Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Bucureștiul poate da un răspuns adecvat răspândirii globale a națiunii române
06.07.2021 | Antonie POPESCU

Secţiuni: Drept constitutional, Opinii, Proiecte legislative, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Antonie Popescu

Antonie Popescu

Începând cu anul 1998, alături de câțiva vizionari ai Vechiului Exil românesc: Doru Novacovici (Franța), Ruxandra Popa, Sanda Budiș (Elveția), Nicolae Popa, Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Mircea Popescu (SUA), Vlad Cubreacov (din Basarabia exilată cu pământ cu tot) și cu suportul unor entuziaști din țară, majoritatea provenind de la Liga Studenților (care a considerat că principala secțiune programatică, după cea privind Teritoriul Istoric Ocupat, era cea referitoare la Relația cu Casa Regală a României): Romeo Moșoiu, Viorel Badea, Mugur Vasiliu, Cristian Urse, Marius Bostan, Sandra Pralong, Simona M. Vrăbiescu Kleckner, Sorin Alexandrescu, Ștefan Glăvan, Monica Zvirjinschi, Mihaela Crăciun, Marilena Rotaru, studenții de la Centrul „Eudoxiu Hurmuzachi”: Eugen Tomac, Diana Postică și Nicolae Todiraș, în guvernările Victor Ciorbea și Radu Vasile a fost demarat un proiect de organizare a unui Departament guvernamental pentru românii de pretutindeni (care s-a înființat nu ușor, dar repede, patronat și de Președintele României, Emil Constantinescu, și există până astăzi ca Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – DRP) și apoi a unui Consiliu de reprezentare a românilor de pretutindeni (inclusiv din Basarabia, Bucovina și Sudul Dunării) în structurile Statului Român, ca prim pas cerându-se înființarea unei Circumscripții Electorale separate, cu nr. 43: Românii de Pretutindeni / Diaspora, pentru electorii care votau la misiunile diplomatice ale României.

A durat 10 ani (8-10 ani era defajazul în societatea noastră în epocă, adică rezistența la schimbare) până când, printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului, și anume OUG nr. 97/2008[*], Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu să dea viață Circumscripției nr. 43 pentru Basarabia și Diaspora, iar aceasta să devină realitate!

Astăzi, în anul 2021, constatăm că vreo 4,5 milioane de români trăiesc în Occident și constituie mari comunități în Spania, Italia, Marea Britanie, Franța, Germania, SUA…

În acest an, ne aflăm într-un moment de răscruce, în care clasa politică actuală, care se prezintă modernizată și cu experiențe dintre cele mai diverse și înaintate în societatea occidentală și cu aspirații înalte, trebuie să dea acum un răspuns adecvat răspândirii globale a națiunii române și elitei afirmate în această diaspora!

Un prim semnal și pas din partea Bucureștiului oficial ar fi acela al înființării circumscripțiilor electorale distincte, pentru aceste țări unde trăiesc marile comunități românești, neuitând Basarabia și Bucovina, care ar rămâne Circumscripția nr. 43, celelalte devenind Circumscripția nr. 44 pentru românii din Spania și Portugalia, Circumscripția nr. 45 pentru cei din Italia și Grecia, Circumscripția nr. 46 pentru cei din Franța și Elveția, Circumscripția nr. 47 pentru Germania, Austria, Danemarca și Suedia, Circumscripția nr. 48 pentru cei din Marea Britanie și Irlanda, Circumscripția nr. 49 pentru cei din Statele Unite ale Americii, Circumscripția nr. 50 devenind una pentru Diaspora din celelalte țări.

Norma de reprezentare ar fi aceeași ca pentru fiecare județ din țară / Circumscripție electorală județeană!

Desigur, aceasta presupune și o recalibrare a numărului de parlamentari în fiecare județ, ca urmare a scăderii numărului populației și implicit rectificarea listelor electorale județene corelativ cu listele Diasporei și Basarabiei.

Dacă pentru alte state ar mai putea apărea discuții și contestații legate de listele electorale și de numărul celor înregistrați cu reședința permanentă într-un alt Stat decât România, de exemplu, în cazul românilor din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, toate aceste calcule sunt clare, indubitabile (ca urmare a înregistrărilor postBrexit) și ne indică 1.000.000 de români în UK, adică o circumscripție electorală comparabilă cu Bucureștiul, Iașiul sau Clujul…, care ar trebui să aibă o reprezentare corespunzătoare.

Pentru celelalte state se va putea pleca de la evidențele alegerilor anterioare parlamentare și prezidențiale, date pe care le poate oferi cu generozitate chiar Autoritatea Electorală Permanentă, ori centralizând cifrele publicate de Biroul Electoral al Circumscripției nr. 43, de Biroul Electoral Central și de Ministerul Afacerilor Externe.

Înființarea acestor noi circumscripții electorale cu nr. 44-50 pentru marile comunități românești din aceste state, la fel ca pentru fiecare județ din țară, nu implică modificarea Constituției ci doar a Legii Electorale, modificare care poate fi făcută și de Guvern, prin OUG, fix ca în anul 2008*.

Cred cu tărie în viabilitatea acestui proiect novator, tot așa precum am crezut din 1998 în reușita proiectului Circumscripției nr. 43 – distincte, speciale pentru Basarabia și Diaspora!

Amin!


[*] Extras din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 97 din 27 august 2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului:
„(…) 10. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Art. 10. – Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie separată pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43. Denumirea şi numerotarea circumscripţiilor electorale sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul titlu.”


Avocat Antonie Popescu

Cuvinte cheie: , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti