Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul Uniunii Europene
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Banner BA-02
Articole Dreptul Uniunii Europene Next Note de studiu RNSJ SELECTED

Etica Uniunii Europene

11 iunie 2024 | Mihaela VASILIU
Mihaela Vasiliu

Mihaela Vasiliu

Uniunea Europeană este o putere normativă în politica mondială, cu o aserțiune unică și cu un scop bine definit: promovarea unor studii minuțioase pentru cunoașterea propriilor obiective și valori. Împreună cu Consiliul Europei aceasta se întemeiază pe anumite merite care constituie identitatea membrilor săi: respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, solidaritatea, statul de drept, creând astfel o dimensiune etică proiectului european.
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Carta Drepturilor Fundamentale a UE asigură protecția acestor valori, menținând totodată o abordare foarte prudentă a aspectelor ce țin de problemele etice.

I. Conceptul unei bune guvernări

Fără a fi total neglijată, etica, din păcate, nu ocupă o poziţie determinantă în definirea politicilor publice sau în cadrul iniţiativei private. Cu toate acestea, ar putea deveni un atu major în dezvoltarea societăților noastre. Pentru asta, ar trebui să ne revizuim modul de guvernare începând cu promovarea unei dezbateri democratice mai participative, bazată pe activitatea de informare și formare a cetățenilor. În acest sens, putem implica școlile și universitățile, precum și comitetele de etică, care joacă un rol important în diseminarea unei culturi a dezbaterii și a eticii discuției, precum și în dobândirea unui simț critic.

„Conceptul de bună guvernare formulat la nivel european și prezentat în „Carta Albă a Guvernării Europene” presupune respectarea a cinci principii de bază – deschidere, participare, răspundere, eficiență și coerență, fiecare dintre acestea fiind fundamentale pentru stabilirea unei guvernări democratice și unei democrații consolidate, aplicate la toate nivelurile – global, european, național, regional și local.”[1]

De asemenea, conceptul de Bună Guvernare se regăsește și în Tratatul privind Uniunea Europeană, articolului 21, paragraful 2, litera H:
„….. promovarea unui sistem internațional bazat pe o cooperare multilaterală mai puternică și pe o bună guvernare globală.”[2]
Astfel organizată, guvernarea UE respectă o serie largă de principii menite să asigure o atitudine corespunzătoare instituțiilor europene în raport cu standardele de etică și integritate, analizând concomitent aspectele  democratice, dar și opreliștile sociale.

Privită și din alte considerente, Etica este percepută ca fiind ceva instinctiv, o idee plasată în afara oricărei învățături, făcând apel pur și simplu la „bunul simț”. Pentru a evita dezvoltarea unei etici de aparență este necesar să cunoaștem că acest domeniu are origini filozofice bazate pe reflecție, care se desfășoară prin interogare, luarea unor decizii și dezbateri active, urmărindu-se astfel fondarea unei vieți mai bune.

De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru mulți domeniul eticii a fost confundat cu întrebările despre practica medicală (relația medic/pacient) și consecințele progresului științific și medical asupra omului și societății. Cu toate acestea, etica poate fi aplicată în multe alte domenii, ajutându-ne la luarea deciziilor în special atunci când scopurile noastre dau naștere unui conflict de valori ce ar putea stopa parțial procesul nostru evolutiv.

II. Actorii și proiectele etice ale Uniunii Europene

În continuare vom încerca să înțelegem dacă viziunile europene reprezintă niște instrumente de consolidare a culturii dialogului și a diferitor proiecte etice în țările UE atât pe plan administrativ cât și guvernamental.

Reamintim că UE și Consiliul Europei au creat încă de la început o dimensiune etică. Fundamentele lor fiind forjate pe afirmarea valorilor care decurg dintr-o moștenire istorică comună, formând astfel identitatea statelor UE și a CoE.

Obiectivele uniunii pot fi regăsite la articolul 3 din Tratatul de la Lisabona, unde putem observa referiri cu privire la susținerea și promovarea propriilor valori și interese; contribuirea la menținerea păcii și securității pe planetă; promovarea solidarității și respectului reciproc între popoare cât și asigurarea protecției drepturilor omului – asigurând și respectând în același timp aspecte ale dreptului internațional.

Ca un factor de stabilitate, UE „a făcut ca o mare parte din Europa să se transforme dintr-un continent al războiului într-un continent al păcii”.
Potrivit Comitetului european, cea mai importantă realizare a UE a fost „lupta reușită pentru pace, reconciliere, democrație și drepturile omului”.
Uniunea acționează pentru „înfrățirea dintre popoare” și pentru „organizarea de congrese ale păcii” – două dintre criteriile stabilite de Alfred Nobel, în testamentul său din 1895, pentru acordarea Premiului pentru Pace.[3]

Încrederea cetățenilor se câștigă prin integritate și etică. Astfel ne putem întreba: cum îi putem reprezenta pe cei care au ceva de zis însă nu reușesc să transmită mesajul explicit și în integralitate?
Responsabilitatea etică presupune capacitatea de a prezenta și apăra în cel mai convingător și potrivit mod interesele cuiva. Prin urmare, binele comun trebuie să prevaleze asupra interesului general.
Eficacitatea acestor drepturi și extinderea lor se bazează pe conștientizarea îndatoririlor proprii, elemente fundamentale într-un stat de drept. Democrația statelor UE trăiește din această conștiință empatică, la care contribuie și de care beneficiază la rândul ei.

În vederea implementării unor proiecte eficiente de dialog și evoluție pe scara europeană este nevoie de specialiști bine avizați, capabili să orienteze viziunile cetățenilor în direcția corectă și să se implice la rândul lor pentru realizarea scopurilor propuse.

O figură emblematică o reprezintă Consilierul de etică al Consiliului European, Björn Janson, funcție ce o deține din ianuarie 2021. Acesta asigură rolul de referent în ceea ce privește întrebările și standardele etice din cadrul Uniunii și al Consiliului European, exercitându-și funcțiile în deplină independență. De asemenea oferă consiliere și îndrumări confidențiale membrilor Organizației cu privire la orice situație ce ține de un potențial conflict de interese cât și referitor la comportamentul etic acceptabil în astfel de situații.

În 2023, Comisia Europeană a adoptat o propunere de înființare a unui organism interinstituțional care să se ocupe de problemele etice observate de statele membre ale UE. Acest organism va stabili standarde comune de comportament etic în aceste state, precum și un mecanism formal de coordonare și schimb de opinii între instituții cu privire la cerințele etice.
În timp ce tratatul stabilește norme generale de comportament și principii, majoritatea instituțiilor le detaliază în propriile regulamente de procedură și coduri de conduită. Prin urmare, cadrul etic al fiecărei instituții este fragmentat, iar normele sunt complexe și variate. Deși unele diferențe pot fi explicate prin rolul specific al fiecărei instituții și prin riscurile diferitelor sarcini, este clar că este nevoie de o cultură etică comună bazată pe standarde uniforme și cooperare interinstituțională.[4]

Potrivit Vicepreședintei Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourová se tinde ca „standardele să fie înalte, clare și aplicabile tuturor instituțiilor. De aceea, propun această inovatoare și primă autoritate etică a Uniunii Europene. Acesta va reuni pentru prima dată nouă instituții europene pentru a stabili standarde pe care instituțiile vor fi obligate să le implementeze intern. Organismul va avea trei sarcini principale – dezvoltarea standardelor înalte, schimbul de bune practici între instituții și promovarea și protejarea culturii etice. Aceste standarde vor trebui transpuse în regulile interne ale fiecărei instituții.”[5]

Odată adoptat, organismul de etică va umple multe lacune prin stabilirea unor norme etice clare și viabile pentru instituțiile UE, facilitând orientarea cetățenilor atât în interiorul, cât și în afara instituțiilor.

III. Conceptul unei bune administrări

În ceea ce privește Etica și integritatea europeană în raport cu o bună administrare a entităților uniunii, aceasta respectă jurisprudența Curții de Justiție și deciziile adoptate de Tribunalul de primă Instanță, bazându-se pe existența unei Comunități supuse principiului legalității, și reprezentând și realități ale construcției europene. De exemplu, dreptul la o bună administrare, art. 41 al Cartei drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, este aplicat tuturor cetățenilor și recunoscut „oricărei persoane” care intră în contact cu instituțiile și organele UE, fiind specific spațiului administrativ european.

Buna administrare presupune un comportament imparțial și echitabil din partea instituțiilor europene, respectându-se drepturile cetățenilor și răspunzându-se într-un termen corespunzător cererilor formulate de aceștia…

După cum am menționat anterior, rolul principal în conducerea spre un spațiu administrativ european îl joacă în principal CJUE, care a creat în acest sens principii cu caracter general și procedural, menite să fixeze standarde, să sugereze un anumit mod de organizare și funcționare a instituțiilor publice prin eficiență și eficacitate; responsabilitate; deschidere și transparență…[6], fiind totodată menite să asigure un spațiu public etic și integru și o funcționare corectă a administrației publice în interesul cetățeanului.

În concluzie, angajamentele noastre internaționale îmbinate cu respectarea tratatelor UE pot avea propriile urmări favorabile, care vin însă cu posibile zdruncinări și treziri la realitate. Acestea, încheiate liber pe bază de egalitate și reciprocitate și promovând cooperarea fără a compromite democrația internă și statul de drept, ne vor ajuta să evoluăm, respectând în același timp îndatoririle etice pe care le avem unii față de alții.


[1] Comisia Comunităților Europene, European Union – a White Paper,COM (2001) 428 final, Brussels, 25.7.2001, p. 10
[2] Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 83 /13, 30.03.2010, p. 29
[3] Din discursul fostului președinte al consiliului European Herman Van Rompuy
[4] https://romania.representation.ec.europa.eu/news/organismul-de-etica-al-ue-comisia-europeana-propune-crearea-unor-standarde-de-etica-comune-pentru-2023-06-08_ro
[5] http://ier.gov.ro/actualitate/alo-bruxelles-standarde-de-etica-unitare-pentru-institutiile-ue/
[6] OECD, European Principles For Public Administration, SIGMA PAPERS, no. 27, 1999


Mihaela Vasiliu
Studentă – Facultatea de Drept a Universității Titu Maiorescu din București

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership  
 

© 2003-2024 JURIDICE.ro
Despre noi  Website map  Servicii  Contact
Privacy  Politica  Utilizare  Publicare  Parteneri