Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Banner BA-02
Articole Dreptul muncii Dreptul Uniunii Europene Note de studiu RNSJ SELECTED

Directiva europeană privind salariul minim trebuie transpusă și în România. Ce face Ministerul Muncii?

21 mai 2024 | Alina MOLDOVAN
Alina Moldovan

Alina Moldovan

Preocupată de promovarea bunăstării cetățenilor săi, care se bazează, printre altele, pe ocuparea deplină a forței de muncă, progresul social, condiții de muncă adecvate, salarii decente, justiție socială și egalitatea între femei și bărbați, protejarea categoriilor vulnerabile de lucrători, Parlamentul European a adoptat Directiva 2041/2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, pentru a cărei transpunere în legislația locală statele membre au la dispoziție doi ani – termenul limită fiind 15 noiembrie 2024. Desigur, UE nu poate impune statelor membre să adopte același venit minim adecvat, fiecare stat având dreptul să stabilească nivelul venitului minim în funcție de condițiile sociale, economice și de evoluția indicatorilor macroeconomici.

Astfel, Ministerul Muncii din România lucrează în prezent la două proiecte de acte normative: (a) un proiect de hotărâre de Guvern care va cuprinde procedura de stabilire și aplicare a mecanismului de calcul și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și (b) un proiect de lege de modificare a Codului muncii și Legii inspecției muncii. Deși cele două proiecte nu sunt încă în dezbatere publică, Ministerul Muncii a confirmat că de la 1 iulie 2024 se preconizează ca salariul minim brut garantat în plată să fie de 3.700 lei, potrivit anunțului făcut de premierul Marcel Ciolacu în 15.12.2023.

Conform proiectului de HG, actualizarea salariului de bază minim brut garantat în plată se va face o singură dată pe an, cu consultarea partenerilor sociali, pe baza unor criterii specifice: (i) puterea de cumpărare care va lua în considerare costul vieții (coșul zilnic); (ii) nivelul general al salariilor și distribuția acestora; (iii) rata de creștere a salariilor; (iv) nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung. Astfel, salariul minim brut pe țară garantat în plată se va stabili pe baza, sau se va actualiza cu evoluția ratei inflației și cu evoluția productivității muncii prognozate, conform unei formule specifice, i.e., și are ca punct de pornire (la recomandarea UE) nivelul orientativ de 50% al ponderii valorii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în câștigul salarial mediu brut.

Noul raport dintre salariul minim brut ajustat și câștigul salarial mediu brut prognozat va fi obținut prin ajustarea celui dintâi conform formulei respective, iar valoarea obținută va fi comparată cu procentul orientativ de 50%, menționat mai sus. Dacă evoluția prognozată a ratei inflației indică o modificare anuală mai mică de 1%, salariul minim brut garantat în plată se ajustează doar cu creșterea productivității prognozate, iar dacă atât evoluția prognozată a ratei inflației, cât și rata de creștere a productivității prognozate indică modificări anuale de sub 1%, salariul minim brut legal garantat în plată rămâne la nivelul anului anterior.

Proiectul de HG mai prevede că salariul net nu trebuie să scadă niciodată, indiferent de variațiile componentei fixe a remunerației brute, că negocierile colective legate de salariul minim trebuie să aibă loc pe baza unui plan de acțiune, că amenzile pentru neacordarea salariului minim garantat în plată se majorează de la 5.000 la 8.000 de lei pentru fiecare persoană identificată în această situație, că angajații nu vor fi remunerați pe perioada desfășurării grevelor.

În ceea ce privește proiectul de lege, acesta este menit să completeze și Legea 108/1999 privind activitatea ITM-urilor, în sensul că, dacă respectă principiile aplicabile activității de control (principiul proporționalității – sancțiuni adaptate la gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul şi mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului; principiul imparțialității – soluții nepărtinitoare raportat la aceeași categorie de situații; principiul nediscriminării – egalitatea de tratament a angajatorilor în procesul de control), atunci ITM-urile nu vor mai putea face discriminare între angajatorii în culpă pentru aceleași fapte, stabilind doar avertismente pentru unii și amenzi uriașe pentru alții.

Cele două proiecte de acte normative sunt aproape gata, însă Guvernul trebuie să se grăbească și să pună la punct toate aspectele rămase neclarificate, întrucât data limită de transpunere a Directivei se aproprie cu pași repezi – ele trebuie puse în dezbatere publică, aprobate și trecute prin procesul legislativ corespunzător, pentru a fi promulgate. România trebuie să se alinieze și în acest domeniu normelor europene, încurajând negocierile colective pentru stabilirea salariului minim, monitorizarea condițiilor de muncă prin controale pe teren pentru prevenirea subcontractării abuzive sau nedeclararea orelor suplimentare, iar acest lucru nu se poate realiza decât printr-un mecanism obiectiv, transparent, stabil și previzibil, care să ia realmente în considerare realitatea socială – puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor, productivitatea la nivel național și nevoia de a asigura costurile unui trai decent.

Alina Moldovan, Managing Partner Firon Bar-Nir

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership