Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Contravenţii
Contravenţii
CărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Contencios contravențional Jurisprudență Jurisprudență Tribunale Note de studiu RNSJ SELECTED

Tribunalul Iași. Neacordare de prioritate pietonilor. In dubio pro reo

10 iunie 2024 | Radu-Gabriel PATRICHE
Radu-Gabriel Patriche

Radu-Gabriel Patriche

Prin sentinţa civilă nr. 9866 din 26.10.2023 a Judecătoriei Iași s-a admis în parte plângerea contravenţională formulată de petentul P.R.G. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Iași și s-a dispus anularea în parte a procesului-verbal de contravenție din 08.11.2022, în ceea ce priveşte prima faptă reţinută – „neacordare prioritate trecere pietoni”.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a avut în vedere următoarele aspecte pe care le vom prezenta mai jos.

Prin procesul-verbal de contravenție încheiat la data de 08.11.2022 petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1160 lei, două puncte penalizare și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile, pentru neacordarea priorităţii de trecere a pietonilor şi nepurtarea centurii de siguranţă. Faptele au fost constatate la trecerea de pietoni din faţa hotelului Hilton, bd-ul Anastasie Panu din mun. Iași.

Împotriva acestui proces-verbal de contravenție petentul a formulat la data de 22.11.2022 plângere contravențională, la Judecătoria Iași, prin care a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună în principal anularea procesului-verbal de contravenţie încheiat la 08.11.2022 de către intimatul I.P.J. Iași, iar în subsidiar înlocuirea sancţiunii contravenționale a amenzii cu avertismentul.

În motivare, petentul a susţinut, în esenţă, că procesul-verbal de contravenţie contestat este anulabil întrucât menţiunile agentului de poliţie sunt ilizibile, fapta nu este descrisă, nu sunt arătate împrejurările care pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi nici nu este indicat temeiul legal pentru sancţionare. A solicitat să se aibă în vedere că bulevardul Anastasie Panu are în total 6 benzi de circulație, câte 3 pe fiecare sens de mers. Astfel, față de mențiunile neinteligibile ale procesului-verbal de contravenție atacat nu e posibil a se identifica banda pe care o circula, locul în care se afla pietonul sau locul în care se afla agentul de poliţie când a constatat săvârșirea contravenției.

A mai precizat că în cuprinsul procesului-verbal nu s-a menționat poziția autovehiculului petentului, poziția sau locul în care se afla agentul de poliție când a constatat săvârșirea contravenitei. Mai mult, în procesul-verbal nu s-a menționat nici numele/prenumele pietonului căruia se presupune că nu i s-a acordat prioritate de trecere.

În susţinerea plângerii contravenţionale petentul a depus înscrisuri.

Intimatul I.P.J. Iași a formulat întâmpinare prin care a solicitat instanţei să dispună respingerea plângerii formulate. În motivare a arătat că petentul a fost sancționat în mod legal și temeinic pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 101 alin. (3) lit. e) și de art. 36 alin. (l) raportat la art. 99 alin. (2), ambele din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice,

În dovedirea apărărilor formulate prin întâmpinare, intimatul a depus raportul agentului constatator.

Potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a procedat la analizarea legalității procesului-verbal contestat, reținând că acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 17 din acelaşi act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanţa a reţinut că O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor reglementează etapa judiciară de soluţionare a plângerilor formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, iar sub aspect procedural art. 47 prevede că dispoziţiile acestei ordonanţe se completează cu prevederile Codului de procedură civilă. De asemenea, a arătat că deşi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravenţional face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumţie relativă de veridicitate cu privire la acesta, referitor la împrejurările constatate de agentul de circulaţie.

În interpretarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care garantează dreptul la un proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că faptele de natură contravenţională se încadrează în noţiunea autonomă de „faptă penală”, necesitând respectarea tuturor garanţiilor prevăzute în cuprinsul acestui articol, inclusiv respectarea prezumţiei de nevinovăţie a persoanei acuzate de săvârşirea unei astfel de fapte.

Respectarea prezumţiei de nevinovăţie este opozabilă erga omnes, revenind nu doar judecătorului, ci tuturor autorităţilor statului. A conferi forţă probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumţiei de nevinovăţie, ci poate fi considerată o modalitate de „stabilire legală a vinovăţiei” în sensul art. 6 alin. (2) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcţionarea autorităţilor statului, făcând extrem de dificilă sancţionarea unor fapte antisociale, minore ca şi gravitate, dar extrem de numeroase. În continuare, instanța a amintit că procesul-verbal de contravenţie, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forţă probantă prin el însuşi şi constituie o dovadă suficientă a vinovăţiei contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară sau să aducă critici suficiente şi convingătoare care să creeze aplicarea principiului in dubio pro reo.

Cu toate acestea, din susținerile petentului, probele depuse (f. 28-29) și consemnarea din actul constatator (mențiuni), instanța a reținut cu privire la săvârşirea primei fapte după cum urmează.

În intersecţia vizată sunt două sensuri de deplasare spre aceeaşi direcţie. Unul dintre acestea este din Tg. Cucu înspre Hala Centrală şi altul dinspre spitalul Elena Doamna înspre Hala Centrală. Ambele artere se intersectează în faţa Hotelului Hilton fiind despărţite de zonă tampon haşurată şi linie continuă.

Trecerea de pietoni ce leagă parcul cu hotelul străbate atât cele două benzi (banda 2 şi 3) destinate rutei Elena Doamna înspre Hala Centrală, zona tampon cât şi banda unică destinată rutei Tg. Cucului înspre Hala Centrală (banda 1).

Lipsa precizării în clar a benzii pe care se afla pietonul face practic imposibilă verificarea de către judecător a existenţei contravenţiei sau cel puţin a pericolului social concret. Astfel de fapte sunt constatate ca urmare a efectuării serviciului de supraveghere programat de către agenţii intimatului care se poziţionează în faţa hotelului Hilton, iar nu ca urmare a unei depistări spontane.

S-a reținut că intimatul dispune de mijloace tehnice prin care să probeze operaţiunile planificate de supraveghere şi sancţionare a abaterilor. Nedepunerea înregistrării foto ori video a evenimentului, în cadrul procedurii judiciare, deși intimatul îl deține sau avea posibilitatea a-l conserva, creează pentru petent condițiile reținerii principiului juridic conform căruia, îndoiala față de susținerea acuzatorului, devine favorizantă persoanei acuzate (in dubio pro reo).

Având în vedere aspectele prezentate, instanța a reținut ca fiind în parte netemeinic actul constatator, anulându-l în consecință, analiza celorlalte critici devenind inutilă.

Cu privire la cea de-a doua faptă, respectiv nepurtarea centurii de siguranţă, s-a reținut că nu a fost contestată, nefăcând obiectul analizei de temeinicie.

Împotriva hotărârii instanței de fond a declarat apel I.P.J. Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului apelantul a arătat, în esenţă, că omisiunea precizării în clar a benzii pe care se afla pietonul nu conduce la imposibilitatea reținerii contravenției prevazute de art 101 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr 195/2002, descrierea faptei fiind una clară, precisă și completă.

S-a mai arătat că fapta a fost percepută prin propriile simțuri, nefăcând parte din categoria celor care se constată în mod exclusiv prin mijloace tehnice.

P.R.G., legal citat, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, menționând că sentinţa primei instanţe este legală și temeinică.

Nu au fost administrate alte probe în apel.

Examinând actele şi lucrările dosarului, analizând sentinţa apelată prin prisma motivelor de apel invocate, în conformitate cu disp. art. 476 C. proc. civ., tribunalul a constatat că apelul este nefondat.

Apelul declarat a vizat contravenția imputată petentului prevăzută de art 101 alin. (3) lit. e) din O.U.G nr 195/2002.

Din modul de întocmire a procesului-verbal, instanţa a constatat că fapta contravenţională descrisă în act a fost constatată cu propriile simţuri de către agentul constatator, iar potrivit dreptului românesc constatările făcute cu propriile simţuri de organul constatator fac dovada până la proba contrarie.

Din perspectiva jurisprudenţei C.E.D.O. în materia prezumţiei de nevinovăţie, sub aspectul probei, art. 6 paragraful 2 din Convenţie nu interzice existenţa unor prezumţii de fapt sau de drept (cauza Sabiaku c. Franţei, hotărârea din 07.10.1988).

Prin reglementarea acestor prezumţii statele trebuie să respecte cerinţa proporţionalităţii între mijloacele folosite şi scopul legitim urmărit. Aşadar, prezumţia de legalitate de care se bucură procesul-verbal de contravenţie în cauză, ca act administrativ având valoarea unui înscris autentic (fiind întocmit în conformitate cu prevederile art. 269-270 şi 328 C. proc. civ., iar fapta fiind constatată nemijlocit de agentul constatator), nu este, per se, contrară dispoziţiilor art. 6 par. 2 din Convenţie.

Autorului contravenţiei i se asigură fără nicio îngrădire dreptul de a se adresa justiţiei, cerând anularea acestui proces-verbal, iar într-o astfel de situaţie este firesc ca el să dovedească nelegalitatea ori netemeinicia procesului-verbal. Aceasta nu înseamnă o răsturnare a sarcinii probei, ci aplicarea principiului general potrivit căruia cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească. Or, în cadrul procesului-verbal de contravenție, s-a făcut mențiune cu privire la un pieton căruia petentul nu i-ar fi acordat prioritate de trecere, fără a se menționa pe care bandă de circulație se afla acesta, instanța reținând şi că în cadrul raportului agentului constatator se vorbește de pietoni, deci de mai mulți pietoni, fără a se arăta numărul lor și locul în care se afla raportat la mașina petentului. Astfel, instanţa a reţinut că materia contravenţională este asimilată în interpretarea Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, materiei penale, în ceea ce priveşte respectarea dreptului la apărare al contravenientului.

În consecinţă, contravenientul beneficiază de o prezumţie de nevinovăţie. Este adevărat deci că prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului-verbal de contravenţie poate veni în flagrantă contradicţie cu prezumţia nevinovăţie a contravenientului, dacă înfrânge în mod nerezonabil posibilitatea acestuia de a se apăra. O astfel de prezumţie nu este însă în dezacord cu prezumţia de nevinovăţie dacă, raportat la gravitatea mizei, ea nu depăşeşte o limită rezonabilă.

Procesul-verbal de contravenţie constituie un act administrativ, care, în privinţa constatărilor personale (prin propriile simţuri) ale agentului constatator se bucură de o prezumţie relativă de adevăr, agentul constatator fiind împuternicit de stat a constata faptele antisociale.

În concluzie, raportat la cele menționate anterior, instanta de apel a considerat că este aplicabil principiul „in dubio pro reo”, neputându-se stabili cu certitudine locul în care se afla/ aflau pietonul/pietonii raportat la mașina condusă de petent și nici dacă aceștia se aflau pe sensul de deplasare al petentului intimat. Cu alte cuvinte , nu se poate stabili cert dacă petentul intimat se face sau nu vinovat de săvârșirea contravenției imputate.

Pentru toate considerentele expuse, tribunalul a respins apelul declarat de apelantul I.P.J. Iași. (Hotărârea nr. 405/2024 din 09.05.2024 pronunțată de Tribunalul Iași, cod RJ ee2946742)

Avocat Radu-Gabriel Patriche

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership