Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Instituțiile – „depozite de similarități” și „mașini gânditoare”. Cum gândesc instituțiile de Mary Douglas
06.07.2021 | Alexandru CUCU

JURIDICE - In Law We Trust
Alexandru Cucu

Alexandru Cucu

În discursul public apare des cuvântul „instituție” și derivatele sale. Din start trebuie să excludem de aici, sensul pedestru al acestui termen, de clădire ce funcționează ca sediu pentru un organ statal. Nu despre asta vorbește Mary Douglas (1921-2007) în prelegerile strânse în cartea de față – Cum Gândesc Instituțiile[1]. Auzisem de Mary Douglas, știam că activase în sfera antropologiei, o plantă exotică pentru un jurist estic. Lecturând articolul lui Cristian Goia, despre cultura socială, conștiința juridică și imaginația critică[2], am dat acolo de o referință la autoarea noastră. Am zis să aleg o carte de-a sa și să o citesc ceva mai în detaliu. Având o bibliografie vastă, m-am oprit asupra unei cărți ce adună câteva prelegeri pe care M. Douglas le-a ținut la Syracuse University în 1985. Publicate în 1986 la editura universității amintite. Traduse în 2006 în limba română de către Radu Pavel Gheo, cititorii de beletristică s-ar putea să fie familiarizați cu acest nume.

Ce fac și nu fac instituțiile în viziunea autoarei. Instituțiile nu pot gândi singure. Ele se întemeiază pe analogii, conferă identitate, uită și își amintesc, impun clasificări și iau decizii capitale (de viața și de moarte). Ca o remarcă preliminară M. Douglas se mișcă extrem de lin și elegant printr-o literatură diversă. De asemenea, își expune ideile și raționamentele cu o elocvență demnă de invidiat.

Pentru un cititor neavizat unele discuții din aria sociologiei, antropologiei și filosofiei științei pot părea opace. Mai sunt referințe și la economia instituțională, teorie politică și teoria dreptului. Dar aceste lucruri pot fi surmontate. Și poate asta e și frumusețea cărții – poate fi urmărită și înțeleasă atât de neofiți, cât și de specialiști. Cartea încearcă să echilibreze noțiunile de solidaritate și cooperare, ori și mai general raportul dintre individ și societate. Strategia abordate de M. Douglas nu este una frontală, ci mai degrabă este una „prin învăluire”, indirectă.

TOP 3 CITATE

”Merită să remarcăm că amănuntele care îi atrag irezistibil pe antropologi sunt anoste pentru filosofia științei. Pentru mine, ca antropolog, detaliile legate de organizarea sistemului tribal nu par, în sine, mai plictisitoare decât cele legate de istoria medicinei. Repertoriul de relatări despre incest și adulter culese de antropologi nu este mai indecent decât amănuntele unei boli venerice, iar relatările nu sunt nici mai respingătoare și nici mai încărcate de detalii intime. Numele popoarelor străine nu sunt mai dificil de pronunțat decât numele unor boli ca gonoreea, sifilisul, șancrul moale sau limfogranulomatoza inghinală. Filosofii științei se supun multor chinuri pentru a învăța terminologia și teoriile relativității și  pe cele ale fizicii cuantice. Cu toate acestea, ei abia dacă acordă un grăunte de atenție grupului social, care este păstrătorul stilului de gândire.”[3]

„Convențiile pot apărea în procesul de diviziune a muncii, dar, dacă principiul care le justifică nu poate fi întemeiat pe altceva decât tot pe convenții, este foarte probabil ca ele să fie permanent contestate. De exemplu, fiecare ins poate să accepte ideea că o diviziune precisă a muncii este neapărat necesară și că ea nu trebuie renegociată ori de câte ori este nevoie să se muncească. Este foarte probabil ca toți indivizii să își manifeste zgomotos preferința de a evita munci monotone, cu prezență regulată obligatorie și cu prestigiu social scăzut (Douglas și Isherwood 1979). Diferența naturală dintre sexe face ca femeile să se specializeze în nașterea și creșterea copiilor. Nevoia de eficiență și distribuție a puterii ar putea face să se treacă foarte ușor peste preferințele individuale și să se producă astfel o diviziune sexuală a muncii, dar în momentul în care sistemul coercitiv slăbește, principiul va fi contestat. Analogia dintre complementaritatea mâinilor, dreapta și stânga, și complementaritatea sexelor furnizează aici o armă retorică excelentă (Needham, 1973). Astfel ecuația << femeia este pentru bărbat ceea ce este mâna stângă pentru dreapta>> reîntărește principiul social printr-o analogie concretă. Deși diviziunea muncii ca atare nu o să ne dezvăluie prea multe despre organizarea societății, analogia de mai sus reprezintă o bucată din temelia construcției. Să privim, de exemplu, următoarele perechi:

femeie-bărbat

stânga-dreapta

popor-rege

Dintr-o simplă complementaritate s-a ajuns la o ierarhie politică.”[4]

”Munca de numărare, o dată pornită, a dat naștere la mii de alte subdiviziuni proprii. Pe cât de repede erau inventate noi categorii medicale (necunoscute până atunci), noi categorii penale, sexuale sau morale, pe atât de repede se iveau și noi tipuri de oameni care năvăleau în haite și acceptau spontan etichetele, trăind în concordanță cu ele. Maleabilitatea cu care au fost primite noile etichete sugerează existența unei extraordinare  disponibilități de inserare în noile cadre și de acceptare a redefinirii sinelui. Situația este diferită de cea a impunerii unei denumiri  care, conform filosofilor nominaliști, creează o versiune particulară a lumii prin selectarea unor anumite tipuri de lucruri, cum ar fi cazul numirii stelelor, când unele sunt scoase în evidență , iar altele sunt lăsate să piară din vedere. Avem de-a face cu un  proces mult mai dinamic, prin care sunt rostite nume noi, iar o dată cu ele apar și făpturi noi, care corespund numelor respective.”[5]

CE MI-A PLĂCUT

Bogăția de informații, amploarea intelectuală a abordării, claritatea și elocvența, onestitatea intelectuală a autoarei, sunt doar unele dintre calitățile de netăgăduit ale lucrării. Lectura cărții te face mai atent la ce anume sunt „instituțiile”, poate că nu v-ați gândit niciodată așa cum le prezintă M. Douglas. E de remarcat că folosește definiții, dar nu într-o manieră greoaie, folosește definiții operaționale, iar acestea îți acaparează atenția și gândirea ca apoi să le disece analitic și concret. De asemenea e extrem de versată și bună cunoscătoare a teoriile sociologice și filosofice ce au legătură cu tema abordată. Acest lucru se vede din felul erudit al expunerii, dar totuși nefiind pedant ori pompos. Poate ar fi mai bine să ilustrez ce am zis cu rezumarea unei bucăți din temele discutate în carte.

În ultimul capitol, încearcă să arate că deciziile importante le iau instituțiile, nu indivizi luați în mod izolat. Încearcă să argumenteze în sens contrar opiniei exprimate  de Andrew Schotter, ce afirmă că instituțiile i-au decizii rutiniere, lăsând în sarcina indivizilor problemele grele. Mary Douglas nu este convinsă de o asemenea împărțire pașnică a sarcinilor. Știm că este puțin probabil ca apariția instituțiilor să se datoreze pur și simplu agregării intereselor convergente ale indivizilor, plus unui amestec nedefinit de constrângere și convenție. Problema presantă, în opinia autoarei este stabilitatea, înțeleasă ca o „încremenire într-o formă recognoscibilă”[6]. Și pentru a face acest lucru, instituția în cauză face mai mult decât ce spune teoria informației amintită mai sus. Instituția are nevoie de legitimare atât în cadrele lumii naturale cât și-n cele ale rațiunii umane; apoi instituția își dotează membrii cu un set de analogii cu care aceștia explorează lumea; iar ulterior instituția începe să controleze memoria membrilor. Aceasta furnizează categoriile gândirii, stabilește termenii necesari cunoașterii de sine  și fixează identități. Iar în final ca să asigure trăinicie edificiului social sacralizează principiul justiției.

Acum M. Douglas vorbește, dialoghează, polemizează elegant despre ideea de „justiție”. Ea face aici o paralelă între concepția lui Durkheim despre „sacru” și cea a lui Hume despre ”justiția ca virtute artificială”. Se mai poate elabora, am vrut doar să arat felul în care își expune problematica autoarea.

Densitatea și concentrarea informației e remarcabilă. O ajută și tema vastă abordată. Aceste prelegeri ne pot ajuta să ne orientăm, să înțelegem și să problematizăm ce anume fac și cum fac instituțiile lucruri cu noi înșine. Și să aflăm de ce unele instituții pier, iar altele sunt mai trainice.

CE NU MI-A PLĂCUT:

”Instituția este un ansamblu de reguli”, remarca această familiară pentru un student de la drept, poate fi catalogată din start ca vagă și incompletă. Nefamiliarizare cu literatura citată și folosită în lucrare poate duce la neînțelegerea unor critici întreprinse de M. Douglas. Poate nu e chiar o hibă iremediabilă fiindcă ne putem apleca și parcurge bibliografia aferentă. Sigur vom ieși schimbați.


[1] Douglas Mary, Cum Gândesc Instituțiile, Polirom, 2002 (trad. Radu Pavel Gheo).
[2] https://www.juridice.ro/729708/cultura-sociala-constiinta-juridica-si-imaginatie-critica-i-fought-the-law-and-the-law-won-legal-consciouness-and-the-critical-imagination-de-simon-halliday-si-bronwen-morgan.html
[3] p. 67-68.
[4] p. 74.
[5] p. 141.
[6] De exemplu instituția monetară.


Alexandru Cucu

Secţiuni: Opinii, Povestim cărți, Selected | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO