Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Banner BA-02
Articole Drept civil Note de studiu Protective RNSJ SELECTED

Justificarea acordării daunelor suplimentare pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin realizarea lucrărilor de interes național în baza Legii nr. 33/1994 și a Legii nr. 255/2010

10 iunie 2024 | Constantin ORDEAN
Constantin Ordean

Constantin Ordean

Prin însăși art. 1 din Legea cadru nr. 33/1994 se arată că exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauza de utilitate publică, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească.

La calculul cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data exproprierii, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite.

Inițial art. 26 din Legea nr. 33/1994 a menționat că stabilirea despăgubirilor se va face prin raportare la prețul de vânzare de la data realizării raportului de expertiză, însă prin Decizia Curții Constituționale nr. 380/2015 prevederile art. 22 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, raportate la sintagma „la data întocmirii raportului de expertiză” cuprinsă în dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, sunt neconstituţionale.

Exproprierea pentru cauză de utilitate publică reprezintă o instituţie juridică de drept public ce constă în achiziţionarea forţată, cu titlu oneros, pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii şi sub control judiciar, a unor bunuri imobile proprietate privată. Pentru a fi dreaptă, despăgubirea trebuie să fie compusă din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite. Caracterul prealabil al despăgubirii se raportează la momentul stingerii dreptului de proprietate privată în patrimoniul expropriatului şi naşterea dreptului de proprietate publică în patrimoniul expropriatorului.

Pe lângă despăgubirea ce i se cuvine, aferent terenului expropriat și pentru a îndeplini rigorile legii, proprietarul sau altă persoană îndreptățită are dreptul la solicitarea de despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului cauzat ca urmare a fărâmițării terenului rămas într-un asemenea fel încât nu mai poate fi folosit în scopul avut inițial; plata despăgubirilor stabilite în monedă străină la cursul de la data plății; acordarea dobânzii legale calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești până la data plății efective.

Aşadar, exproprierea fiind o vânzare-cumpărare forţată nu se rezumă doar la valoarea reală a imobilului expropriat la momentul apariţiei actului de expropriere, ci înseamnă şi prejudiciul adus ca urmare a exproprierii, ca urmare a constrângerii proprietarului de a înstrăina ceva ce nu dorea să înstrăineze. Este vorba de o vânzare în care consimţământul vânzătorului nu este cerut de lege, în considerarea efectelor general benefice a utilităţii publice căreia îi va fi afectat imobilul, astfel fiind firesc ca despăgubirea pentru bunul expropriat să cuprindă nu doar un preţ echivalent cu preţul la care s-ar fi vândut, în mod normal bunul, în cazul unei vânzări obiţnuite, consimţite de ambele părţi, dar şi eventualul prejudiciu cauzat proprietarului- vânzător, reprezentat inclusiv de eventualul beneficiu de care a fost lipsit ca urmare a unei exproprieri intempestive, în raport de lucrările realizate şi care urmau să aducă un beneficiu cert şi previzibil.

Acordarea despăgubirilor pentru resturile de teren rămase în proprietatea expropriatului, cu condiția ca acestea să se fi fărâmițat într-atât de mult încât nu mai permit o folosire potrivit destinației/categoriei de folosință avută inițial.

Practic, daunele aduse fostului proprietar nu se limitează exclusiv la lipsirea de imobilul ce a fost expropriat, ci este avută în vedere situația când resturile de teren nu mai pot fi folosite potrivit destinaţiei, întrucât fie nu mai exista cale de acces către acestea, fie fărâmițarea terenului a fost atât de dramatică încât datorită dimensiunilor ulterioare, acestea deșii au o oarecare valoare economică nu mai pot fi folosite la parametrii anterior exproprierii. Opinia este însuşită şi de către Preşedinţii Secţiilor Civile ale Curţilor de Apel din data de 19-20 noiembrie 2015, în a căror minută se precizează că în interpretarea dispoziţiilor Legii nr. 255/2010 ce se completează cu Legea nr. 33/1994 instanţele de judecată, în contextual stabilirii cuantumului despăgubirilor şi în limitele investirii sale, trebuie să aibă în vedere inclusiv faptul deprecierii valorice a parcelei rămase în proprietatea celui expropriat.

Pe acest aspect opinia noastră este spre acordarea despăgubirilor constând în pierderea de valoare înregistrată de imobilul rămas stabilită prin raportare la valoarea avută anterior Deciziei de expropriere și valoarea dobândită ulterior.

În ceea ce privește exprimarea în monedă străină a valorii despăgubirilor și plata acestora la cursul de la data plății, aceasta nu contravine normelor legale, întrucât valoarea tranzacţiilor de la momentul exproprierii şi care urmează a fi avute în vedere de către comisia de experţi evaluator pot fi exprimate într-o monedă străină, expropriatorul urmând a achita contravaloarea la cursul de la data plăţii (plata în moneda națională sugerând modalitatea de plată şi nu cuantumul despăgubirii), întrucât nu este firesc ca eventuala depreciere a monedei să fie suportată de către expropriat, întrucât ar fi vorba de o pierdere suplimentară.

Opinia este însușită și de către instanța supremă prin decizia ICCJ nr. 3135/2013, pronunţată în Dosar nr. 4313/111/2012 care stabilește că nu poate fi vorba de o justă şi prealabilă despăgubire, câtă vreme expropriatorul se regăsește într-o culpă evidentă în ceea ce priveşte plata valorii reale a imobilului expropriat.

Nu în ultimul rând aspectul legat de solicitarea dobânzii legale. Practic nu se solicită acordarea unor despăgubiri suplimentare, ci aceasta valorează sancţiune pentru neplata în termen a obligaţiei, în condiţiile în care expropriatorul este obligat să achite celui expropriat suma de bani pe care a înţeles să o ofere cu titlu de dezdăunare înainte de a proceda la transferul dreptului de proprietate, indiferent de poziţia pe care acesta din urmă o va adopta faţă de oferta ce i-a fost făcută.

Dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 225/2010 nu pot fi privite izolat, ci coroborat cu art. 9 alin. (4) din Legea nr. 225/2010, cu art. 44 alin. (2) şi (3) din Constituţie care se referă la o dreaptă şi prealabilă despăgubire. În caz contrar, expropriatorul ar putea întârzia plata, prejudiciindu-l pe expropriat, în cauză fiind aplicabile dispoziţiile art. 1497 şi art. 1530 Cod civil privind acordarea de daune interese pentru repararea prejudiciului care este consecinţa neexecutării sau executării cu întârziere a obligaţiei.

Despăgubirea stabilită de instanţă şi cuvenită celui îndreptățit pentru exproprierea suprafeţei de teren, reprezintă echivalentul corect pentru imobilul expropriat ce trebuia prevăzut în hotărârea de stabilire a despăgubirilor emisă de Comisia pentru aplicarea Legii 255/2010. Această sumă reprezentând justa despăgubire pentru bunul expropriat trebuia plătită de pârât în condiţiile art. 21 din Legea nr. 255/2010, fiind deci scadentă la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de stabilire a despăgubirilor.

În cazul executării cu întârziere a obligaţiei, creditorul are dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat, conform dispoziţiilor legale menţionate, care stipulează: ,,creditorul are dreptul la daune – interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat şi care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligaţiei” (art. 1530) şi că ,,în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească un prejudiciu”.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că indemnizaţia pentru un bun expropriat nu este neapărat egală cu valoarea intrinsecă a bunului trecut în patrimoniul statului” ci trebuie să se ţină seama şi de pierderea unor beneficii economice pentru reclamant”, în caz contrar, suma acordată nefiind proporţională cu valoarea bunului expropriat. (CEDO, secţia III, hotărârea Lallement c. Franţa, 11 aprilie 2002, 46044/99).

În plus, o întârziere excesivă a plăţii indemnizaţiei agravează pierderea financiară a persoanelor vizate, datorată efectelor devalorizării monetare, şi poate fi privită la rândul său ca o atingere gravă a substanţei dreptului de proprietate, afectând proporţionalitatea între interesele colectivităţii şi cele private.

Dispoziţiile art. 1531 C.civ. consacră principiul reparării integrale a prejudiciului, arătând că acesta cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit, iar prin actualizarea sumei reprezentând despăgubire se urmăreşte de fapt păstrarea valorii reale a obligaţiei băneşti la data efectuării plăţii, aceasta acordându-se cu titlu compensatoriu.

Despăgubirea este dreaptă, atunci când este de natură să acopere întreaga pierdere cauzată persoanelor afectate de măsura exproprierii, şi este prealabilă, întrucât constituie o garanţie acordată persoanelor îndreptăţite, în ceea ce priveşte păstrarea aceleiaşi valori a obiectului patrimonial, prin care se înlocuieşte dreptul real pierdut în urma exproprierii, cu o sumă certă.

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 21 şi art. 9 alin. 4 din Legea nr. 225/2010, referitoare la transferul dreptului de proprietate ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii, cu art. 44 alin. 2 şi 3 din Constituţia României, care se referă la o dreaptă şi prealabilă despăgubire, rezultă că suma acordată poate produce dobânzi de la data emiterii deciziei de expropriere. În caz contrar, expropriatorul ar putea întârzia emiterea hotărârii de acordare a despăgubirilor, prejudiciind expropriatul, fiind aplicabile aşadar dispoziţiile art. 1535 alin. (1) C.civ, potrivit cărora în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă creditorul are dreptul la daune moratorii de la scadenţă până la momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără să dovedească vreun prejudiciu.

Dobânda legală reprezintă o sancţiune sub forma daunelor moratorii pentru neexecutarea la termen a obligaţiei de plată, care se acordă cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere şi acoperă beneficiul nerealizat, fără a se cere părţii să dovedească vreun prejudiciu.

Av. dr. Constantin Ordean

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership