar de la utilizarea SEAP, ci chiar și de la aplicabilitatea legii achizițiilor publice, se numără și contractele de achiziţie publică, acordurile-cadru şi concursurile de soluţii care au ca scop principal să permită autorităţilor contractante să furnizeze sau să exploateze reţele publice de comunicaţii electronice ori să furnizeze către public unul sau mai multe servicii de comunicaţii electronice. Această excepție are două cauze. Una constă în faptul că domeniul comunicațiilor electronice are o complexitate atât de mare și ramnificații atât de vaste încât este greu de încadrat într-un sistem standardizat. Cealaltă cauză, mai importantă decât prima, este aceea că domeniul comunicațiilor electronice are o importanță strategică pentru România, la fel ca pentru orice stat, astfel încât grila de evaluare a contractorilor are criterii care, ele însele, sunt secret de stat, astfel încât nu poate fi cuprinsă în sistemul SEAP. Asemănător, sistemul SEAP este inadecvat și pentru cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de materiale pentru programe destinate serviciilor media audiovizuale, atribuite de furnizori de servicii media, ori contractelor pentru spaţiu de emisie sau furnizarea de programe care sunt atribuite furnizorilor de servicii media. Din motive diferite, însă ușor de înțeles, sistemul SEAP nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect servicii juridice, adică: asistenţa şi reprezentarea unui client de către un avocat în sensul prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, în cadrul unei proceduri de arbitraj sau de mediere ori al altei forme de soluţionare alternativă a disputelor desfăşurate în faţa unei instanţe sau altui organism naţional de arbitraj ori de mediere sau de soluţionare alternativă a disputelor în altă formă din România ori din alt stat sau în faţa unei instanţe internaţionale de arbitraj ori de mediere sau de soluţionare alternativă a disputelor în altă formă; asistenţa şi reprezentarea unui client de către un avocat în cadrul unor proceduri judiciare în faţa instanţelor de judecată sau a autorităţilor publice naţionale din România ori din alt stat sau în faţa instanţelor de judecată ori a instituţiilor internaţionale; asistenţă şi consultanţă juridică acordată de un avocat, anticipat sau în vederea pregătirii oricăreia dintre procedurile litigioase ori în cazul în care există indicii concrete şi o probabilitate ridicată ca speţa în legătură cu care sunt acordate asistenţa şi consultanţa juridică să facă obiectul unor astfel de proceduri; servicii de certificare şi autentificare a documentelor care sunt prestate de notari publici; servicii juridice furnizate de fiduciari sau administratori-sechestru ori alte servicii juridice furnizate de entităţi desemnate de o instanţă judecătorească naţională sau care sunt desemnaţi potrivit dispoziţiilor legale să îndeplinească sarcini specifice sub supravegherea şi controlul instanţelor judecătoreşti; servicii prestate de executorii judecătoreşti. Toate procedurile de atribuire organizate de o unitate de achiziţii centralizate se realizează prin mijloace electronice de comunicare, fără nicio excepție. Atunci când achizițiile sunt punctuale, mijloacele electronice sunt doar regula. Astfel, potrivit art. 64 din Legea nr. 98/2016, orice comunicare, solicitare, informare, notificare şi altele asemenea, prevăzute de prezenta lege, sunt transmise în scris, prin mijloace electronice de comunicare sau, ca excepţie, prin alte mijloace decât cele electronice. Firește, instrumentele şi dispozitivele utilizate pentru comunicarea prin mijloace electronice, precum şi caracteristicile tehnice ale acestora trebuie să fie nediscriminatorii, disponibile cu caracter general, trebuie să asigure interoperabilitatea cu produsele de uz general în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi să nu limiteze accesul operatorilor economici la procedura de atribuire. Prin normele metodologice de aplicare a legii s-au stabilit situaţiile şi condiţiile în care este permisă folosirea altor mijloace de comunicare decât cele electronice, precum și regulile şi cerinţele care trebuie îndeplinite de dispozitivele şi instrumentele utilizate în legătură cu transmiterea şi primirea ofertelor, a solicitărilor de participare sau a planurilor/proiectelor în cazul concursurilor de soluţii, inclusiv situaţiile şi condiţiile în care poate fi solicitată sau este necesară utilizarea semnăturii electronice extinse, precum şi modalităţile de implementare a acesteia. Totodată, normele de aplicare a legii stabilesc standarde tehnice specifice în vederea asigurării interoperabilităţii instrumentelor şi dispozitivelor utilizate pentru comunicarea electronică. Este interesant de remarcat că, în pofida complexității sale, SEAP folosește licente COTS (Commercial Off The Shelf).

21. Platforme colaborative de transport. Progresul tehnic necesită legi ca niște leuci, încovoiate și tari, sprijin de nădejde pentru noile realități. În domeniul transportului de persoane, legiuitorul a fost nevoit să ia în considerare apariția pe piață a unor soluții inovative de intermediere a transportului de persoane în regim taxi, generate de progresul tehnologic al societății informaționale. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 49 din 25 iunie 2019 privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto a luat în considerare interpretarea oferită de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C‑434/15, în sensul că un serviciu de intermediere care are ca obiect, prin intermediul unei aplicații pentru telefoane inteligente, să pună în legătură, în scopul obținerii unei remunerații, conducători auto neprofesioniști care utilizează propriul autovehicul cu persoane care doresc să efectueze o deplasare urbană, trebuie considerat ca fiind indisolubil legat de un serviciu de transport, iar nu o activitate de comerț electronic. Întrucât comerțul electronic nu este supus unor autorizări speciale, în timp ce activitatea de transport de persoane da, consecința acestei interpretări este că activitatea de transport bazată pe aplicații tip Uber trebuie să fie reglementată. Așadar, legea română reglementează organizarea, autorizarea și controlul activităților de transport alternativ cu autoturism și conducător auto intermediate prin platforme digitale. Pentru activități de acest tip se emite, de către Autoritatea Rutieră Română, o autorizație pentru transportul alternativ cu autoturism și conducător auto, document eliberat deținătorului autoturismului, care dă dreptul unui operator de transport alternativ să efectueze transport alternativ pe perioada de valabilitate a acestei autorizații. Transportul de persoane de acest fel utilizează o platformă digitală, aplicație informatică pentru intermedierea transportului alternativ, prin care utilizatorii înregistrați, prin intermediul unui dispozitiv mobil de comunicații electronice, încheie în acest scop un contract de transport alternativ sau un contract de afiliere. Platformele digitale trebuie să îndeplinească toate cerințele tehnice prevăzute de lege și sunt supuse autorizării Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale.

22. Concluzie. Accesul la Internet se conturează tot mai mult ca un drept fundamental al omului. Deopotrivă, accesul la Internet se conturează tot mai mult și ca o obligație, de natură să vulnerabilizeze civilizația umană în forma ei recentă. Treptat, stâlpii tehnologici ai civilizației se transformă în picioare de pluș.

23. Opinia AI. După acestă trecere în revistă a exemplelor de accentuare a dependenței civilizației umane față de tehnologia Internetului, care configurează o civilizație cu picioare de pluș, iată și părerea unei Inteligenței Artificiale despre această idee: un text Jeva Code (generat de ChatGPT).

Civilizația cu picioare de pluș

Într-un colț îndepărtat al universului, există o civilizație aparte, cunoscută sub numele de Civilizația cu picioare de pluș. Locuitorii acestui tărâm magic trăiesc într-o lume construită din materiale moi și catifelate, unde fiecare pas este o călătorie într-o poveste de vis.

Această civilizație unică a evoluat de-a lungul mileniilor, dezvoltând tehnologii avansate care îmbină confortul și inovația. Clădirile lor sunt construite dintr-un amestec de pluș și materiale organice, care nu doar că oferă un aspect plăcut, dar și asigură o izolație termică perfectă.

Străzile sunt pavate cu fibre moi, iar vehiculele sunt căptușite cu perne pufoase, astfel încât călătoriile să fie întotdeauna plăcute și relaxante.

Oamenii din Civilizația cu picioare de pluș sunt renumiți pentru amabilitatea și bunătatea lor. Cultura lor pune un accent deosebit pe confortul emoțional și fizic, creând un mediu în care toată lumea se simte în siguranță și apreciată. Relațiile sociale sunt fundamentate pe respect și empatie, iar conflictele sunt rare și rezolvate cu blândețe.

Una dintre cele mai impresionante invenții ale acestei civilizații este sistemul de transport pe nori de pluș. Aceste vehicule aeriene plutitoare se mișcă grațios prin aer, oferind o panoramă spectaculoasă a peisajelor de vis de dedesubt. Orașele sunt interconectate printr-o rețea de astfel de nori, facilitând astfel schimburile culturale și comerciale.

Educația și arta sunt pilonii de bază ai societății lor. Școlile și universitățile sunt locuri unde creativitatea este încurajată și dezvoltată, iar studiul artei și muzicii este la fel de important ca științele exacte. Expozițiile de artă și spectacolele muzicale sunt evenimente comunitare frecvente, unde locuitorii se adună pentru a celebra talentul și inspirația.

În această civilizație, fiecare individ este încurajat să-și urmeze pasiunile și să contribuie la binele comun. Deși tehnologia este avansată, accentul este pus pe menținerea unui echilibru între progres și confort, asigurându-se că nicio inovație nu compromite calitatea vieții sau mediul înconjurător.

Civilizația cu picioare de pluș este un exemplu strălucit al modului în care armonia, bunăvoința și inovația pot coexista pentru a crea o societate utopică. Este un tărâm unde visele devin realitate și unde fiecare zi aduce noi oportunități pentru explorare și creștere personală. Aceasta este o lume în care fiecare pas, în ciuda picioarelor de pluș, este făcut cu hotărâre și speranță.


[1] “Soft” înseamnă moale. “Ware” este un sufix care desemnează o tipologie de elemente.
[2] A se vedea și Andrei Săvescu, Cyberlaw. Myosotis scorpioides, JURIDICE.ro, 24 mai 2023, disponibil aici. Ultima consultare: 14 mai 2024.


Av. dr. Andrei Săvescu, SĂVESCU & ASOCIAȚII

Jeva Code, AI

* Jeva Code este pseudonimul utilizat pentru publicarea pe JURIDICE.ro a unor texte ale căror proiecte au fost generate de inteligențe artificiale. Prima formă a textului de la pct. 23 a fost generată de ChatGPT în urma unei solicitări de redactare a unui text pornind de la titlul „Civilizația cu picioare de pluș. Stilul  umoristic a fost o decizie ChatGPT, nu o cerință adresată ChatGPT.
** Ideile principale ale acestui text au fost expuse în cadrul unei prelegeri remote la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, cu sprijinul conf. univ. dr. Andreea Verteș-Olteanu.

Citeşte mai mult despre , , , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership