Secţiuni » Flux noutăţi
Flux noutăţi
Newsletters
ArticoleJurisprudenţăLegislaţieCariereEvenimenteCărţiComunicate profesioniştiAvocaturăExecutoriNotariatSistemul judiciarJURIDICE NEXT
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Afaceri transfrontaliere Flux informații

Selly a participat la Summit-ul NATO Youth 2024 în Miami

15 mai 2024 | JURIDICE.ro

Luni, 13 mai 2024, Andrei Șelaru (Selly) a participat la Summit-ul NATO Youth 2024 în Miami, SUA.

Evenimentul s-a bucurat de participarea Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, care a răspuns întrebărilor puse de tinerii lideri de pe ambele maluri ale Atlanticului.

Andrei Șelaru: Este o mare onoare pentru mine să fiu aici și să am ocazia să vorbesc cu voi la invitația NATO, cunoscută în lume ca cea mai puternică alianță militară din istorie.
Dar am o mărturisire de făcut de la început.
Fac parte dintr-o armată mai mare și mai influentă decât NATO.
M-am alăturat acestei armate la vârsta de 11 ani, ca un simplu soldat, fără să primesc o uniformă, fără instrucție militară corespunzătoare și fără să trebuiască să cotizez 2,5%.
Dar cu mult timp petrecut online, acum am la dispoziție arme foarte puternice.
Aș putea schimba opinii, manipula masele, aș putea interfera în procesul democratic și răspândi ideologii toxice folosind aceste arme.
Vorbesc despre armata informațională, născută în era informației.
Nu este un serviciu militar obligatoriu.
Toți ne-am alăturat voluntar.
Și astăzi, această armată numără peste 5 miliarde de soldați în întreaga lume.
Este toată lumea cu conexiune la internet.
Când entități rău intenționate folosesc aceste arme pentru a manipula, dezinforma, pentru a ascunde adevăratele lor acțiuni și intenții, când acest lucru se întâmplă, drepturile omului, pacea mondială și democrația sunt în mare pericol.
Conflictele militare din întreaga lume care au loc în prezent sunt dublate de acest război informațional, în care toți putem fi folosiți ca soldați.
Acum, 85% dintre cetățenii UE consideră că guvernele lor ar trebui să facă mai mult pentru a combate răspândirea dezinformării și a știrilor false.
Acesta este rezultatul unui studiu recent al fundației Bertelsmann Shiftung.
Iar guvernele, ei bine, iau această problemă în serios. În întreaga lume autoritățile dezbat moduri de a opri dezinformarea și știrile false.
Unele dintre propuneri, însă, se concentrează în mare parte pe cenzură și pe sporirea controlului pe care guvernul îl are asupra rețelelor sociale.
Ei bine, eu cred că cenzura nu este soluția la această problemă.
De fapt, este opusul.
Cenzura este oxigenul pentru acest foc.
Dacă vrei ca extremiștii să prospere, cenzurează-i.
Dă-le jos site-urile, închide-le conturile.
Asta se potrivește perfect cu teoria lor că există o conspirație pentru a ascunde adevărul.
Luându-le platforma, de fapt le oferim o platformă mult mai mare.
Cred că abordarea pentru a stopa dezinformarea nu ar trebui să fie despre cum să îi oprim pe cei care vorbesc.
Trebuie să ne gândim la cum să-i educăm pe cei care ascultă.
Un om a cărui părere este cenzurată poate deveni un extremist dar un ascultător educat are uneltele pentru a dezarma un soldat care folosește armele dezinformării.
Și asta este partea cea mai crucială.
Avem nevoie de ascultători mai buni, ascultători echipați cu gândire critică.
Și când vor înceta să plece urechea la zgomot și vor începe să caute idei care sunt susținute de realitate, celor rău-intenționați le va fi mult mai greu să promoveze dezinformări.
Acum, desigur, asta este o treabă mult mai dificilă.
Una pe termen lung.
Este un efort care va dura generații întregi.
Cenzura pare soluția mai ușoară.
Ei bine, este mai ușoară, dar cu siguranță nu este o soluție.
În primul rând, cât de mult poți cu adevărat să cenzurezi manual?
Mark Zuckerberg a fost întrebat în Congresul SUA dacă va „înlătura minciunile”.
Acum, lăsând deoparte implicațiile pe care le are acest lucru asupra întregului concept de libertate de exprimare, câte minciuni poți cu adevărat să înlături folosind resurse umane, când rețeaua ta socială are 3 miliarde de utilizatori?
Probabil un procentaj foarte, foarte mic, așa că apelezi la algoritmi să ia decizia pentru tine.
Ei bine, nu vreau să trăiesc într-o lume distopică în care un AI decide ce este adevărat și ce nu.
Acest lucru nu se rezolvă cu 0 și 1.
Există o zonă gri.
Există lucruri pe care nu le știm.
Există lucruri de care nu suntem siguri.
Nu toate lucrurile care sunt spuse în lumea asta pot fi încadrate în aceste 2 categorii: adevărat sau fals.
Și în acest proces de cenzură, libertatea de exprimare este pierdută, extremismul înflorește
Și încrederea oamenilor în guvern este mult diminuată.
Oamenii ar trebui să judece cu ochii lor și să decidă dacă cred sau nu o informație.
Dar da, ar fi cel mai bine dacă acei ochi ar fi educați corespunzător pentru a observa semnele unei știri false sau ale unei campanii de manipulare coordonată.
Sunt foarte bucuros că în România, țara mea natală, extremismul este mult mai puțin răspândit comparativ cu restul Europei. Am fost martori în ultimii 20 de ani la implicațiile pozitive enorme pe care le oferă statutul de membru NATO.
Eu m-am născut când România era în mijlocul negocierilor pentru aderare, și sunt la fel de mândru să fiu membru NATO pe cât sunt mândru să fiu român.
Chiar și extremiștii noștri, și avem destui, trebuie măcar să pară pro-NATO pentru a-și păstra popularitatea.
Atât de populară este această alianță în România.
În afară de asta, da, au destule idei proaste, și sunt liberi să le răspândească.
Nimeni nu îi cenzurează, atâta timp cât nu încalcă legile sau Constituția țării noastre, dar tacticile lor nu funcționează la fel de bine aici.
Pentru că noi, românii, suntem învățați de la o vârstă foarte, foarte fragedă de către părinții noștri să punem totul la îndoială, să nu luăm adevărul de-a gata, să cercetăm singuri.
În zilele noastre, există un termen pentru asta, a devenit un buzzword.
Se numește media literacy (alfabetizare mediatică)
Părinții noștri, ei nu știau termenul, dar știau foarte bine pericolele propagandei.
La urma urmei, generația lor este cea care a răsturnat regimul comunist într-o revoluție sângeroasă.
Pentru ei, libertatea, inclusiv cea de exprimare, nu este un dat, ci ceva pentru care a trebuit să lupte, să moară.
Și după revoluție, România a fost martoră la primele alegeri libere în 1990, și odată cu acestea, la prima dezbatere prezidențială televizată.
Există o frază din acea dezbatere care rămâne memorabilă până în ziua de azi, spusă de unul dintre candidați.
Ea spune următoarele: „Esența democrației poate fi exprimată într-o singură frază: Voi lupta până la ultima picătură de sânge ca tu să ai dreptul să nu fii de acord cu mine.”
L-am votat până la urmă pe celălalt candidat, dar asta e o cu totul altă poveste.
Și apoi am fost dezamăgiți, ceea ce mă aduce, în cele din urmă, la o altă cauză pentru care extremismul înflorește.
Marea neîncredere și dezamăgire a oamenilor față de establishmentul politic.
Conducerea slabă.
Cred sincer că în prezent, la nivel global, suntem într-o criză de leadership. Și acesta este un teren fertil pentru extremism, deoarece oamenii spun sincer: „Am votat cu ăștia și nu s-a schimbat nimic.
Am încercat cu ceilalți, același lucru cu alt branding.
Poate acum, putem să schimbăm ceva.
Poate indivizii ăștia cu idei mai extreme, poate ei vor face ceva.
Măcar par mai pasionați de subiect!”
Și este adevărat, par mai pasionați.
Campaniile lor sunt mai pline de viață.
Știți de ce?
Pentru că un titlu fals va fi întotdeauna mai interesant și mai ușor de înțeles decât realitatea complicată, nuanțată.
Elaborarea de noi politici și reforme, actul de a face efectiv ceva, este un proces laborios și plictisitor pe care cei mai mulți oameni nu vor să se obosească să-l înțeleagă.
Dar asta este ceea ce face un lider bun.
Există oameni care sunt buni să la a conduce și oameni care sunt buni la campanii electorale.
Și din păcate, întotdeauna votăm pentru cei din urmă.
Și în această lume care este din ce în ce mai rapidă, cu din ce în ce mai mult conținut care ne inundă feed-urile de social media, din păcate, nu ne luăm suficient timp să digerăm informația, să separăm adevărul de minciuni.
Dar trebuie să facem asta.
Trebuie să privim dincolo de declarațiile senzaționaliste, titlurile senzaționaliste și campaniile politice, și să căutăm adevărul.
Nu doar de dragul democrației, ci al păcii mondiale.
Pentru că, așa cum ne-au învățat părinții noștri, nu putem lua adevărul de-a gata.
Nu mai putem.

Citeşte mai mult despre , , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership