Secţiuni » Arii de practică » Business » Health & Pharma
Health & Pharma
CărţiProfesionişti
Banner BA-01
Banner BA-02
CEDO Dreptul sanatatii Dreptul Uniunii Europene Drepturile omului Flux informații Jurisprudență SELECTED

CEDO. Toader împotriva României. Încălcarea dreptului la viață privată prin evaluarea incorectă a handicapului

21 mai 2024 | JURIDICE.ro

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 461 din 20 mai 2024 a fost publicată Hotărârea în Cauza Toader împotriva României din 12.03.2024.

Obiectul cauzei

Plângerea reclamantei vizează evaluarea incorectă de către autoritățile naționale a severității handicapului său, privând-o astfel de dreptul de a beneficia de un asistent personal, ceea ce a condus la o reducere drastică a autonomiei sale personale. Reclamanta, văduvă pensionară în vârstă de 90 de ani, a suferit din 2020 de multiple afecțiuni ortopedice (inclusiv fracturi periprotetice și gonartroze) cauzate de o fractură la picior și de implanturile protetice ulterioare. Trăiește singură și este ajutată zilnic de nora sa, care locuiește în același sat. Conform rapoartelor medicale și sociale, reclamanta este imobilizată la pat și necesită ajutor pentru a se hrăni și pentru igiena corporală, fiind total dependentă de asistență pentru nevoile zilnice. Pe 4 august 2020, lucrătorii sociali au întocmit un raport de anchetă socială care a confirmat că reclamanta, imobilizată la pat, avea nevoie de un asistent personal pentru diverse activități cotidiene și locuia într-o casă modestă cu facilități limitate. Pe 14 septembrie 2020, un raport de evaluare complexă, realizat de o echipă multidisciplinară, a constatat că reclamanta trăia singură, comunica cu dificultate din cauza pierderii auzului și prezenta o tristețe constantă și o deteriorare cognitivă incipientă. Raportul sublinia necesitatea unui grad maxim de protecție pentru reclamantă și indica o pensie lunară modestă de 704 lei. La 2 octombrie 2020, Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Neamț a emis un certificat care nu recunoștea starea medicală a reclamantei ca fiind o dizabilitate conform criteriilor legale. Reclamanta a solicitat anularea acestui certificat și emiterea unuia nou care să ateste că avea un handicap grav necesitând un asistent personal. Tribunalul Neamț i-a admis cererea pe 2 aprilie 2021, însă Comisia Neamț a declarat recurs. Curtea de Apel Bacău a respins cererea reclamantei pe 19 octombrie 2021, concluzionând că starea sa nu se încadra în dizabilitățile prevăzute de legislația relevantă, în ciuda dependenței sale totale de ajutor pentru activitățile zilnice. Reclamanta s-a plâns, în baza art. 8 și art. 14 din Convenție, că instanțele naționale nu au realizat o evaluare complexă a dizabilității și a afecțiunilor sale.

Motivarea Curții

Principiile generale privind obligaţiile pozitive ce revin statului pentru a garanta dreptul la respectarea vieţii private în contextul refuzului de a-i acorda unui reclamant dreptul la asistenţa adecvată necesară pentru afecţiunea sau pentru dizabilitatea sa au fost rezumate în Jivan împotriva României (nr. 62.250/19, pct. 40-42, 8 februarie 2022).

Curtea reiterează faptul că, în general, statului i se acordă o marjă amplă în temeiul Convenţiei în chestiuni de politică generală, inclusiv politicile sociale, economice şi de asistenţă medicală (a se vedea, de exemplu, McDonald împotriva Regatului Unit, nr. 4.241/12, pct. 54, 20 mai 2014, cu trimiterile suplimentare). Totuşi, atunci când restrângerea drepturilor fundamentale se aplică unui grup deosebit de vulnerabil în societate, care a suferit o discriminare considerabilă în trecut, precum persoanele cu dizabilităţi sau persoanele vârstnice dependente, atunci marja de apreciere a statului este considerabil mai redusă şi trebuie să existe motive foarte solide pentru a impune restrângerile în cauză (a se vedea Jivan, citată anterior, pct. 42, cu trimiterile suplimentare).

După cum a subliniat Curtea în hotărârea pronunţată în Cauza Jivan (citată anterior, pct. 43), Legea română privind persoanele cu handicap prevede protecţia persoanelor cu handicap în lumina principiilor directoare consacrate de această lege, inclusiv libertatea de alegere, incluziunea socială şi respectarea nevoilor specifice ale persoanelor în cauză. Nivelul de protecţie acordat se bazează pe o evaluare complexă şi personalizată prin care se stabileşte gradul de handicap al unei persoane. Această evaluare trebuie să se bazeze nu numai pe date medicale, ci şi pe alţi indicatori ai gradului de autonomie al persoanei în cauză (sau ai lipsei autonomiei acesteia) analizaţi în funcţie de condiţiile sale de viaţă.

Pe baza cerinţelor din legislaţia internă, serviciile sociale au apreciat că reclamanta avea un grad ridicat de dependenţă şi o capacitate limitată de a îndeplini sarcini zilnice şi necesita un asistent personal pentru a răspunde nevoilor sale de bază. Cu toate acestea, Comisia Neamţ a emis un certificat care stabilea că situaţia medicală a reclamantei nu reprezenta o dizabilitate în temeiul criteriilor stabilite în Ordinul ministrului nr. 762/1.992/2007 din 31 august 2007. Această apreciere a fost împărtăşită şi de curtea de apel, ultima instanţă naţională care a examinat fondul cauzei (a se vedea supra, pct. 9). Curtea nu poate decât să observe că aceste constatări sunt în mod evident contrare situaţiei deosebite a reclamantei, astfel cum este explicată în detaliu în raportul din 14 septembrie 2020.

În lumina principiului subsidiarităţii, nu este de competenţa Curţii să înlocuiască opiniile autorităţilor naţionale cu cele proprii şi să interpreteze şi să aplice dreptul intern. Cu toate acestea, instanţele naţionale, cărora le revine această sarcină, trebuie să interpreteze dreptul intern într-un mod care să respecte obligaţiile ce revin statului în temeiul Convenţiei (a se vedea Jivan, citată anterior, pct. 47).

În această privinţă, Curtea nu poate decât să observe că atât Comisia Neamţ, cât şi curtea de apel şi-au concentrat aprecierea asupra afecţiunilor ortopedice ale reclamantei, apărute după ce aceasta a suferit o fractură de picior, rezumându-se doar să recunoască gradul ridicat de dependenţă şi capacitatea limitată a acesteia de a îndeplini sarcini zilnice. În cererile sale adresate autorităţilor, reclamanta a invocat argumente referitoare la situaţia sa mai generală, atât medicală, cât şi socială, şi a furnizat probe în susţinerea acţiunii sale în faţa instanţelor interne. În opinia Curţii, aceste argumente au fost specifice, relevante şi importante, iar Guvernul nu a susţinut contrariul. Cu toate acestea, nici Comisia Neamţ, atunci când a emis certificatul din 2 octombrie 2020, nici instanţa de apel, în decizia sa definitivă din 19 octombrie 2021, nu le-au luat cu adevărat în considerare.

În special, dreptul reclamantei la autonomie şi la respectarea demnităţii sale nu pare să fi fost luat în considerare în cadrul aprecierilor interne. În plus, vârstei reclamantei nu i s-a acordat nicio atenţie de către autorităţi. În contrast evident cu Hotărârea judecătorească din 2 aprilie 2021 a Tribunalului Neamţ, nimic din deciziile Comisiei Neamţ ori ale curţii de apel nu explică discrepanţa evidentă dintre situaţia specială a reclamantei caracterizată de lipsa autonomiei şi constatarea că starea sa de sănătate nu reprezenta o dizabilitate în temeiul capitolului 7.I.1 din Ordinul ministrului nr. 762/1.992/2007 din 31 august 2007, unde sunt enumerate afecţiunile ortopedice considerate dizabilităţi (a se vedea supra, pct. 9). Ca urmare a acestor decizii, reclamanta a fost lăsată să se descurce singură, iar autorităţile nu au propus niciun aranjament practic alternativ pentru a-i asigura sprijinul constant de care avea nevoie (a se vedea Jivan, citată anterior, pct. 49).

Ţinând seama de ceea ce era în joc pentru reclamantă, precum şi de vulnerabilitatea sa generală – care impunea o protecţie sporită din partea autorităţilor, şi sub rezerva rolului său subsidiar şi a marjei de apreciere a statului pârât, Curtea nu este convinsă că, în deciziile lor, comisia judeţeană şi curtea de apel au asigurat un echilibru just între interesele publice şi private concurente în joc, după cum prevede art. 8.

În unanimitate, CEDO hotărăşte că:
– a fost încălcat art. 8 din Convenţie;
– statul pârât trebuie să plătească reclamantei, în termen de trei luni, suma de 10.000 EUR (zece mii de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral, sumă care trebuie convertită în moneda naţională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership