« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Recuperare creanţe
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
2 comentarii

Excepție de neconstituţionalitate parțial admisă ref. unele prevederi din Legea privind darea în plată. UPDATE: Decizia motivată. UPDATE: Publicare în Monitorul Oficial
22.09.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 905 din 21 septembrie 2021 a fost publicată Decizia nr. 432/2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1^1 )-(1^3 ), (3) și (4), ale art. 5 alin. (3) și (3^1 ), ale art. 7 alin. (4) și (5^1 ) și ale art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a Legii nr. 52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în ansamblul său.

Curtea Constituțională a României, în numele legii, decide:

1. Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Credit Plus (Gulf) Ltd., Dubai, Emiratele Arabe Unite, în Dosarul nr. 12.420/215/2020 al Judecătoriei Craiova – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite sunt neconstituționale.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 6.175/311/2020 al Judecătoriei Slatina – Secția civilă și de Credit Plus (Gulf) Ltd., Dubai, Emiratele Arabe Unite, în Dosarul nr. 12.420/215/2020 al Judecătoriei Craiova – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 4 alin. (11)(13), (3) și (4), ale art. 5 alin. (3) și (31) și ale art. 7 alin. (4) și (51) din Legea nr. 77/2016, precum și Legea nr. 52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, Judecătoriei Slatina – Secția civilă și Judecătoriei Craiova – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 iunie 2021.”

***

Vineri, 17 septembrie 2021, Curtea Constituțională a României a dat publicității Decizia nr. 432 din 17 iunie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (11)-(13), (3) și (4), ale art. 5 alin. (3) și (31), ale art.7 alin. (4) și (51) și ale art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a Legii nr. 52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în ansamblul său.

:: Decizia motivată

***

Joi, 17 iunie 2021, Curtea Constituțională a României, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, potrivit unui comunicat:

– cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituționale dispoziţiile art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

– cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 4 alin. (1) ind. 1-ind. 3, (3) şi (4), art. 5 alin. (3) și (3) ind. 1, art. 7 alin. (4) și (5) ind. 1 din Legea nr. 77/2016, precum și Legea nr. 52/2020, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În argumentarea soluției de admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016, cu modificările și completările aduse prin Legea nr. 52/2020, Curtea a reținut că prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituționalitate reținute în Decizia nr. 731/2019. În aceste condiții, Curtea a constatat că art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016 nu respectă deciziile anterioare ale Curții Constituționale (Decizia nr. 623/2016 și Decizia nr. 731/2019), astfel că încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție. Totodată, s-a reținut și încălcarea art. 1 alin. (5) și art. 44 din Constituție, prin raportare la cele stabilite în Decizia nr. 731/2019.

 
Secţiuni: CCR, Drept civil, Drept constitutional, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României, Recuperare creanțe, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Excepție de neconstituţionalitate parțial admisă ref. unele prevederi din Legea privind darea în plată. UPDATE: Decizia motivată. UPDATE: Publicare în Monitorul Oficial”

  1. Prin paragrafele 47-56 din decizia pomenită în top, CCR se plasează fără vreo reținere în sfera prerogativelor constituționale ale ICCJ și ale instanțelor judecătorești – art. 126 al. 2 Constituția României – câtă vreme purcede la interpretarea propriu-zisă a textelor în privința cărora a fost învestită doar să verifice conformitatea cu regulile constituționale.

    Nu că ar fi prima oară, doar că de această dată nu se mărginește la aceasta, ci, cu oarecare ipocrizie, dă veritabile instrucțiuni și dispoziții instanțelor de judecată cum să judece anumite pricini generate de aplicarea Legii nr. 77/2016. Cu ipocrizie, pentru că, doar cu totul formal, în contradicție cu veritabilele directive trasate instanțelor judecătorești care sunt menite a acoperi abstract posibilele situații concrete, recunoaște plenitudinea acestora de a aprecia în cazurile deduse judecății lor.

    Personal, prin aceste considerente obiter dictum, CCR nesocotește orice raport de loialitate instituțională în relație cu ICCJ și celelalte instanțe judecătorești, plasându-se brutal ca instanță superioară acestora cărora nu le mai rămâne decât să se conformeze comandamentelor sale.
    Poate nu ar fi așa de grav dacă aceste comandamente nu ar expune instanțele judecătorești unor situații judiciare foarte delicate pentru care nu au fost dotate corespunzător de către legiuitor și mă refer aici la ipotezele conturate de adaptare a contractului ca urmare a constatării unei asemenea posibilități, pretinzând că ar fi un criteriu rațional (considerentul relevant de la pct. 56) pe care însă îl atașează la o noțiune pur subiectivă – „aprecierea posibilității”.

    În concluzie, socotesc că această decizie va crea monștri judiciari, instanțele judecătorești urmând să fie învestite repetitiv cu solicitări de adaptare a contractelor ale căror clauze poate deja le-a supus examenelor caractertului abuziv și, poate, chiar a verificat existența vreunor situații reclamate de consumatori de impreviziune. Mai cu seamă că, practic, CCR a abolit în astfel de pricini și autoritatea/puterea lucrului judecat. VB – o casandră

    • Darius MARCU spune:

      Lăsați că nu a fost nicio problemă când tandemul INM-BNR a dat veritabile instrucțiuni și dispoziții instanțelor de judecată cum să judece dosarele privind clauzele abuzive, după seminariile de la Sinaia. (BNR, al cărui șef zicea că nu crede în clauzele abuzive) Automat și-au schimbat practica cu 180 de grade, în favoarea băncilor, fără nicio motivare a schimbării, ceea ce e contrar practicii CEDO. Un coleg care câștigase cauze la un judecător, după ce a început să piardă la el, i-a atras atenția că înainte câștigase chiar la el. Judecătorul i-a răspuns sec: ”M-am răzgândit”.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD