Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Banner BA-02
Articole Drept constituțional Next Note de studiu Protective RNSJ SELECTED

Analiza art. 115 alin. (8) din Constituția României

11 iunie 2024 | Teodora IACOB
Teodora Iacob

Teodora Iacob

Articolul 115 din Constituția României republicată, făcând parte din Capitolul al IV-lea („Raporturile Parlamentului cu Guvernul”) al Titlului al III-lea („Autoritățile publice”) și având ca titlu marginal „Delegarea legislativă”, este dedicat acestei instituții. Esențialmente, delegarea legislativă poate fi sintetizată drept „posibilitatea acordată Guvernului ca, în anumite limite și cu respectarea unor condiții, să adopte ordonanțe, acte ce conțin norme cu putere de lege”[1]. Articolul antemenționat are în cuprinsul său opt alineate, printre care alin. (8) – „Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.” – , care a fost introdus cu prilejul modificărilor aduse în 2003 Constituției României din 1991, prin intermediul art. 56 din Legea nr. 429 din 23/10/2003 de revizuire a Constituției României.

Ordonanțele Guvernului, așa cum se poate deduce din art. 115 din Constituția României, sunt acte juridice ale Guvernului, emise în baza unei competențe de legiferare delegate și exprimând rezultatul unei colaborări între puterea legislativă a statului (concentrată în Parlament, ca „unica autoritate legiuitoare a ţării”[2]) și puterea executivă a statului (reprezentată, în acest caz, de Guvern). Această delegare legislativă a Parlamentului are caracter excepțional, pentru situații neobișnuite, în care este nevoie de implicarea Guvernului pentru a completa sau înlocui activitatea legislativă a Parlamentului. Astfel, adoptarea de ordonanțe de Guvern trebuie să reflecte o prevalare firească de posibilitatea pe care instituția delegării legislative o conferă și nu o utilizare abuzivă, o transformare în regulă a acestei excepții.

Ordonanțele de Guvern pot lua două forme distincte: ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență. Ordonanțele simple sau legale se emit mereu în temeiul unei legi speciale de abilitare dată de Parlament. Structura acestei legi cuprinde 3 elemente, două obligatorii – termenul de abilitare și domeniul în care se poate reglementa prin ordonanța simplă de Guvern – și unul facultativ: necesitatea sau nude a supune ordonanțele aprobării de către Parlament printr-o lege de aprobare (sau de respingere) ulterioară. În schimb, ordonanțele de urgență se adoptă fără o lege de abilitare, direct pe baza dispozițiilor corespunzătoare ale Constituției. Prin art. 115 alin. (4), Legea Fundamentală clarifică faptul că Guvernul poate recurge la adoptarea de ordonanțe de urgență „numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”[3], adică atunci când urgența absolută chiar solicită adoptarea unor astfel de acte și cu obligativitatea justificării acestor circumstanțe extraordinare în cadrul notelor de fundamentare din cuprinsul ordonanțelor Guvernului. Alineatul (6) al aceluiași articol limitează domeniul în care aceste ordonanțe pot fi emise, iar alineatul (5) detaliază procedura și condițiile intrării în vigoare a ordonanțelor de urgență. Ordonanțele de urgență, spre deosebire de cele simple în care acest aspect diferă în funcție de conținutul legii de abilitare, sunt toate supuse aprobării de către Parlament care le va dezbate în Camera competentă și va emite o lege prin care aprobă în forma inițială, aprobă cu modificări și completări (situație întâlnită foarte des în practica de stat) sau respinge integral ordonanțele. Acestea sunt legi ordinare, se publică în Monitorul Oficial al României Partea I și atrag după sine o serie de efecte juridice distincte. O lege de aprobare simplă implică faptul că ordonanța se transformă, fără a-i fi alterat conținutul normativ, în lege și va produce efecte pentru viitor doar legea. După adoptarea legii de aprobare cu modificări și completări a ordonanței, ordonanța continuă să se aplice precum a fost stabilită de Parlament. Emiterea unei legi de respingere cu privire la o ordonanță înseamnă, de fapt, suprimarea tuturor efectelor juridice ale acesteia.

Așadar, analizând treptat conținutul art. 115 din Constituția României, care dictează, alături de art. 108 din același act normativ, regimul ordonanțelor Guvernului, se ajunge la alineatul al optulea, centrul discuției acestui referat, prin care intenționez să arăt că această dispoziție poate prezenta controverse în aplicarea practică și să explic interacțiunea acesteia cu principiul neretroactivității legii.

În al doilea rând, principiul neretroactivității legii, consacrat la nivel constituțional în art. 15 alin. (2) – „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.” -, impune faptul că legile, de regulă, nu pot avea efecte pentru trecut. O interpretare superficială a alin. (8) al art. 115 din Constituția României republicată conduce la concluzia că legile de aprobare sau de respingere emise de Parlament în legătură cu ordonanțele adoptate de Guvern ar putea, în anumite circumstanțe, să modifice efectele juridice avute de către ordonanțe pe perioada aplicării lor, prin intermediul unor „măsuri necesare”. Această interpretare poate fi datorată și folosirii unui termen destul vag și generic precum „măsuri”[4]. Cu toate acestea, nu acesta este înțelesul dat prevederii legale menționate. Legile de aprobare cu modificări și completări sau de respingere au în vedere ordonanțe existente, care au produs efecte juridice din momentul intrării în vigoare, creând raporturi juridice și descriind o anumită ordine juridică. Legile de respingere, în particular, trebuie să fie văzute ca o simplă dezaprobare a Parlamentului cu privire la conținutul normativ al ordonanței adoptate de Guvern, nu ca o formă de nulitate și de obligație de repunere în situația anterioară[5]. Ergo, anularea acestor efecte ar însemna o încălcare inacceptabilă a art. 15 din Constituția României și ar aduce atingeri principiului securității juridice. De fapt, așa cum s-a lămurit în doctrină, „efectele juridice produse de ordonanțe care au fost modificate sau respinse prin lege << rămân bine produse >>, tocmai pentru că, până la acea dată, ordonanțele întruneau condițiile cerute de Constituție”[6].

Deși aceste efecte juridice sunt, din punct de vedere formal, valabile în continuare, alin. (8) art. 115 din Constituția României conține totuși un amănunt care trimite la ideea de schimbare într-un fel sau altul a acelor situații juridice născute în urma ordonanței de Guvern care au fost afectate de adoptarea legii de aprobare cu modificări și completări sau a legii de respingere de către Parlament. În speță, este vorba despre faptul că în cadrul acestor legi „nimic nu împiedică organul legislativ să prevadă anumite măsuri reparatorii pentru eventualele pagube produse în urma aplicării ordonanţei[7]. Așadar, la acest tip de măsuri, care privesc efectele juridice deja produse de ordonanțele Guvernului aprobate cu modificări sau respinse, face referire textul constituțional analizat.


[1] Dana Apostol Tofan, Drept Administrativ. Curs universitar, Vol. I, ed. 5, Ed. C.H.Beck, București, 2020, p. 196.
[2] Constituția României, republicată în M.Of. nr. 237 din 19 martie 2018, art. 61.
[3] Constituția României (n. 2), art. 115 alin. (4).
[4] M. Voicu, Unele texte „enigmatice” din Constituția revizuită a României. Termeni și expresii vagi, imprecise și cu un grad de previzibilitate redus, Juridice.ro, J Essentials (accesat 29 aprilie 2023).
[5] Ș. Călin, Efectele respingerii ordonanțelor de urgență de către Parlamentul României, Juridice.ro, 3 aprilie 2023, (accesat 29 aprilie 2023).
[6] V. Prisecaru, Tratat de drept administrativ român. Partea generală, Ed. Lumina Lex, 2002, p. 124.
[7] Varga Atilla, Ordonanțele guvernamentale, în Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative, 2 (11), 2004, p. 163.


Teodora Iacob, studentă
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Global law Bachelor, Tilburg University

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership