« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Cine apără pe tărâm juridic victimele nedreptății?
08.07.2021 | Daiana POMIAN

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Daiana Pomian

Daiana Pomian

Noțiunea de victimă induce ab initio o viziune subiectivă a speței în sine, deoarece mai ales în plan penal empatia își erijează un rol principal și decisiv, furnizând practic întregul nucleu al desfășurării judecății. Desigur că acest lucru nu înseamnă că acaparează în întregime sceptrul imparțialității, însă latura umană ajunge în cele din urmă să primeze, iar acest aspect nu trebuie văzut ca fiind peiorativ, pentru că din fericire încă nu s-a ajuns la robotizarea deplină a gândirii, cu toate ca se fac ample demersuri în acest sens.

Această empatie nu grevează doar deciziile pe care un judecător ori un procuror este dator să le ia, ci evident se răsfrânge și asupra avocatului, indiferent de poziția acestuia într-un proces, chiar și avocatul apărării poate nutri stări de comprehensibilitate față de acuzat, deoarece precum am menționat nu avem abilitatea de a ne desprinde totalmente de latura umană.

Problemele într-adevăr disturbatoare intervin atunci când avocatul este nevoit să-și asume rolul de apărător și dincolo de ușile unei săli de judecată, un apărător al victimei văzută nu doar ca parte într-un proces, ci în calitate de substituent al unui părinte, în lipsa altor persoane care să știe ori să dorească să o facă.

Desigur că este un rol dificil de asumat, unul care derivă nu dintr-o obligație ci dintr-o nevoie de a sprijini, de a ajuta nu doar juridic victima, ci și psihologic, în special atunci când se tratează cazuri de natură sexuală în care sunt implicați minori. Acei minori care dacă nu sunt ajutați la momentul oportun vor fi atacați pe tot parcursul vieții de reverberațiile faptelor săvârșite asupra lor.

Din păcate în România la o simplă privire în viscerele sistemului, se poate observa că în practica judiciară sunt lacune când vine vorba despre încălcarea obligației de a proteja legal minori împotriva tratamentelor degradante și de a urmări interesele superioare ale acestora în aplicarea actelor de justiție, statul roman fiind condamnat la CEDO în repetate rânduri din această cauza, asta pe lângă faptul că nu există programe de ajutorare a minorilor aflați în aceste situații, ori chiar de ajutorare a părinților acestora.

Mai precis, problemele și polemicile apar când se realizează încadrarea juridică a unei infracțiuni de natură sexuală, ca fiind aceea de act sexual cu un minor ori cea de viol, diferența primordială dintre cele două infracțiuni fiind aceea a existenței ori inexistenței valabilității consimțământului dat de către persoana vătămată în cauză, astfel că în cazul violului cerința sine qua non nu poate fi reținută existența infracțiunii este aceea că fapta trebuie să fie comisă fără consimțământul victimei, prin constrângere fizică sau psihică.

Instanțele românești continuă să încadreze cele mai multe fapte de abuz sexual comise asupra minorilor având vârsta de 10, 11, ori 12 ani ca act sexual cu un minor, existând presupunerea că un minor având vârsta menționată ar avea capacitatea mentală de a da un consimțământ valabil în ceea ce privește întreținerea de raporturi sexuale cu persoane care uneori sunt cu zeci de ani mai în vârstă decât victimele.

Problema consimțământului nu se pune întotdeauna sub aspectul că acesta a fost dat ori nu, ci modalitatea în care acesta a fost dat, în ce împrejurări, în ce condiții s-a ajuns în acel punct în care un minor aflat la o vârstă relativ fragedă să-și manifeste acordul în a întreține acele relații cu abuzatorul.

De cele mai multe ori, acest consimțământ este cumpărat cu diverse lucruri ori facilități care sunt atrăgătoare pentru copii și care îi împing să nu se opună abuzului, însa acest aspect nu înseamnă sub nicio formă că acei minori înțeleg la ce ce supun.

Aici opinez că ar fi imperios să intervină vehement mâna justiției care pe de o parte ar trebui să protejeze realmente victimele, iar pe de altă parte să descurajeze abuzatorii, având în vedere și aspectul că limitele de pedeapsă prevăzute de lege sunt mai drastice în cazul violului, practic se impune o reîmprospătare a viziunii tuturor celor implicați în procesul justiției.

Însă de cele mai multe ori nu se întâmplă în acest fel, precum am menționat condamnările României la CEDO vizează tocmai aceste situații sensibile care practic avantajează abuzatorul. Nu pot însă să nu menționez că și abuzatorii sunt de asemenea vizați în mod direct de sistem întrucât de cele mai multe ori abuzatorii sunt cei care la rândul lor au fost abuzați și nu au fost luate măsurile necesare pentru a se trata și pentru a preîntâmpina în cele din urmă săvârșirea faptelor. În esentă, se pune problema unui lanț trofic alimentat tocmai de lacunele prevederilor legale și de lipsa unor programe care să includă și reabilitarea psihologică și care cel puțin să reducă acest aplomb din ultima perioadă reprezentat de săvârșirea de infracțiuni de natură sexuală împotriva minorilor.

Pe lângă toate aceste aspecte de natură juridică care desigur au fost învederate concis, se pune problema în cazul unei victime minore a sprijinului conferit de către părinți ori familie, însă deseori abuzații fie provin din familii dezorganizate, fie din cauza stigmatului părinții aleg calea mușamalizării atât publice cât și în cadrul familiei, ceea ce înseamnă pentru victimă o refulare a celor petrecute și creionează deseori în aceste împrejurări un viitor abuzator.

Așadar, cui îi revine datoria de a apăra victimele minore ale abuzurilor sexuale, și în ce modalitate? Are avocatul datoria morală de a transcende tărâmul juridic și de a se preocupa totodată și de latura umană în cazurile cu victime minore, în special în situațiile în care cei responsabili nu o fac în mod corespunzător? Dar mai ales poate justiția oferi un proces echitabil acestor cazuri sensibile fără a uza de mrejele empatiei?

Avocat Daiana Pomian

 
Secţiuni: Drept penal, Opinii, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD