Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Hèctor López Bofill – Law, Violence and Constituent Power – sau despre constituție sub zodia contorsionărilor sociale
29.06.2021 | Ionela CUCIUREANU

Secţiuni: Opinii, Povestim cărți, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Ionela Cuciureanu

Ionela Cuciureanu

Cred că recenzia de astăzi poate fi plasată fără prea multă teamă de a greși, sub auspiciile dictonului „cogito ergo dubiuto, dubito ergo sum…”. Fiindcă cum altfel decât cu îndoială carteziană a privit Bofill teoriile constituționaliste și cum altfel decât în același am putea să ne raportăm la o viziune care în mod clar nu este cea mai răspândită sau cea mai unanim acceptată?

A vorbi despre drept, violență și putere constituantă în titlul unei lucrări de acest tip poate părea o asociere cel puțin bizară, însă întreaga lucrare a lui Bofill pare să fie un manifesto împotriva a tot ceea ce constituționaliștii consacrați au exprimat de-a lungul timpului prin lucrările lor.

Lucrarea[1] susține că, mai degrabă decât ideea unei constituții care este rezultatul participării și deliberării politice, toată puterea se bazează pe violență. Prin urmare, crearea unei constituții este de fapt un act de constrângere, în care, prin violență, un grup social este capabil să se impună asupra altora. Disclaimerul cu care cititorul trebuie să iasă în întâmpinarea cărții lui Bofill este că oricât de șocantă ar părea prima facie, aceasta redă percepția pe care autorul o are asupra fenomenului constituțional, o minimă deschidere către orizontul acestuia de gândire fiind esențială.

Pornind de la o introducere care plasează „acțiunea” în paradigma „Violence and foundation”, autorul își introduce cititorii în câteva considerații metodologice, pentru ca mai apoi să abordeze conceptele de putere constituantă și constituție, violență și putere constituantă în crearea Americii ca republică, dar și în fondarea Republicii Federale Germane, pentru a încheia cu o privire asupra noului constituționalism și a emergenței puterii constituante în câteva experiențe recente.

CE MI-A PLĂCUT

Ca stil de expunere, nu i se poate nega autorului o fluiditate seducătoare a scrierii, care  îi face chiar și pe cei mai riguroși contestatari ai teoriilor sale să o parcurgă cu interes, fie și numai din dorința de a contrazice.

Deși nu achiesez la marea majoritate a teoriilor exprimate de autor, totuși, o „polenizare” a informațiilor expuse nu poate să nu conducă și la elemente care atrag atenția într-un mod pozitiv. Originalitatea abordării (cu toate consecințele ei, uneori chiar și aproape atingând hybris-ul), claritatea expunerii ideilor și modul în care autorul tratează criza constituționalismului în modernitate, exemplele alese atât din spațiul european (Ungaria) , cât și  din cel latino – american (Venezuela, Bolivia) sunt elemente care personal, mă fac să afirm că lucrarea lui Bofill cu siguranță îmi va rămâne în minte.

CE NU MI-A PLĂCUT

Fiind vorba despre crezul științific al autorului, în calitate de cititori, putem să nu îl împărtășim, însă ca lectură juridică, sunt puține elemente despre care aș putea spune cu convingere că nu mi-au plăcut. Mă voi opri asupra unuia dintre ele și anume alegerea (doar) a SUA și a Republicii Federale Germane ca obiect al unor studii mai aprofundate sub aspect istoric; personal aș fi simțit nevoia unei analize a istorice a fenomenului constituțional, mai ales ținând cont de temă, și din alte dimensiuni geo-politice, care ar fi avut capacitatea de a oferi textului o consistență mai amplă.

TOP 3 CITATE:

În discuția despre întemeierea constituțională se evită adesea descrierea condițiilor istorice specifice și a relațiilor concrete de putere care au interacționat în timpul adoptării unei constituții. Această tăcere asupra setului anterior de constrângeri implicate în procesul de adoptare a constituției joacă un rol esențial în acordarea conferirea unei autorități cadrului constituțional, îndeosebi, în cadrul unor astfel de contexte constituționale în care legitimitatea s-a fundamentat pe baza ideilor de suveranitate populară și protecția drepturilor fundamentale.”[2]

Așa cum am văzut în capitolele anterioare implicarea „poporului” în fundamentele constitutive ale democrațiilor liberale existente este foarte contestată din punct de vedere istoric, în această circumstanță observatorii proceselor care s-au desfășurat în ultimele decenii nu s-au abținut de la a susține un discurs bazat pe participarea, incluziunea, mobilizarea și deliberarea poporului ca sursă principală de legitimitate și eficacitate a legiferării superioare, astfel încât cetățenii, ar trebui înainte, în timpul și după elaborarea constituției să sporească sentimentul de proprietate colectivă a noului text, să promoveze un design instituțional democratic și să faciliteze aplicarea acestuia.”[3]

În opinia mea, având în vedere contextul istoric al creației constituționale pe care l-am descris anterior, eșecurile proceselor moderne sunt angajate într-un fel să ofere o rețea sofisticată de canale de participare a cetățenilor care sunt previzibile: o participare populară intensă care caută o transformare constituțională este greu compatibilă cu o deliberare deschisă, calmă, incluzivă și specifică. O transformare constituțională, așa cum am văzut, este consacrată expulzării elitei anterioare care proiectase structura constituțională pentru a servi nevoilor sale de perpetuare. În consecință, consolidarea structurii unei noi puteri prin intermediul altor agenți nu este probabil să se producă fără frământări dure.[4]


[1] Cartea poate fi achiziționată de aici.
[2]The discussion on constitutional founding often eludes the description of the specific historical conditions and the concrete relations of power that interacted during the approval of a constitution. This silence on the previous set of coercions involved in the constitution-making process plays a role in conferring authority to the constitutional framework, especially within such constitutional contexts in which legitimacy has been erected on the ideas of popular sovereignty and the protection of fundamental rights.” Hèctor López Bofill – Law, Violence and Constituent Power, Routledge, 2021, p. 32.
[3]Although the involvement of “the People” in the constituent foundations of existing liberal democracies is, as we have seen in the previous chapters, very contested from the historical point of view, this circumstance has not refrained actors and observers of constituent processes that have taken place during the last decades to sustain a discourse grounded on people’s participation, inclusiveness, mobilization, and deliberation as a principal source of legitimacy and effectiveness of higher lawmaking (…)  In a widely shared normative view in constitution-making, the involvement of citizens before, during, and after constitution-writing is supposed to enhance the sense of collective ownership of the new text, promote a democratic institutional design, and facilitate its enforcement.”, idem, p. 170.
[4]My idea is that, given the historical background on constitutional creation that I have previously portrayed, the failures of modern processes somehow committed to providing a sophisticated web of channels of citizenship participation are foreseeable: an intense popular participation seeking a constitutional transformation is hardly compatible with an open, calm, inclusive, and specifc deliberation. A constitutional transformation, as we have seen, is devoted to the expulsion of the previous elite which had designed the constitutional structure to serve its needs of perpetuation. Consequently, the consolidation of the structure of a new power through other agents is not likely to be produced without harsh convulsions”., idem, p. 172.


Av. Ionela Cuciureanu

Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti