Secţiuni » Mesaje de condoleanţe
Mesaje de condoleanţe
Banner BA-01
Banner BA-02
Afaceri transfrontaliere Drepturile omului Flux informații Mesaje de condoleanțe Protective

S-a stins Mircea Carp, jurnalistul veteran al Exilului Românesc. Mesaje de condoleanțe

10 iunie 2024 | JURIDICE.ro

Jurnalistul, analistul politic, militantul pentru drepturile omului și colonelul veteran de război MIRCEA CARP, una dintre cele mai cunoscute și relevante voci media din istoria recentă a României, a trecut la cele veșnice vineri, la venerabila vârstă de 101 ani – au informat portalurile „Antena 3” (VIDEO) și „Romanians of DC„.

Ieri, 7 iunie, ora 20:30, cel care a fost decanul de vârstă al jurnaliștilor din exil, domnul Mircea Carp, cel ce a dăruit un veac țării precum titlul ultimei sale cărți (‘Un veac dăruit țării’), lansată anul trecut cu ocazia împlinirii a 100 de ani, dl. Mircea Carp, și-a terminat în liniște, demnitate și dragoste nemărginită pentru țara sa (…), după ce și-a binecuvântat familia prietenii și pe cei apropiați, la icoana pe care o avea mereu aproape, și-a terminat în tăcere, cu modestia sa moldovenească, călătoria celor 101 ani, de data aceasta nu în jurul lumii, ci în lumea aceasta (…).
Fie-i veșnică odihna și neprețuită amintirea. Întotdeauna ne va spune tuturor, de oriunde s-ar afla, poate de pe o stea a marilor jurnaliști: Să auzim numai de bine!„, a transmis Carmen Grigoraș, colaboratoarea sa apropiată.

Familia îndoliată, fiu, noră, nepoți, rude apropiate de la Bruxelles, din Danemarca, Germania și România anunță, cu profundă tristețe, trecerea într-o lume mai bună (…), la venerabila vârstă de 101 ani dedicați adevărului, libertății și democrației, luptător în fața microfonului, prin cărți și pe front, în Al Doilea Război Mondial, a neprețuitului nostru tată, bunic, ginere, văr, jurnalistul cu vocea atât de cunoscută la posturile de radio ‘Vocea Americii’ și ‘Europa Liberă’, decan al jurnaliștilor din exil și diaspora, Mircea Carp, modest, patriot și iubitor de oameni și de România, cărora le-a dorit din tot sufletul său de moldovean blajin și întotdeauna ‘să auzim numai de bine!’ 
Dumnezeu să-l odinească și va rămâne mereu în neuitarea noastră!

Mircea Carp (foto „Europa Liberă” / Ileana Giurchescu) s-a născut la 28 ianuarie 1923 la Gherla și a copilărit la Botoșani.
Era stră-strănepot în linie directă al lui Lascăr Catargiu și nepot de unchi al lui Garabet Ibrăileanu.

A absolvit Liceul Militar la Iași și la Mănăstirea Dealu din Târgoviște, iar ulterior Școala de Ofițeri de Cavalerie / Tancuri, pe care a urmat-o în Germania (1942-1944).

A fost ofițer, având gradul militar de colonel, și a luptat în Al Doilea Război Mondial pe ambele fronturi, fiind rănit și decorat prin Înalt Decret Regal cu Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler, cu spade și panglică de „Virtute Militară”.
Din motive politice a fost epurat din Armata Regală în 1946 și a fost închis între august și noiembrie 1947 la Închisoarea Văcărești.

Mircea Carp a plecat clandestin din România în Austria (prin Ungaria) în ianuarie 1948, iar după emigrarea sa în SUA (1951) a lucrat în cadrul „Comitetului pentru o Europă Liberă” din New York, iar mai apoi la postul de radio „Vocea Americii” (din 1955), fiind mai întâi crainic, iar apoi redactor și șef al Secției Române (1964-1973).
În 1969, l-a însoțit în Țară, în calitate de corespondent special al „Vocii Americii”, pe Richard Nixon, primul Președinte al Statelor Unite care a vizitat România.

În anul 1979, a fost angajat de Radio „Europa Liberă” ca director asistent, unde a realizat apreciatele emisiuni „Programul politic” și „România și drepturile omului”, activând la acest post până la pensionarea sa din 1995.

Este autor al volumelor „Vocea Americii în România: 1969-1978″, prefațat de Adrian Marino (1997), „Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!”, prefațat de Dinu Zamfirescu (ediția I, 2013; ediția a II-a, 2023) și „Mircea Carp. Un veac dăruit țării” – volum aniversar MEMORIA – (2023), dar și a numeroase articole, dintre care interesantul său studiu intitulat „Alegeri americane postbelice, președinți americani și politica lor externă” (2021) poate fi citit aici.

La Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca a fost creat Fondul „Mircea Carp”, titularul acestuia donând o arhivă impresionantă de articole, editoriale, interviuri și casete audio cu înregistrări ale emisiunilor de radio ale „Vocii Americii” și „Europei Libere” precum și multe alte documente valoroase.

În ultima parte a vieții, Mircea Carp a locuit la München.

Are un fiu, Mihai Carp, căruia i-a dat numele după fratele tatălui său și în onoarea MS Regelui Mihai I al României și care a avut o carieră diplomatică prestigioasă, lucrând la ambasadele SUA din Berlin, Chișinău și București, iar din 1997 în cadrul Biroului politic al Secretarului General al NATO.

La 24 martie 2015, MS Regele Mihai I i-a conferit lui Mircea Carp Crucea Casei Regale a României, iar, la 1 Decembrie 2000, acesta a fost decorat de către Președintele Emil Constantinescu cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Comandor.

Pe 26 ianuarie 2023, Fundația Culturală Memoria și Fundația Academia Civică au organizat la Reprezentanța la București a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței evenimentul intitulat „O seară aniversară – Mircea Carp la 100 de ani”, care poate fi vizionat aici.
Tot în 2023, Muzeului Național de Istorie a României a realizat cu ocazia aniversării unui secol de la nașterea regretatului ofițer și om de presă, împreună cu familia Carp, Expoziția „Mircea Carp. O viață în serviciul libertății”, al cărei film de prezentare poate fi accesat aici.

Emisiunea „Mircea Carp – portret la centenar”, difuzată de Trinitas TV – pentru emisiunea „Forum cultural” – anul trecut, poate fi vizionată In Memoriam aici.
Două interviuri de referință cu regretatul jurnalist, realizate de Vasile Arhire – pentru emisiunea „Ghici cine vine la cină?” a TVR Iași (2018) – și de Filip Lucian-Iorga – pentru emisiunea „Povești cu blazon” a canalului You Tube „București din povești” (2019) –, pot fi urmărite aici și aici.

***

Familia Regală a României a transmis sâmbătă următorul mesaj de condoleanțe, intitulat „Mircea Carp, In Memoriam„:

Familia Regală a aflat cu tristețe vestea trecerii la Domnul a jurnalistului Mircea Carp. Sărbătorit anul trecut pentru împlinirea a o sută de ani, Mircea Carp a fost un exemplu de constanță și devotament, de onoare și de măsură, de rigoare profesională și de altruism. De aceea, plecarea sa dintre noi nu aduce doar tristețe și compasiune, ci este și un moment de omagiu și admirație pentru lunga și exemplara sa viață.

Mircea Carp a fost ofițer în Armata Regală Română, jurnalist și analist politic, precum și unul dintre liderii posturilor de radio românești de la Vocea Americii și Europa Liberă. În anul 2015, Regele Mihai l-a învestit cu Crucea Casei Regale a României.

A servit Coroana timp de o viață, iar serviciul său credincios și demn este cel mai bine creionat de propriile lui cuvinte: ‘Astăzi, la vârsta înaintată de 100 de ani, mă consider mai supus ca oricând patriei mele și Coroanei.’

Născut în același an cu Regina Ana a României, Mircea Carp a traversat aceleași epoci și timpuri pe care le-au trăit Regele Mihai și Regina Ana, dar, datorită darului longevității, a fost și un contemporan al nostru, rămânând una dintre cele mai profunde exemplificări ale patriotului român.

Dumnezeul să-l odihnească în pace!

***

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței a postat pe site-ul său oficial un mesaj intitulat „Mircea Carp (28 ianuarie 1923 – 7 iunie 2024)„:

Am aflat cu tristețe de plecarea dintre noi a lui Mircea Carp, un mare prieten al Memorialului Sighet.

Mircea Carp a fost unul dintre cei mai avizați și profesioniști reprezentanți și comentatori ai perioadei războiului rece, a complicatei perioade a coexistenței pașnice a celor două sisteme, a surprinzătoarei căderi a comunismului, a lungului post-comunism. Legăturile dintre viața lui și istorie au fost atât de multe și de complexe încât istoria trecută prin viața lui a fost mai vie și viața lui trecută prin istorie mai semnificantă.

Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Toți prietenii de la Fundația Academia Civică și Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței

*

In memoriam Mircea Carp (1923-2024)

Mi-l amintesc pe Mircea Carp vorbind și răspunzând întrebărilor elevilor diferitelor serii ale primului proiect al Școlii de Vară a Memorialului și, pe cât timpul trecea și elevii erau născuți după 1989 și nici ‘Europa Liberă’, nici ‘Vocea Americii’ nu mai reprezentau episoade ale biografiei lor, Mircea Carp rămânea ultimul mohican al acelei magii care trebuia povestită de la început pentru a-și putea înțelege părinții și felul în care și-au dus viața.

Mi-l amintesc pe Mircea Carp în vizită la casa lui Ilie Lazăr de la Giulești, mi-l amintesc oprindu-se prin satele din jurul Sighetului și stând de vorbă cu bătrânii care îi recunoșteau vocea de la radio; mi-l amintesc vizitând sala din muzeu dedicată posturilor de radio și privindu-și cercetător și nostalgic propriile fotografii.

Dumnezeu să îl răsplătească și să îl odihnească în pace!

Ana Blandiana

***

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a postat duminică pe pagina sa oficială de Facebook următorul mesaj:

Cu profund regret anunțăm stingerea din viață a lui Mircea Carp, analist politic, jurnalist, memorialist, o personalitate remarcabilă și o voce importantă în studiul și înțelegerea comunismului. A fost un martor al istoriei, un jurnalist de excepție și un apărător al adevărului.

S-a născut la 28 ianuarie 1923, la Gherla, județul Cluj. A urmat studii militare în România și Germania și s-a numărat între cei ‘epurați’ din Armata Regală în 1946, deși anterior fusese rănit şi decorat pentru curajul său. A plecat clandestin din România în Austria, fiind internat în lagărul din Salzburg, în ianuarie 1948, apoi a emigrat în SUA, unde a lucrat ca freelancer, ca traducător și crainic la o agenție de radio. 

În 1955 a fost angajat la postul de radio ‘Vocea Americii’, mai întâi drept crainic, iar apoi ca redactor-șef al secției române (1964-1973). Între anii 1969-1978, în calitate de corespondent special al ‘Vocii Americii’, a efectuat mai multe călătorii de serviciu în România, cu pașaport oficial de cetățean american, în cadrul relațiilor bilaterale între Statele Unite si România, cea mai importantă fiind vizita din 1969, când l-a însoțit pe Președintele Statelor Unite, Richard Nixon. 

În 1977, a venit la München ca șef al corespondenților de limbă străină al ‘Vocii Americii’. În 1979, a fost angajat de Radio Europa Liberă ca realizator al ‘Programului politic’ (mai târziu a realizat și emisiunea ‘România și drepturile omului’) și director-asistent / adjunct (cu o scurtă întrerupere), până la pensionarea sa din 1995. 

Colaborator la publicațiile exilului românesc (‘Apoziția’ din München ș.a.), coautor al volumului ‘Captive Romania. A Decade of Soviet Rule’. 

Laureat al premiilor Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, după 1989. 

La 1 decembrie 2000 a fost decorat de către Președintele Emil Constantinescu cu Ordinul ‘Steaua României’ în grad de Comandor, ‘pentru contribuția cu totul deosebită adusă promovării democrației și culturii române în lume’. 

Autor al volumelor memorialistice ‘Vocea Americii în România (1969-1978)’ și ‘Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!’, apărut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

🖤 Prin activitatea sa, Mircea Carp a adus lumină asupra unor pagini întunecate din trecutul nostru și a militat neobosit pentru dreptate și memorie. Ne vom aminti mereu de el pentru dedicarea sa și pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume.

Condoleanțe familiei și celor dragi.🕯️

***

Fundația Culturală Memoria a postat duminică pe pagina sa de Facebook următorul ferpar:

Am aflat cu tristețe vestea că dl Mircea CARP (1923-2024), jurnalistul și bunul prieten al MEMORIEI, a părăsit această lume. Mereu alături de noi încă de la începuturi, vocea sa ne-a însoțit din vremuri tulburi, până de curând. 

Dumnezeu să îl odihnească!

***

Muzeul Național de Istorie a României a dat publicității luni pe site-ul său oficial un mesaj intitulat „IN MEMORIAM COL. MIRCEA CARP”:

„Cu profund regret anunțăm dispariția fizică a domnului Mircea Carp, ofițer al Armatei Regale Române, jurnalist la posturile de Radio Vocea Americii și Radio Europa Liberă și reprezentant de marcă al exilului românesc.

Muzeul Național de Istorie a României împreună cu fotograful și designerul Octavian Bâlea au organizat în anul 2023 micro expoziția ‘Mircea Carp. Șoim al Liceului Militar Nicolae Filipescu de la Mănăstirea Dealu’ și expoziția ‘Mircea Carp. Un secol în serviciul libertății’ prin care au dorit să marcheze împlinirea un secol de la nașterea domnului colonel Mircea Carp.

Istoria de familie a avut o influență majoră asupra lui Mircea Carp și a evoluției domniei sale. Originar din Iași, acesta este descendent a două familii care au oferit țării importanți lideri politici și comandanți militari, care prin deciziile lor au influențat desfășurarea unor importante evenimente istorice.

Tatăl său, Constantin Carp, colonel de cavalerie și veteran al Primului Război Mondial, a reprezentat un model. Devotamentul, voința și altruismul, calități care defineau caracterul ofițerului de roșiori au fost adoptate și asumate de fiul său. Imaginea paternă și sfaturile aveau să îl însoțească permanent în viață, pe viitorul om de presă. Mama, Ecaterina Carp, a fost persoana care prin grijă, afecțiune și dăruire, a contribuit la echilibrul familiei și căminului. Ecaterina Carp a fost un sprijin constant, inclusiv în perioada îndelungatului exil, când familia Carp s-a aflat departe de țară, pentru care își păstra devotamentul absolut.

Încă din copilărie, Mircea Carp și-a dorit să urmeze o carieră militară și să devină ofițer. Acest țel l-a motivat să urmeze cursurile Liceului Militar ‘General George Macarovici’ din Iași în perioada 1936-1940 și ale Liceului Militar ‘Nicolae Filipescu’ de la Mănăstirea Dealu între anii 1940-1942. Tânărul elev militar a dezvoltat un atașament special pentru instituția înființată la inițiativa ministrului conservator și față de valorile care defineau spiritul mănăstirean.

În intervalul iunie 1942 – mai 1944, ca elev bursier al statului român, a urmat diferite școli militare în Germania pentru a deveni ofițer specializat pentru arma tancuri (Regimentul 6 tancuri de la Neuruppin bei Berlin din Brandenburg; Școala de Ofițeri Activi de Mecanizate de la Gross Gliencke). În vara anului 1943 a efectuat stagiul pe Frontul de Est în cadrul Regimentului 10 tancuri (Divizia 20 tancuri). Între martie – mai 1944 a deținut funcția de sublocotenent instructor la Regimentul 18 tancuri (Dresda). Revenit în țară în luna iunie 1944 a fost repartizat ca sublocotenent instructor la Subcentrul de Instrucție al Carelor de Luptă, parte a Centrului de Instrucție a Motomecanizatelor de la Târgoviște și s-a alăturat unui grup de ofițeri care lucrau la îmbunătățirea proiectului pentru vânătorul de care de luptă Mareșal. După schimbarea raporturilor de alianță în august 1944, ca ofițer al Detașamentului Blindat ‘Colonel Matei’, a participat la acțiunile militare din apropierea localităților Otopeni, Mediaș, Câmpia Turzii, Carei și pe teritoriul Ungariei. Pentru meritele militare a fost decorat cu Ordinul Național ‘Coroana României’ cu spade și panglică de Virtute Militară, în grad de Cavaler.

Mircea Carp a avut neșansa multor ofițeri de carieră care au fost excluși din armată, după intrarea în vigoare a Legii nr. 433 din 9 august 1946, pentru trecerea ofițerilor în cadrul disponibil. În luna august 1947 a fost arestat, în contextul tensionat, în care regimul politic comunist încerca să își consolideze puterea. Astfel Mircea Carp a intrat în categoria deținuților politici anticomuniști, cunoscând experiența carcerală în subsolurile Ministerului de Interne, la Prefectura Poliției Capitalei și la Penitenciarul Văcărești. După eliberare, ofițerul de cavalerie, a luat decizia să se stabilească în Occident, pentru a continua lupta împotriva unui regim ilegitim și opresiv. După împlinirea vârstei de 25 de ani, la finalul lunii ianuarie 1948, Mircea Carp a plecat în exil, ajungând mai întâi în Ungaria și ulterior în Austria, la Salzburg unde a început să colaboreze cu autoritățile americane.

În anul 1951 a plecat în Statele Unite ale Americii, lucrând pentru început la Comitetul pentru o Europă Liberă și ulterior la Radio Vocea Americii, în calitate de crainic, redactor și ulterior șef adjunct al Serviciului Românesc. Mircea Carp s-a remarcat prin implicare, obiectivitate, responsabilitate și munca sa calitativă, fiind totodată jurnalistul care a consacrat cuvintele ‘Să auzim numai de bine!’, ca o formă de salut, ce le-a oferit încredere românilor în anii grei ai comunismului și ai perioadei de tranziție. În 1969 a revenit în țară, făcând parte din delegația care l-a însoțit pe Richard Nixon, primul Președinte american care a realizat o vizită de stat în România. Prima întoarcere a făcut parte dintr-o serie de 14 vizite pe care le-a realizat ca trimis special al Radio Vocea Americii, realizând cu mult profesionalism reportaje care prezentau realități din patria sa de origine.

În 1978 a acceptat să își continue activitatea în cadrul Radio Europa Liberă din München, ca responsabil al ‘Programului politic’ și al emisiunii ‘România și drepturile omului’, atingând apogeul profesional, peste 5 ani, când a fost numit director-asistent, cu atribuții de director adjunct al secției române.

După 1989 a revenit în țară frecvent, participând la numeroase evenimente care au avut ca scop comemorarea celor care s-au opus regimului politic impus de U.R.S.S., fiind un susținător al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet. În paralel a colaborat cu numeroase publicații, în mod deosebit cu ‘Memoria, revista gândirii arestate’. Un profesionist al cuvântului scris, nu doar al celui rostit, Mircea Carp a publicat 3 cărți de memorii, cea mai recentă, văzând lumina tiparului în luna ianuarie 2023. Meritele domniei sale au fost recunoscute prin acordarea Ordinului Național ‘Steaua României’ în grad de Comandor pe 1 Decembrie 2000 de către Președintele Emil Constantinescu și a Crucii Casei Regale a României pe 24 martie 2015 de Regele Mihai I. Prin fapte, vorbe, acțiuni temerare, dar mai ales prin patriotism, Mircea Carp, cunoscut și sub numele Dan Mircescu și Mihai Șoimu, și-a obținut consacrarea și locul pe care îl merită, atât în istoria României, cât și în inimile românilor.

Dorim să transmitem condoleanțe familiei, prietenilor și camarazilor care i-au fost mereu alături!

Acum, mâine și pentru totdeauna ‘Să auzim numai de bine!”’

***

Liga Studenților din Iași (LS Iași) a postat pe pagina sa de Facebook următorul mesaj:

„✝️ Mircea Carp, legenda exilului și a radioului românesc, a trecut la Domnul în seara zilei de 7 iunie, la vârsta de 101 ani.

Descendent al familiei boierești Carp, fiind înrudit cu P.P. Carp și cu Lascăr Catargiu, nepot al lui Garabet Ibrăileanu, s-a născut la Gherla, însă a copilărit la Botoșani. Militar de carieră, a luptat atât pe frontul de Est, cât și pe frontul de Vest, fiind rănit în luptă și decorat de Regele Mihai.

În 1946 a fost dat afară din armată și arestat și închis la Văcărești pentru legăturile sale cu organizațiile de rezistență anticomunistă, fiind eliberat după câteva luni din lipsă de probe. Pleacă clandestin în exil în ianuarie 1948, de unde emigrează în SUA unde devine redactor, iar ulterior șef al serviciului românesc al radioului Vocea Americii, devenind una dintre cele mai importante voci ale exilului românesc anticomunist. Părinții și bunicii noștri riscau mult în acei ani sub comunism pentru a-l asculta la radio în mod clandestin.

În 1969 vizitează România în plin regim comunist alături de președintele american Richard Nixon, care l-a inclus pe lista de protocol, făcând presiuni pentru acceptarea lui Carp în delegația SUA.

Ulterior, din 1979 până în 1995 a fost director asistent la Radio Europa Liberă.

În vara anului 2019 am avut onoarea și bucuria de a-l cunoaște când a vizitat locurile copilăriei sale, ocazie cu care am petrecut câteva zile în compania domniei sale, vizitându-ne și la sediul Ligii Studenților. Atunci i-am făcut și bucuria de a restaura monumentul funerar al familiei sale din Cimitirul Eternitatea din Iași.

Cu farmecul vocii sale și cu ținuta sa ofițerească ne-a încurajat să rămânem pe drumul cel bun al apărării libertății și demnității neamului românesc!

Cu eroismul său cavaleresc, cu care a apărat Țara atât cu arma în mână pe front, cât și prin lupta exilului românesc sau prin speranța care a dat-o românilor pe calea undelor în anii regimului comunist, domnul Carp ne-a făcut legătura cu o lume din păcate apusă, dar care prin inimile noastre poate oricând să răsară!

Acum, a plecat să întregească neamul său de boieri și de eroi în Ceruri, de unde se va uita spre noi zicând: ‘S-auzim numai de bine!’

Dumnezeu să-l odihnească!”

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership