Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Articole Drept civil RNSJ SELECTED Studii

Legea nr. 18/1991. Proprietar asupra terenului fără să știu?! – Ordinul Prefectului

21 mai 2024 | Răzvan Nicolae POPESCU
Răzvan Nicolae Popescu

Răzvan Nicolae Popescu

1. Preambul

Proprietar asupra unui teren aferent unei constructii fara sa stiu?

In Romania exista o serie de persoane care sunt proprietari asupra unor terenuri din zone cooperativizate (inainte de anii 1990), terenuri de sute sau chiar mii de metri patrati, avand natura de terenuri aferente unor constructii, locuinte si anexe gospodaresti (ex. curti, gradini) si nu cunosc acest lucru, nefiind in posesia unor inscrisuri emise de vreo autoritate / institutie publica care sa le certifice dreptul de proprietate.

Prezentul material a fost intocmit in vederea prezentarii situatiei juridice a acestor persoane si cuprinde referiri la:

1. Cadrul legislativ incident

a. Decretul – Lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii (Decretul – Lege nr. 42/1990);

b. Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporara a instrainarii terenurilor prin acte intre vii (Legea nr. 9/1990);

c. Legea nr. 18/1991 a fondului funciar (Legea nr. 18/1991);

d. Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare – Republicare (Legea nr. 7/1996);

2. Modul de interpretare si aplicare al dispozitiilor legale;

a. Pozitia Curtii Constitutionale a Romaniei;

b. Opiniile exprimate in literatura de specialitate;

c. Practica instantelor judecatoresti – ope legis (deja proprietar) sau vocatie (potential proprietar)?;

d. Situatia din anul 1990 si / sau situatia ulterioara?;

e. Proprietatea vizeaza maxim 1.000 mp sau chiar si o suprafata mai mare?

f. Cateva consideratii personale;

3. Concluzii.

2. Cadrul legislativ

2.1. Decretul – Lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii (Decretul – Lege nr. 42/1990)

La data de 30.01.1990 a intrat in vigoare Decretul Lege nr. 42/1990[1].

Prin articolul 8 din acest act normativ s-a stabilit:

Terenul aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, in zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulara a detinatorilor; acestea pot fi instrainate si lasate mostenire.

Terenul prevazut la alin. 1, impreuna cu lotul care poate fi atribuit in folosinta membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depasi suprafata de 6.000 metri patrati pentru detinatorul casei de locuit.”

Aceste dispozitii sunt in vigoare si astazi.

2.2. Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporara a instrainarii terenurilor prin acte intre vii (Legea nr. 9/1990)

La data de 01.08.1990 a intrat in vigoare Legea nr. 9/1990[2].

In perioada 01.08.1990 – 19.02.1991, dispozitiile art. 1 din acest act normativ prevedeau:

Pina la adoptarea unei noi reglementari legale privind regimul fondului funciar se interzice instrainarea, prin acte intre vii, a terenurilor deorice fel, situate inauntrul sau in afara localitatilor.

De la prevederile alin. 1 se excepteaza terenurile aferente constructiilor care se instraineaza – inclusiv curtea -, in suprafata de cel mult 1.000 metrii patrati.”

Incepand cu data de 19.02.1991 aceste prevederi au fost abrogate prin intrarea in vigoare a Legii nr. 18/1991[3].

2.3. Legea nr. 18/1991 a fondului funciar (Legea nr. 18/1991)

La data de 20.02.1991 a intrat in vigoare Legea nr. 18/1991[4]

Dispozitiile art. 22 din Legea nr. 18/1991 prevedeau:

(1) Sînt şi rămîn în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii.

(2) Dispoziţiile alineatului precedent se aplică şi persoanelor din zonele cooperativizate care nu au avut calitatea de cooperator.”

Dispozitiile art. 35 alin. 4 si 6 din Legea nr. 18/1991 prevedeau:

(4) Dispoziţiile art. 22 rămîn aplicabile.

(6) Atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de alin. 2-5 se va face, prin decizia prefecturii, la propunerea primăriilor făcută pe baza verificării situaţiei juridice a terenurilor.”

In urma modificarilor succesive, la ora actuala, dispozitiile art. 23 din Legea nr. 18/1991 prevad:

(1) Sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii.

(2) Suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora sunt acelea evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producţie sau în lipsa acestora prin orice mijloace de probă, inclusiv declaraţii autentice de martori.

(21) În cazul înstrăinării construcţiilor, suprafeţele de teren aferente prevăzute la alin. (2) sunt cele convenite de părţi la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloace de probă, inclusiv declaraţii autentice de martori.

(3) Pentru suprafaţa de teren agricol atribuită de cooperativa agricolă de producţie ca lot de folosinţă, potrivit prevederilor art. 4 din Decretul-lege nr. 42/1990, nu se reconstituie sau nu se constituie dreptul de proprietate persoanei căreia i s-a atribuit, indiferent dacă acest teren se află în continuarea grădinii în intravilan sau în alt loc, în extravilan, cu excepţia celor strămutaţi, pentru realizarea unor investiţii de interes local sau de utilitate publică.

(4) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator.”

Totodata, dispozitiile art. 36 alin. 4 si 6 din Legea nr. 18/1990 prevad:

(4) Dispoziţiile art. 23 rămân aplicabile.

(6) Atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de alin. (2)-(5) se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriilor, făcută pe baza verificării situaţiei juridice a terenurilor.”

2.4. Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare – Republicare (Legea nr. 7/1996)

La ora actuala, dispozitiile art. 41 alin. 1 si 10 din Legea nr. 7/1996[5] prevad:

(1) Prima înregistrare a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară se poate realiza şi în baza certificatului de moştenitor, indiferent de data deschiderii procedurii succesorale notariale, a actului de partaj voluntar încheiat în formă autentică sau a actului de partaj judiciar, indiferent de data acestora, precum şi a documentaţiei cadastrale.

(10) Terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora se înscriu în cartea funciară, conform dispoziţiilor art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii, cu modificările şi completările ulterioare, în lipsa actelor de proprietate şi se intabulează dreptul de proprietate asupra acestora în favoarea actualilor deţinători ai construcţiilor, în baza certificatului prin care se atestă că imobilul este înregistrat în registrul agricol, eliberat de unitatea administrativ-teritorială în raza căreia este amplasat imobilul, şi a documentaţiei cadastrale. ”.

3. Modul de interpretare si aplicare al dispozitiilor legale

3.1. Pozitia Curtii Constitutionale a Romaniei

In ceea ce priveste dispozitiile art. 8 din Decretul – Lege nr. 42/1990 si dispozitiile art. 23 din Legea nr. 18/1991, pozitia Curtii Constitutionale a Romaniei a fost, si este, in sensul ca prin aceste norme juridice s-a realizat o improprietarire ope legis a tuturor persoanelor care s-au aflau in situatiile prescrise de lege.

Citam fara a limita:

Fiind vorba de dispozitii legale anterioare Constitutiei, ce se pretinde ca sunt contrare acesteia, se pune problema solutionarii conflictului de legi in timp si deci trebuie deosebit dupa cum constituirea dreptului subiectiv s-a facut potrivit legii anterioare ori in conformitate cu legea posterioara.

Este evident ca prin dispozitiile legale mai sus citate, anterioare Constitutiei, s-a constituit un drept de proprietate asupra terenurilor la care se refera textele respective in favoarea proprietarilor locuintelor.

Asa fiind, legea posterioara nu poate stinge dreptul de proprietate nascut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar insemna ca legea noua sa fie aplicata retroactiv, ceea ce contravine principiului neretroactivitatii legii, inscris in art. 15 alin. (2) din Constitutie si care se aplica si legii fundamentale.

Faptul ca dreptul de proprietate constituit potrivit legii anterioare produce efecte si in prezent, sub imperiul legii posterioare, nu infirma solutia de mai sus, deoarece nu mai suntem in domeniul neretroactivitatii, ci in acela al aplicarii imediate a legii noi, astfel incat dreptului de proprietate constituit anterior Constitutiei ii sunt aplicabile prevederile regimului constitutional actual...

Trebuie avut in vedere ca sub imperiul art. 30 din Legea nr. 58/1974, in cazul instrainarii constructiilor, cel care instraina stia ca pierde si dreptul de proprietate asupra terenului, primind si o despagubire, chiar daca dreptul ca atare nu trecea asupra celui caruia ise instrainase, ci el dobandea numai un drept real de folosinta. in orice caz, actul era facut in cunostinta de cauza. Decretul-lege nr. 42/1990 si Legea nr. 18/1991 nu au facut altceva decat sa inlature situatia nefireasca ca proprietarul locuintei, care de cele mai multe ori o achizitiona si in vederea terenului, platind in cazul vanzarii-cumpararii si un pret ce reflecta, de regula, existenta terenului, sa fie doar titularul unui drept real de folosinta si au transformat acest drept in drept de proprietate. In ce masura aceste dispozitii legale privind transformarea dreptului de folosinta in drept de proprietate au fost respectate in fiecare caz in parte nu intra in competenta Curtii Constitutionale, ci a instantelor de drept comun;[6]

Prin dispoziţiile legale mai sus citate, anterioare Constituţiei, s-a constituit un drept de proprietate asupra terenurilor la care se referă textele respective, în favoarea proprietarilor terenurilor. Aşa fiind, legea posterioară nu poate stinge dreptul de proprietate născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna ca legea nouă să fie aplicată retroactiv, ceea ce contravine principiului neretroactivităţii legii, înscris în art. 15 alin. (2) din Constituţie şi care se aplică şi Legii fundamentale;[7]

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 şi cele ale art. 23 din Legea nr. 18/1991, republicată, reglementează constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, înlăturând astfel situaţia nefirească în care proprietarul casei de locuit era doar titularul unui drept de folosinţă asupra terenului. În aceste condiţii textele de lege criticate sunt în deplin acord cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, republicată, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.[8]”.

Din analiza deciziilor obligatorii pronuntate de C.C.R. rezulta ca instanta de contencios constitutional a interpretat cele doua norme juridice in sensul ca, prin simpla intrare in vigoare a Decretului – Lege nr. 42/1990 si ulterior a Legii nr. 18/1991, toate persoanele care se aflau in situatiile prescrise de lege au devenit automat proprietari de terenuri (fara niciun demers, fara nicio cerere adresata vreunei primarii si chiar fara a poseda un inscris care sa le ateste dreptul de proprietate).

3.2. Opiniile exprimate in literatura de specialitate

In acord cu pozitia Curtii Constitutionale a Romaniei, in literatura de specialitate exista deja un consens privind improprietarirea automata (ope legis), precum si cu privire la faptul ca persoanele vizate de aceste norme juridice se pot adresa oricand primariilor in vederea eliberarii unor acte care sa ateste proprietatea, acte cu caracter recognitiv (se recunoaste retroactiv proprietatea dobandita la nivelul anului 1990).

Citam fara a limita:

Dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 18/1991, republicată, reglementează unele situaţii distincte de prevederile art. 36 din această lege. De aceea, în opinia noastră, prevederile aliniatului 4 ale art. 36 din Lege sunt inutile, mai mult, creează nedumeriri şi confuzii, ducându-ne cu gândul la suprapuneri sau paralelisme. În realitate, este vorba de reglementări speciale, specifice, ce vizează împrejurări, stări de fapt, incidenţe legislative deosebite, cu alte consecinţe juridice. Astfel, alin. 1 al art.23 din Lege reglementează situaţia terenurilor aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti. Din coroborarea alin. 1 cu alin. 2 al art. 23 din Lege, precum şi cu cele ale art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990, se trage concluzia că legiuitorul are în vedere situaţia fostului cooperator, care a avut în posesia sa aceste imobile la data cooperativizării, deci aici nu ar fi vorba de vreo coliziune de interese între foştii deţinători şi actualii deţinători. Această ipoteză se extinde şi asupra persoanelor, din zonele foste cooperativizate, care nu au avut calitatea de membri cooperatori, potrivit dispoziţiilor alin. 4 a art. 23 din Lege;[9]

Legiuitorul a prevăzut însă o excepţie de la regula generală menţionată mai sus, statuând că rămân în circuitul civil terenurile aferente construcţiilor (inclusiv curtea), în situaţia în care suprafaţa nu depăşea 1.000 mp. Această prevedere se corelează cu prevederile relevante ale Decretului-Lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii79 prin care s-a realizat „împroprietărirea” persoanelor din zonele cooperativizate cărora le-au fost atribuite în proprietate privată terenurile aferente casei de locuit, precum şi curţile şi grădinile din jurul acestora, într-o limită de 6.000 mp80;[10]

În situaţiile reglementate de art. 23 din redactarea iniţială a Legii nr. 18/1991 (devenit art. 24 din legea republicată, cu modificările şi completările ulterioare), nu operează o reconstituire a dreptului de proprietate, fiind vorba de o dobândire ope legis prin efectul Decretului-lege nr. 42/19903, urmând ca în temeiul Legii nr. 18/1991 să se elibereze numai actul de proprietate cu caracter recognitiv şi constatator, nepunându-se problema existenţei sau inexistenţei vreunui termen-limită pentru depunerea cererii de eliberare a respectivului titlu;[11]

Astfel, potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990, deţinătorii casei de locuit din zonele cooperativizate au dobândit de drept dreptul de proprietate privată asupra suprafeţei de teren aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi asupra curţii şi grădinii din jurul acestora, nefiind nevoie de un titlu translativ de proprietate eliberat de CAP sau, după caz, de autorităţile locale ale administraţiei publice;[12]

Cu privire la această ipoteză, în practica judiciară231 s-a decis că în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor s-a dat prevalenţă deţinătorilor caselor de locuit şi anexelor gospodăreşti, aşa încât terenul aferent acestora, precum şi curtea şi grădina din jurul lor intră, de iure, în proprietatea privată a deţinătorilor construcţiilor. Se arată că din conflictul de drepturi dintre foştii proprietar de terenuri cooperativizate, ce au fost ocupate de construcţiile unor terţi şi deţinători actuali ai acestor construcţii, legea respectând principiul securităţii raporturilor juridice i-a preferat pe cei din urmă, dispunând compensarea celor dintâi cu o suprafaţă de teren echivalentă în intravilan ori, după caz, în extravilan sau cu acordarea de despăgubiri. Dat fiind că dreptul de proprietate al pârâţilor-reclamanţi este constituit ope legis, situaţia imobilelor deţinute de aceştia încadrându-se în dispoziţiile art. 23 şi art. 24 din Legea nr. 18/1991, sunt lipsite de relevanţă criticile recurenţilor-reclamanţi prin care invocă modul abuziv de edificare a construcţiilor, precum şi modul în care au fost emise titlurile de proprietate ale pârâţilor, întrucât aceste aspect nu pot schimba situaţia juridică a imobilelor în litigiu.;[13]

Potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/19902).1.2.3 „terenul aferent casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulară a deţinătorilor; acestea pot fi înstrăinate şi lăsate moştenire. Terenul prevăzut la alin. (1), împreună cu lotul care poate fi atribuit în folosinţă membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depăşi suprafaţa de 6.000 mp pentru deţinătorul casei de locuit”. Prin noţiunea de „deţinători” se are în vedere calitatea acestora de proprietari, şi nu aceea de chiriaşi (această din urmă calitate pot să o aibă, de pildă, persoanele cărora li s-au închiriat locuinţele)3).1.2.3. Este de reţinut că în temeiul art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990, deţinătorii casei de locuit din zonele cooperativizate au dobândit de drept – ope legis – dreptul de proprietate privată asupra suprafeţei de teren aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi asupra curţii şi grădinii din jurul acestora, nefiind nevoie de un titlu translativ de proprietate eliberat de cooperativele agricole de producţie sau, după caz, de autorităţile locale ale administraţiei publice4).1. În plus, dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar5), făcând trimitere la cele ale art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990, le menţin în vigoare. În consecinţă, pentru suprafeţele de terenuri, pentru care a operat reconstituirea dreptului de proprietate, reconstituirea a intervenit ca efect al aplicării Decretului-lege nr. 42/1990, efectul său fiind menţinut de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, aşa că beneficiarul dreptului de reconstituire a dreptului de proprietate nu a trebuit să mai recurgă la procedura de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzută de Legea nr. 18/1991. În consecinţă, apreciem că în aceste cazuri, dacă totuşi asemenea persoane se adresează comisiilor locale de fond funciar pentru a obţine titlul de proprietate, un astfel de titlu va avea efect constatator şi recognitiv;[14]

În ceea ce ne priveşte apreciem că în cazul aplicării art. 23 nu suntem în prezenţa unei constituiri a dreptului de proprietate, ci a unei dobândiri a proprietăţii ope legis prin efectul Decretului-lege nr. 42/1990, urmând ca în temeiul Legii nr. 18/1991 să se elibereze numai actul de proprietate cu caracter recognitiv şi constatator2).1.2. În aceste condiţii credem că nu se poate pune problema existenţei sau inexistenţei vreunui termen limită de depunere a cererii de reconstituire/constituire1).1.2.3.4.[15]”.

3.3. Practica instantelor judecatoresti – ope legis (deja proprietar) sau vocatie (potential proprietar)?

In practica instantelor judecatoresti exista un consens privind improprietarirea automata (ope legis) a persoanelor aflate in ipotezele prevazute de lege, precum si cu privire la faptul ca titlul de proprietate emis de autoritati are natura juridica a unui act recognitiv (recunoasterea proprietatii dobandita la nivelul anului 1990).

Citam fara a limita:

În literatura de specialitate şi în jurisprudenţă s-a statuat în mod constant că asupra terenurilor intravilane din zonele cooperativizate, aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, inclusiv curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-Lege nr. 42/1990, dreptul de proprietate s-a dobândit prin efectul legii, urmând ca în temeiul Legii nr. 18/1991 să se elibereze numai actul de proprietate cu caracter constatator. De altfel, faptul dobândirii de drept prin efectul legii rezultă şi dintr-o interpretare literală a textului art. 23, care dispune expres că sunt în proprietate şi rămân în proprietatea deţinătorilor terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora. Din modul de redactare rezultă că legiuitorul îi consideră pe proprietarii casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, amplasate pe terenurile intravilane din zonele cooperativizate, proprietari deplini ai terenului aferent construcţiilor, curţii şi grădinii. Prin urmare, dacă casa de locuit era bun comun, acelaşi regim juridic îl va avea şi terenul aferent;[16]

Întrucât terenul aferent construcţiei casă de locuit în suprafaţă de 1951 mp (determinat în urma măsurătorilor de către expert), a intrat în proprietatea pârâtului de rând 1, ####### ######, şi a defunctei sale soţii, ####### #####, care au fost membrii CAP (conform menţiunilor din registrul agricol), fiind folosit de aceştia anterior intrării în vigoare a DL 42/1990 şi Legii 18/1991, urmează a se reţine că, în baza art. 23 din Legea 18/1991 şi art. 8 din DL 42/1990 (prevederi care nu au făcut altceva decât să transforme dreptul de folosinţă al proprietarului construcţiei asupra terenului, în drept de proprietate), pârâtul ####### ###### împreună cu defuncta ####### #####, au dobândit un drept de proprietate prin efectul legii, asupra imobilului teren în suprafaţă de 1951 mp, aferent construcţiei casă de locuit situată în ###### ########, sat Lechinţa, nr. 171, #### ###############, înscrisă în CF _____ Lechinţa;[17]

Or, coroborând împrejurarea potrivit căreia reclamanta a figurat, alături de soţul său, ####### ###, în cuprinsul registrului agricol aferent anilor ######### cu teren, cu faptul că reclamanta şi soţul său au edificat pe terenul în discuţie o casă înainte de anul 1990, casă în care au locuit şi ulterior adoptării Legii nr. 18/1991, folosind implicit terenul aferent în suprafaţă de 5000 mp, rezultă că, în temeiul art. 23 din Legea nr. 18/1991, reclamanta trebuie să figureze la rândul său, alături însă de soţul ei, defunctul ####### ###, în cuprinsul Titlului de Proprietate nr. _____/27.07.1993, în calitate de titular al dreptului de proprietate ###### ###### ####### #####, modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate derivată din art. 23 fiind una care operează de drept, ope legis, prin simpla îndeplinire a condiţiilor expuse de norma legală;[18]

Dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente casei de locuit şi a anexelor se dobândeşte prin efectul legii, titlul de proprietate eliberat conform legii fondului funciar având doar un caracter recognitiv şi constatator şi nu se impune formularea într-un anumit termen a cererii pentru eliberarea titlului de proprietate;[19]

Din interpretarea dispoziţiilor legale mai sus enunţate rezultă că în temeiul art. 8 din Decretul-lege nr. 42 din 29 ianuarie 1990, deţinătorii casei de locuit din zonele cooperativizate au dobândit de drept – ope legis- dreptul de proprietate privată asupra suprafeţei de teren aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi asupra curţii şi grădinii din jurul acestora, nefiind nevoie de un titlu translativ de proprietate eliberat de cooperativele agricole de producţie sau, după caz, de autorităţile locale ale administraţiei publice. De asemenea, din interpretarea literală a art. 22 din Legea 18/1991 rezultă că legea îi consideră pe proprietarii casei de locuit şi anexelor gospodăreşti amplasate pe terenurile intravilane din zonele cooperativizate, proprietari deplini ai terenurilor aferente construcţiilor şi anexelor gospodăreşti, şi nu potenţiali proprietari, deoarece nu prevede că aceste terenuri pot fi dobândite în proprietate, ci că ele sunt şi rămân proprietate a titularilor construcţiilor şi anexelor amplasate pe teren;[20]

Aşadar, persoanele care beneficiază de prevederile art. 23 din Legea nr. 18/1991 sunt proprietari ope legis asupra terenurilor pe care au construite casele de locuit, precum şi asupra grădinilor aferente, fără a fi nevoie să formuleze cerere de constituire/reconstituire în acest sens, dovada întinderii dreptului lor putând fi făcută cu orice mijloace de probă, inclusiv cu declaraţii de martori;[21]

Astfel, condiţiile prevăzute de lege pentru aplicabilitatea dispoziţiilor art. 23 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 şi art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 sunt întrunite în beneficiul reclamantilor, care au probat posesia actuală asupra terenului. #### de cele expuse, instanţa urmează a admite acţiunea formulată de reclamanti şi a constata că reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate, prin efectul legii, asupra terenului intravilan categoria categoria de folosinţă curţi construcţii, în suprafaţă de 1000 mp, situat în oraşul #######, sat Fratoştiţa, #### ######## ### ##, #### #### (fost Cvartal 6, P 6/1), având ca vecini: la N – strada Iederei, la E – ##### ########, la S – ####### M. ####, la V – ####### ######, identificat în planul de situaţie, anexă la lucrarea de expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie, întocmită în cauză de expert ######## #####, între punctele 1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 – 1;[22]

Dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente casei de locuit şi a anexelor se dobândeşte prin efectul legii, titlul de proprietate eliberat conform legii fondului funciar având doar un caracter recognitiv şi constatator şi nu se impune formularea într-un anumit termen a cererii pentru eliberarea titlului de proprietate;[23]

Aceştia beneficiază de o restituire în întregime a terenurilor deţinute, pe vechiul amplasament, cu excepţia situaţiei reglementate în cuprinsul art. 23 din Legea nr. 18/1991. Acest din urmă articol reglementează constituirea opae legis a dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul – lege nr. 42/1990, deţinătorilor construcţiilor de la momentul intrării în vigoare a legii;[24]

Din interpretarea dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 18/1991 rezultă fără echivoc că, legiuitorul a înţeles să recunoască dreptul de proprietate cu caracter recognitiv şi constatator tuturor proprietarilor de gospodării din mediul rural asupra unei suprafeţe de teren din jurul casei de locuit pentru a asigura o normală folosinţă a gospodăriei. Astfel, legea şi-a fixat preferinţele sale, în sensul că, în procesul de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a dat prevalenţă deţinătorilor caselor de locuit şi anexelor gospodăreşti, aşa încât terenul aferent acestora, precum şi curtea şi gradina din jurul lor, intră prin voinţa legii în proprietatea deţinătorilor construcţiilor.[25]

Potrivit art. 8 din Decretul-#### nr. 42/1990, terenul aferent casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulară a deţinătorilor, acestea pot fi înstrăinate şi lăsate moştenire. Conform art. 23 din legea nr. 18/1991, sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-#### nr. 42/1990. Instanţa apreciază că aceste prevederi legale se corelează, astfel că pentru suprafeţele de terenuri pentru care a operat reconstituirea dreptului de proprietate, reconstituirea a intervenit ca efect al aplicării Decretului-lege nr. 42/1990, efectul său fiind menţinut de art. 23, alin. 1 din legea nr. 18/1991. D____ urmare, beneficiarul dreptului de reconstituire nu a trebuit să mai recurgă la procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, dreptul de proprietate fiind reconstituit ope legis iar titlul de proprietate emis de ####### Judeţeană având un efect constatator şi recognitiv;[26]

Dreptul de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit şi a anexelor se dobândeşte prin efectul legii, titlul de proprietate eliberat conform legii fondului funciar având doar un caracter recognitiv şi constatator şi nu se impune formularea într-un anumit termen a cererii pentru eliberarea titlului de proprietate.[27] ”.

Exista si hotarari judecatoresti (izolate) prin care nu s-a recunoscut improprietarirea automata, ci numai o vocatie la dobandirea proprietatii.

Mentionam fara a limita:

Dispoziţiile art. 23 din lege nu operează o reconstituire de drept a proprietăţii asupra terenului, întrucât Decretul-#### nr. 42/1990 şi Legea nr. 18/1991 stabilesc numai vocaţia pentru a se stabili dreptul de proprietate în favoarea anumitor persoane, fiind în atribuţia exclusivă a comisiilor locale să analizeze îndeplinirea condiţiilor legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate;[28]

În ceea ce priveşte necesitatea formulării unei cereri adresate Comisiilor locale de aplicare a Legii nr. 18/1991, republicată, cu respectarea prevederilor art. 9 din acelaşi act normativ, chiar şi atunci când este vorba despre drepturile recunoscute în temeiul art. 23 şi art. 24, ea este neîndoielnică, impunându-se verificarea întrunirii condiţiilor prevăzute de lege în cazul fiecărui solicitant în parte;[29]”.

In acord cu practica majoritara (aproape unanima), apreciem ca normele juridice analizate nu au stabilit doar o vocatie la dobandirea proprietatii, ci au generat un veritabil drept de proprietate in patrimoniul tuturor persoanelor care s-au aflat in ipotezele prescrise de lege.

Faptul ca improprietarirea s-a realizat chiar si in lipsa unui inscris care sa reprezinte un titlu de proprietate, precum si faptul ca acest inscris se emite de autoritati / institutii publice reglementate de Legea nr. 18/1991, nu trebuie sa duca la o alta concluzie, deoarece proprietatea se poate dobandi nu numai prin emiterea unui inscris, ci si prin alte moduri prevazute de lege, iar legea, prin ea insasi, in anumite cazuri, reprezinta un izvor al proprietatii.

In acest sens sunt si dispozitiile art. 557 alin. 3 C.civ.:

Prin lege se pot reglementa şi alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate.”

O alta norma juridica care justifica pozitia noastra este art. 41 alin. 10 din Legea nr. 7/1996 care, asa cum am detaliat supra cap. 2.4, permite inscrierea dreptului de proprietate in cartea funciara direct in baza legii, chiar si in lipsa unui titlu de proprietate emis in forma materiala (un inscris).

Or, numai prin recunoasterea legii ca izvor al dreptului de proprietate, in lipsa oricarui inscris emis de vreo autoritate / institutie publica, s-ar putea justifica inscrierea proprietatii in cartea funciara direct in baza unui act normativ.

4. Situatia din anul 1990 si / sau situatia ulterioara?

Un aspect destul de important, pentru stabilirea daca a existat sau nu o improprietarire sau nu, se refera la momentul de raportare al situatiei de fapt.

Conteaza ce exista la momentul intrarii in vigoare a actelor normative sau ce exista in prezent?

Atat in cadrul literaturii de specialitate, cat si in cadrul practicii judiciare, s-au exprimat numeroase opinii in sensul ca, ceea ce conteaza pentru aplicarea legilor, este situatia de fapt existenta la momentul intrarii in vigoare a actelor normative (atunci sa fi existat o constructie si un teren aferent), situatiile ulterioare (edificarea unei noi constructii, dobandirea folosintei asupra unui teren ulterior anului 1990 etc) neavand nicio relevanta.

Pentru aceste din urma cazuri dispozitiile legale precitate nu se aplica.

Citam fara a limita:

Aceste dispoziţii legale se referă la persoanele care aveau edificate pe bază de autorizaţii de construire, case de locuit în zonele cooperativizate, la data intrării în vigoare a celor două acte normative, or în speţă reclamanţii şi-au construit casa mult mai târziu, în anii 1996-1997, ceea ce înseamnă că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Decretul-lege nr. 42/1990 şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată;[30]

Instanţa de apel a reţinut în mod corect împrejurarea că apelantul-reclamant nu are vocaţie la constituirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu întrucât prevederile art. 23 din Legea nr. 18/1991, republicată, conferă acest drept numai în ceea ce priveşte terenurile care la momentul intrării sale în vigoare îndeplineau condiţia de teren aferent, curte sau grădină;[31]

Aceste dispoziţii legale se referă la persoanele care aveau edificate pe bază de autorizaţii de construire case de locuit în zonele cooperativizate, la data intrării în vigoare a celor două acte normative, or, în speţă reclamanţii şi-au construit casa mult mai târziu, în anii 1996-1997, ceea ce înseamnă că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Decretul-lege nr. 42/1990 şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată;[32]

Art. 8 din Decretul -lege nr. 42 din 29.01.1990 prevede: Terenul aferent casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulară a deţinătorilor; acestea pot fi înstrăinate şi lăsate moştenire. Terenul prevăzut la alin. 1, împreună cu lotul care poate fi atribuit în folosinţă membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depăşi suprafaţa de 6000 metri pătraţi pentru deţinătorul casei de locuit. Or, reclamantul nu era deţinătorul unei case de locuit la momentul respectiv, acesta construind o casă pe parcursul anului 1997, nefiind incidente nici dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 18/1991.[33]

Dobândirea dreptului de proprietate conferit de art. 23 din Legea nr. 18/1991 se stabileşte în raport de situaţia existentă la data intrării în vigoare a acestui act normativ;[34]

Astfel, în primul rând instanţa reţine că suprafaţa de teren de 1254 mp ce face obiectul cauzei, nu este o suprafaţă de teren aferentă casei de locuit şi anexelor gospodăreşti ce aparţin reclamantului şi nici curţii şi grădinii din jurul acestora. Din planul de amplasament şi delimitare depus la dosarul cauzei (f.10) rezultă că această suprafaţă de teren nu este afectată de vreo construcţie, aspect întărit de depoziţia martorului ##### ###### (f. 37), precum şi de adeverinţa nr. 6111/06.07.2022 eliberată de Primăria Comunei ########, ####### ######### (f. 9), ce conferă întregii suprafeţe de teren categoria de folosinţă arabil. Din aceleaşi probe administrate în cauză rezultă că locuinţa reclamantului nu se află în proximitatea acestei suprafeţe de teren şi mai mult reclamantul a intrat în posesia suprafeţei de teren după anul 1990;[35]

####, la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991, când s-a produs efectul dobândirii în virtutea legii a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu în temeiul art. 23 din Legea nr. 18/1991, reclamanta ########## ####### nu avea vreun drept de proprietate nici asupra suprafeţei de teren de 2000 mp şi nici asupra construcţiei casă de locuit situată pe suprafaţa de teren de 2000 mp, astfel că nu este persoană îndreptăţită în virtutea dispoziţiilor art. 23 din Legea nr 18/1991.[36]

Reclamanţii nu au făcut dovada deţinerii casei în proprietate, condiţie necesară în vederea constituirii dreptului de proprietate asupra terenului aferent acesteia. Simpla folosinţă a casei şi a terenului din litigiu nu este suficientă pentru a dobândi un drept proprietate întemeiat pe legile fondului funciar, ci poate atrage eventual incidenţa altor instituţii de drept civil.

Folosinţa exercitată de familia reclamantei şi recunoscută de martorul ###### ########, audiat în cauză (fila 79), nu poate reprezenta decât o permisiune din partea titularului de proprietate asupra terenului şi nicidecum o transmisiune a tuturor atributelor dreptului de proprietate.[37]”.

In concluzie, orice aspect al situatiei de fapt intervenit ulterior momentului intrarii in vigoare a Decretului – Lege nr. 42/1990 (data de 30.01.1990) si intrarii in vigoare a Legii nr. 18/1991 (data de 20.02.1991), indiferent cat de mult s-ar asemana cu prescriptiile legii (ex. dobandirea unei constructii, dobandirea folosintei asupra unui teren aferent unei constructii, situarea intr-o zona cooperativizata etc.) raman lipsite de relevanta juridica.

Mai concret pentru toate cazurile ulterioare celor doua date (30.01.1990 si 20.02.1991) persoanele in cauza nu vor putea fi considerate, in temeiul legilor speciale care stabilesc un mod de dobandire ope legis, proprietari asupra terenurilor detinute.

5. Proprietatea vizeaza maxim 1.000 mp sau chiar si o suprafata mai mare?

Un aspect cu privire la care nu exista un consens in practica vizeaza intinderea dreptului de proprietate (maxim 1.000 mp sau chiar si o suprafata mai mare).

O parte din instantele judecatoresti au apreciat ca proprietatea poate sa vizeze suprafete mai mari de 1.000 mp.

Mentionam fara a limita:

Potrivit depoziţiei martorilor audiaţi, coroborate cu adeverinţele eliberate de Primăria #### ########, #### #########, pe terenul în suprafaţă de 1100 mp, situat în #### ########, sat Ghergheşti, #### ########### ### ##, #### #########, sunt edificate construcţii şi reclamanta a posedat această gospodărie în mod continuu, netulburat şi ca adevărat proprietar din anul 1981. De asemenea, terenul este împrejmuit cu gard, fără a exista neînţelegeri cu vecinii cu privire la linia de hotar sau amplasamentul gardului şi nicio altă persoană nu a pretins că este proprietarul acestui teren. #### de considerentele mai sus exprimate, instanţa urmează să admită acţiunea şi să constate dreptul de proprietate dobândit prin efectul legii de către reclamantă cu privire la suprafeţele identificate în planul de amplasament cadastral, lucrare avizată de O.C.P.I. #########, conform procesului verbal de recepţie nr. 450/2022, depus la dosar;[38]

Astfel, instanţa dispune constituirea dreptului de proprietate în favoarea petentei ###### ##### pentru suprafaţa de 1099 mp situaţi în intravilanul oraşului ########, formată din suprafaţa de 442 mp teren curţi construcţii în p.c. 6593, suprafaţa de 503 mp teren arabil în p.c. 6594 şi suprafaţa de 154 mp arabil în p.c. 6595, conform Raportului de expertiză întocmit de expert ethnic ########## #####, avizat OCPI;[39]

Întrucât terenul aferent construcţiilor în suprafaţă totală de 1389 mp (determinat în urma măsurătorilor de către expert), a intrat în proprietatea reclamantului, fiind folosit de acesta anterior intrării în vigoare a DL 42/1990 şi Legii 18/1991, urmează a se retine că, în baza art. 23 din Legea 18/1991 şi art. 8 din DL 42/1990 (prevederi care nu au făcut altceva decât să transforme dreptul de folosinţă asupra terenului, al proprietarului construcţiei, în drept de proprietate), acesta a dobândit un drept de proprietate asupra terenului aferent construcţiilor în suprafaţă de 1389 mp;[40]

#### de menţionat că în privinţa terenului intravilan aferent construcţiilor inclusiv curtea şi grădina dreptul de proprietate s-a dobândit ca urmare a apariţiei Decretului lege nr. 42/1990 indiferent dacă sa formulat sau nu cerere, urmând ca în temeiul Legii nr. 18/1991 modificată să se elibereze numai titlu de proprietate cu caracter recognitiv şi constatator. #### de considerentele arătate mai sus, instanţa urmează a admite plângerea formulată situaţie în care va dispune modificarea a Hotărârii nr. 80/26.05.2021 a Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Mureş, în sensul reconstituirii în favoarea numiţilor ####### #### şi ####### #####, antecesorii petenţilor, a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1264 mp teren aferent casei de locuit şi grădinii identificat prin punctele ##############2-2 conform memoriului tehnic ce face parte din prezenta hotărâre, consecinţa acestei modificări fiind obligarea intimatei ####### judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureş să emită în favoarea numiţilor ####### #### şi ####### #####, antecesorii petenţilor, titlul de proprietate, pentru suprafaţa de 1264 mp teren aferent casei de locuit şi grădinii identificat prin punctele ##############2-2 conform memoriului tehnic ce face parte din prezenta hotărâre;[41]”.

Alte instante au considerat ca suprafata asupra careia se poate intinde dreptul de proprietate poate fi de maxim 1.000 mp.

Citam fara a limita:

Întrucât prin art. 4 din DL 42/1990 se stabileşte ca lotul în folosinţa poate fi de cel mult 5000 mp, rezulta ca cel aferent construcţiilor gospodăreşti si cel destinat curţii si grădinii nu pot depăşi 1000 mp. Legiuitorul a urmărit sa constituie tuturor proprietarilor de gospodării in mediul rural un drept de proprietate si asupra unei suprafeţe de teren din jurul casei de locuit pentru a se asigura o folosinţă a gospodăriei, însă această suprafaţă să fie îndestulătoare nu excesivă;[42]

În literatura de specialitate şi în practica judiciară s-a arătat că din interpretarea coroborată a art. 23 alin. 1 şi art. 8 alin. 2 din Decretul-lege nr. 42/1990 rezultă că terenul aferent casei de locuit şi anexelor gospodăreşti poate fi în suprafaţă maximă de 1000 mp, pentru că restul suprafeţei până la 6000 mp, permişi de lege, constituie lot de folosinţă (lot ajutător);[43]

Din depoziţia martorilor audiaţi în cauză, rezultă că terenul litigios este deţinut de către reclamanţi de mult timp, de peste 50 de ani şi că locuiesc în casa construită pe acel teren. De asemenea, martorii au arătat şi faptul că nu au fost discuţii cu vecinii în legătură cu acel teren, iar terenul este împrejmuit cu gard. De asemenea, din raportul de expertiză rezultă că terenul este împrejmuit cu gard pe toate laturile, iar suprafaţa care se află în posesia reclamanţilor este de 751 mp.[44]”.

Din punctul nostru de vedere, interpretarea corecta ar fi cea care limiteaza intinderea dreptului de proprietate la maxim 1.000 mp, chiar daca, in practica, o astfel de interpretare ar genera importante inconveniente detinatorilor de terenuri (ar putea fi nevoiti sa apeleze la alte remedii legale pentru suprafata excedentara – ex. institutia uzucapiunii etc.).

In primul rand, la momentul intrarii in vigoare a Decretului – Lege nr. 42/1990 existau urmatoarele prevederi:

Art. 4 Adunarile generale ale cooperativelor agricole din celelalte zone pot hotari atribuirea de loturi in folosinta de pina la 5. 000 metri patrati teren arabil sau in echivalent agricol fiecarui membru cooperator sau pensionar cooperator, precum si mecanizatorilor si altor lucratori din statiunile pentru mecanizarea agriculturii, cu obligatia ca acestia sa efectueze in cooperativa volumul de munca si, respectiv, lucrarile mecanizate stabilite.

Art. 8 Terenul aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, in zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulara a detinatorilor; acestea pot fi instrainate si lasate mostenire. Terenul prevazut la alin. 1, impreuna cu lotul care poate fi atribuit in folosinta membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depasi suprafata de 6. 000 metri patrati pentru detinatorul casei de locuit.

Din interpretarea coroborata a acestor norme rezulta ca terenul dobandit in proprietate nu putea sa depaseasca 1.000 mp.

In al doilea rand, dispozitiile art. 1 din Legea nr. 9/1990 par sa contureze aceeasi idee (maxim 1.000 mp):

De la prevederile alin. 1 se excepteaza terenurile aferente constructiilor care se instraineaza – inclusiv curtea -, in suprafata de cel mult 1.000 metrii patrati ”.

In al treilea rand, dispozitiile art. 23 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 vorbesc de improprietarire potrivit Decretului – Lege nr. 42/1990 (deci de o suprafata maxima de 1.000 mp):

Sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii.”

Faptul ca dispozitiile alin. 2 si 21 ale aceluiasi articol (norme introduse prin Legea nr. 247/2005 de modificare a Legii nr. 18/1991 si a altor acte normative) vorbesc de modul in care se dovedeste intinderea fara nicio limitare (ex. maxim 1.000 mp), nu trebuie sa conduca la o alta concluzie, interpretarea acestor alineate urmand a fi realizata in contextul alin. 1, alineat care trimite la suprafetele determinate potrivit Decretului – Lege nr. 42/1990.

In aceste conditii apreciem ca pentru orice suprafata excedentara celor maxim 1.000 mp pot fi cercetate ale remedii legale privind recunoasterea dreptului de proprietate privata (ex. uzucapiunea de scurta sau lunga durata etc.).

6. Concluzii

Decretul – Lege nr. 42/1990 (art. 8) si Legea nr. 18/1991 (art. 23) au realizat o improprietarire automata a tuturor persoanelor care au detinut constructii, in zone cooperativizate, cu privire la terenul aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora.

Pentru a obtine si un act recognitiv al proprietatii, orice persoana care intruneste conditiile legii se poate adresa primariei in raza careia se afla terenul cu o cerere in vedere emiterii unui titlu de proprietate (ordinul prefectului), in baza art. 36 alin. 4 din Legea nr. 18/1991, titlul urmand sa fie emis de Prefect.

Chiar daca proprietatea se dobandeste ope legis in practica exista o serie de motive pentru care obtinerea Ordinului Prefectului prezinta un real interes (mentionam fara a limita: in vederea vanzarii unui teren este necesara prezentarea actelor de proprietate, in vederea dezbaterii unei succesiuni sunt necesare a fi prezentate titlurile de proprietate etc.).

Nu exista nicio limitare in timp pentru formularea unei astfel de cereri.

Chiar si in lipsa unui astfel de titlu, persoanele indreptatite isi pot intabula dreptul de proprietate in cartea funciara in baza art. 41 alin. 10 din Legea nr. 7/1996.

Va multumim pentru parcurgerea acestui material.


[1] Publicat in Monitorul Oficial nr. 17/30.01.1990
[2] Publicata in Monitorul Oficial nr. 95/01.08.1990
[3] Art. 102 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 (forma in vigoare la nivelul anului 1991)
[4] Publicata in Monitorul Oficial nr. 37/20.02.1991
[5] Publicata in Monitorul Oficial nr. 720/24.09.2015
[6] Decizia 5/1993 [R] privind exceptiile de neconstitutionalitate ale prevederilor art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990, ale alin. 3 si 4 si art. 35 si ale art. 22 din Legea nr. 18/1991, precum si ale alin. (3) din art. 26 al Legii nr. 47/1992, publicata in Monitorul Oficial nr. 129/17.06.1993
[7] Decizia 394/2003 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. 1 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii şi a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) si art. 24 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, publicata in Monitorul Oficial nr. 106/04.02.2004
[8] Decizia 263/2004 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii şi a dispoziţiilor art. 23 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, publicata in Monitorul Oficial nr. 676/27.07.2004
[9] Vidican Gheorghe, Aplicabilitatea dispoziţiilor art. 36 alin. 2-4 din Legea Fondului Funciar nr. 18/1991, Republicată, material publicat în Revista Română de Drept Privat cu numărul 4 din data de 30 aprilie 2008
[10] Daniel Moreanu, Privire de ansamblu în legătură cu evoluţia legislaţiei cu referire la regimul juridic al circulaţiei terenurilor proprietate privată (publicitate şi condiţii de formă) prin acte de vânzare-cumpărare, material publicat in „Revista Dreptul” cu numărul 4 din data de 30 aprilie 2011
[11] Nicolae Conachi, Revenirea de drept a proprietăţii asupra terenurilor intravilane în beneficiul foştilor proprietari. Consideraţii privind interpretarea art. 25 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, material publicat in „Revista Dreptul” cu numărul 8 din data de 31 august 2018
[12] Comentariu la articolul 23 din Legea nr. 18/1991, Wolters Kluwer, Legea privind fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
[13] Puie Oliviu, Biblioteca Legal, Contenciosul special in materia amenajarii teritoriului, urbanismului, autorizarii executarii lucrarilor de constructii si sanctiunilor aplicabile pentru nerespectarea disciplinei in constructii din 01-oct-2022, Universul Juridic
[14] Terzea Viorel, Plângerea de fond funciar. Principiul rolului activ al judecătorului, material publicat in Revista Română de Jurisprudenţă cu numărul 2 din data de 28 februarie 2010
[15] Frentiu Gabriela Cristina, Schimbarea temeiului juridic al acţiunii. Hotărâre pronunţată în raport de temeiul juridic iniţial. Nelegalitate, material publicat in Revista Română de Jurisprudenţă cu numărul 6 din data de 30 iunie 2009
[16] C.A. Constanţa, s. civ., dec. nr. 522/2010, www.noulportal.just.ro, mentionata in Terzea Viorel, Comentariu la articolul 339 din Noul Cod Civil; Noul Cod Civil adnotat cu doctrina si jurisprudenta din 06-ian-2017, Universul Juridic
[17] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 987797884
[18] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: ded3d86dd
[19] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 595474566
[20] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 86727egee
[21] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 39d4e3e84
[22] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 39ded3424
[23] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: de96d3327
[24] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 4e642g427
[25] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 98d4g6339
[26] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: de965dd98
[27] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: ee954g484
[28] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: g86d9g4e9
[29] Eliberarea titlului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991. Recunoaşterea dreptului de constituire a proprietăţii. Promovarea unei acţiuni directe în justiţie. Neîndeplinirea condiţiilor prealabile prevăzute de lege, material publicat in Publicat în „Revista Pandectele Române” cu numărul 3 din data de 30 iunie 2006
[30] Drept de superficie. Necesitatea dovedirii dreptului de superficie, material publicat in Buletinul Jurisprudenţei din 2010 la Editura Universul Juridic
[31] Expertiză judiciară. Expert consilier. Pretinsă neconcordanţă între planul parcelar, planul de situaţie şi extrasul de plan cadastral. Vocaţie privind constituirea dreptului de proprietate. Nedovedirea exercitării posesiei asupra terenului în litigiu. Nedovedirea existenţei dreptului de proprietate asupra unei parcele anume, material publicat in „Revista Pandectele Române” cu numărul 8 din data de 29 septembrie 2008
[32] Darjan Traian, Drept de superficie. Mod de dobândire. Necesitatea dovedirii, material publicat in Revista Română de Jurisprudenţă cu numărul 2 din data de 28 februarie 2010
[33] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: g876d9439
[34] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 72362887d
[35] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 39g544688
[36] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 598ddge54
[37] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 72382853g
[38] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 4e398e589
[39] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 72369eg8g
[40] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 98d4758g5
[41] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 598d3267d
[42] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: de989574e
[43] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 62566d336
[44] Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 623g26g38


Av. Răzvan Nicolae Popescu, Partener Dumitru, Popescu si Asociatii SPARL

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership