« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 

RIL admis. Completul de judecată competent să soluționeze conflictul de competență ivit în calea de atac a apelului sau în calea de atac a recursului are compunerea prevăzută de lege pentru stadiul procesual al cauzei în care s-a ivit
28.06.2021 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 25 iunie 2021, a fost publicată Decizia nr. 8/2021 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Constanța ce formează obiectul Dosarului nr. 48/1/2021

1. Obiectul recursului în interesul legii

Autorul sesizării a arătat că problema de drept rezolvată neunitar de instanțele judecătorești vizează compunerea completului de judecată care soluționează conflictul de competență. Această problemă de drept s-a ivit în lipsa unei reglementări exprese în cuprinsul art. 135 din Codul de procedură civilă referitoare la regula de constituire a completului de judecată care pronunță regulatorul de competență.

2. Practica instanţelor de judecată

a) În cadrul primei orientări jurisprudențiale s-a apreciat că la stabilirea compunerii completului care soluționează conflictul de competență trebuie avut în vedere stadiul procesual al cauzelor aflate în conflict.

Astfel, completul de judecată se compune dintr-un singur membru atunci când conflictul poartă asupra unei cauze aflate în fața primei instanțe și din 2 sau 3 membri dacă conflictul s-a declanșat în instanța de apel sau în instanța de recurs.

Conform acestei orientări jurisprudențiale, conflictul de competență reprezintă un incident procedural ivit în cursul judecății unei pricini, astfel că trebuie să se țină seama de stadiul procesual al cauzei pentru care se impune stabilirea competenței și în cadrul căreia s-a ivit acest incident procedural.

Prin urmare, compunerea completului care pronunță regulatorul de competență trebuie să se raporteze la stadiul procesual al pricinilor.

În sensul primei orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării următoarele hotărâri judecătorești definitive:

– Decizia civilă nr. 294 din 8 octombrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Galați – Secția a II-a civilă;

– Încheierea nr. 3C din 20 martie 2019, deciziile civile nr. 2/C din 4 martie 2020 și nr. 7/C din 21 august 2020, pronunțate de Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă;

– Decizia civilă nr. 340A din 1 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă;

– Decizia civilă nr. 906A din 24 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VI-a civilă;

– Decizia civilă nr. 32 din 17 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal;

– deciziile civile nr. 6 din 10 martie 2020, nr. 8/CC din 7 mai 2020, nr. 10 din 19 mai 2020, nr. 12 din 23 iunie 2020 și încheierile civile nr. 13 din 25 iunie 2020 și nr. 15 din 20 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale.

În sensul primei orientări jurisprudențiale sunt și următoarele hotărâri judecătorești definitive, transmise de Curtea de Apel București:

– deciziile civile nr. 1 din 30 ianuarie 2019, nr. 11 din 30 mai 2019, nr. 27 din 31 octombrie 2019, nr. 29 din 5 decembrie 2019, nr. 8 din 11 mai 2020, nr. 11 din 25 mai 2020, nr. 23/2020 din 5 septembrie 2020 și nr. 6 din 1 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal;

– deciziile civile nr. 12 din 29 august 2020, nr. 13/2020 din 3 septembrie 2020 și nr. 14 din 5 septembrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

b) În cadrul celei de-a doua orientări jurisprudențiale s-a apreciat că în compunerea completului care soluționează conflictul de competență intră un singur judecător, independent de stadiul procesual al cauzei în care s-a declanșat conflictul.

În susținerea acestei orientări s-a arătat că regulatorul de competență reprezintă o cauză nouă pe rolul instanței competente să îl pronunțe.

Cum art. 135 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevede că instanța pronunță o hotărâre definitivă, înseamnă că, prin raportare la art. 634 alin. (1) pct. 1 din același act normativ, conform căruia sunt definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului, numai un complet de fond poate pronunța o astfel de hotărâre.

În sensul celei de-a doua orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării următoarele hotărâri judecătorești definitive:

– sentințele civile nr. 116/CA din 16 august 2018 și nr. 29/2018 din 7 septembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal;

– sentințele nr. 412/2019 din 7 noiembrie 2019 și nr. 103/2020 din 3 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal;

– sentințele civile nr. 2/2020 din 8 ianuarie 2020, nr. 4/2020 din 15 ianuarie 2020, nr. 8/2020 din 21 ianuarie 2020, nr. 9/2020 din 21 ianuarie 2020, nr. 11/2020 din 18 februarie 2020 și nr. 15 din 10 martie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă;

– sentințele nr. 6/2020 din 23 ianuarie 2020, nr. 10/2020 din 12 februarie 2020 și nr. 12/2020 din 18 februarie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă;

– sentințele nr. 4CC din 11 martie 2020 și nr. 9/CC din 27 mai 2020, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă;

– sentințele nr. 3 din 19 februarie 2020 și nr. 9 din 16 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă.

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

Procurorul general a apreciat că recursul în interesul legii este inadmisibil. În acest sens a arătat că din examinarea hotărârilor judecătorești anexate rezultă că nu s-a analizat problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări, ci pur și simplu completul care a soluționat conflictul de competență a fost compus dintr-un singur judecător sau din 2/3 judecători, nefiind expuse considerentele care au stat la baza unei astfel de opțiuni.

A susținut că cele două orientări prezentate de autorul sesizării reprezintă, în realitate, considerații teoretice exprimate de instanțele care au răspuns solicitării de a menționa dacă au identificat practică judiciară în materie.

Or, în punctul de vedere exprimat de procurorul general se arată că admisibilitatea mecanismului de unificare a jurisprudenței reprezentat de recursul în interesul legii nu poate fi fundamentată pe existența unor opinii divergente exprimate de instanțele de judecată la nivel teoretic.

Cu privire la fondul sesizării, procurorul general a apreciat că prima orientare jurisprudențială este în spiritul și în litera legii. În argumentarea acestei opinii a arătat că hotărârea instanței de regulator nu este pronunțată în urma unei judecăți în fond, ci în urma soluționării unui incident procedural.

4. Soluţia ÎCCJ

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului în interesul legii, pronunţând următoarea soluţie:

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Constanța și, în consecință:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 135 și art. 136 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 54 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilește următoarele:

Completul de judecată competent să soluționeze conflictul de competență ivit în calea de atac a apelului sau în calea de atac a recursului are compunerea prevăzută de lege pentru stadiul procesual al cauzei în care s-a ivit, cu excepția conflictelor date de lege în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, care se soluționează în complet de 3 judecători, conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, sau în complet de 5 judecători, în cazul prevăzut de art. 136 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 mai 2021.” 

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

 
Secţiuni: Content, Procedură civilă, Recurs în interesul legii, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD