Secţiuni » Arii de practică » Business » Insolvenţă
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Articole Insolvență Opinii SELECTED

Scurte considerații referitoare la impactul Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României asupra procedurilor de insolvență

3 aprilie 2020 | Cristian RADU
Cristian Radu

Cristian Radu

Cum era de așteptat, Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României (în continuare „Decretul”) a produs și produce efecte majore inclusiv asupra proceselor și procedurilor de insolvență. O serie dintre aceste efecte au fost analizate de reputați autori în materie, concluzionându-se printre altele că prevederile art. 42 alin. (6) din Decret ar avea drept efect doar suspendarea cauzelor (de insolvență) aflate pe rolul instanțelor, nu și a procedurilor de insolvență.

Un argument suplimentar care vine să întărească concluzia potrivit căreia procedurile de insolvență continuă să se desfășoare este dat de art. 45 alin. (3) din Decret, potrivit căruia: „[a]ctivitatea de asistenţă pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării prin mijloace electronice în registrul comerţului, din cadrul oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, precum şi activitatea de publicare şi de furnizare a Buletinului procedurilor de insolvenţă se realizează prin mijloace electronice.” Altfel spus, pare ca legiuitorul a asigurat prin intermediul Decretului cadrul optim pentru realizarea în continuare, în condiții de publicitate, a procedurilor de insolvență.

Mai mult, tot Decretul a prevăzut la art. 42 alin. (5) faptul că: „[a]ctivitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Naţional privind Situaţiile Speciale de Urgenţă, în scopul ocrotirii drepturilor la viaţă şi la integritate fizică ale participanţilor la executarea silită”.

Or, procedura de insolvență este, în esență, o specie de executare silită, astfel cum a reținut recent Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 1/2020 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă, în Dosarul nr. 31.798/3/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept (paragraful 84): „[î]n fine, procedura insolvenței este o procedură de executare silită concursuală și colectivă la care participă toți creditorii împreună la urmărirea și recuperarea creanțelor lor, în modalitățile prevăzute de lege (art. 5 pct. 44 din Legea nr. 85/2014).”

Așa fiind, în ciuda suspendării activității de judecată în materia insolvenței, procedura va continua prin aplicarea ei de către administratorul/lichidatorul judiciar. În spiritul acestei interpretări, practicienii în insolvență au continuat să întocmească rapoarte lunare/trimestriale de activitate, să convoace adunări/comitete ale creditorilor etc.

Fiecare dintre aceste activități ar trebui să aibă loc numai cu respectarea termenelor de decădere fixate de Legea nr. 85/2014. De asemenea, derularea procedurii de insolvență ar trebui, printre altele, să determine curgerea termenelor de decădere în care cei interesați pot critica/cenzura prin sesizarea judecătorului – sindic măsurile luate de practicienii în insolvență, hotărârile adunărilor/comitetelor creditorilor, precum și alte asemenea acte.

Cu toate acestea, nu trebuie omise prevederile art. 41 din Decret, conform cărora: „[p]rescripţiile şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă instituite potrivit prezentului decret”.

În concret, se pune problema felului în care se corelează derularea procedurii de insolvență cu suspendarea/amânarea termenelor de decădere în a căror limite trebuie acționat, precum și cu suspendarea proceselor de insolvență. Voi schița în continuare trei situații în care desfășurarea în continuare a procedurii insolvenței poate deveni problematică:

(i) amânarea/suspendarea termenului de decădere prevăzut de art. 59 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 – contestația la măsura administratorului/lichidatorului judiciar

Rațiunea pentru care legiuitorul a decis amânarea/suspendarea oricăror termene de decădere este dată de imposibilitatea generală de acțiune, prezumat a fi implicată de starea de urgență în care se găsește România. În alte cuvinte, aplicat la scenariul descris de art. 59 din Legea nr. 85/2014, creditorii/administratorul special nu vor (putea) acționa împotriva măsurilor (nelegale) luate de practicianul în insolvență. În mod simetric, judecătorul – sindic nu va analiza astfel de aspecte, procesele în legătura cu procedura insolvenței fiind suspendate.

Or, măsurile luate de practicienii în insolvență, necenzurate de către tribunal în timp util, vor putea antrena efecte nefaste și iremediabile in privința debitoarei/creditorilor.

(ii) amânarea/suspendarea termenului de decădere prevăzut de art. 62 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 – obiecțiuni la rapoartele de evaluare

Și de această dată, cei interesați să formuleze obiecțiuni la rapoartele de evaluare întocmite pe perioada derulării procedurii de insolvență se vor afla în aceeași „imposibilitate” mai sus descrisă. În concret, distinct de faptul că accesul la dosar în vederea studierii rapoartelor de evaluare este foarte posibil să nu existe, cei interesați să conteste rapoartele nu vor putea decât să asiste, într-o pasivitate impusă, la ce va face practicianul în insolvență sub aspectul valorificării bunurilor evaluate într-o manieră neconcordantă cu interesele debitoarei/creditorilor.

(iii) adunările/comitetele creditorilor

O altă problemă se naște în legătură cu posibilitatea participării creditorilor în cadrul adunărilor/comitetelor creditorilor. În contextual actual, în care măsurile igienico-sanitare impun reguli stricte cu privire la distanțarea între persoane și interzicerea întrunirilor într-un număr mare de participanți, adunările/comitetele creditorilor apar ca desfășurându-se cu încălcarea acestor reguli.

Într-adevăr, ar părea că Legea nr. 85/2014 oferă un remediu pentru acest scenariu, constând în posibilitatea creditorilor de vota prin corespondență [alin. (4) al art. 48]. Cu toate acestea, este discutabilă legalitatea unei hotărâri adoptate în urma unei ședințe a adunării/comitetului creditorilor în care singura posibilitate de exprimare a punctului de vedere a fost cea prin corespondență (în acord inclusiv cu mențiunile făcute de practicianul în insolvență în cadrul convocatorului), cât timp Legea 85/2014 stabilește că votul prin corespondență reprezintă un drept al creditorilor, iar nu o obligație.

Mai mult, hotărârile luate de către creditori vor continua să producă efecte în privința tuturor participanților la procedură, fără ca creditorii/practicienii în insolvență să le poată supune controlului de legalitate. Și de această data va opera, pe de-o parte, amânarea/suspendarea termenului de decădere prevăzut de art. 48 alin. (7) din Legea nr. 85/2014, iar pe de altă parte amânarea/suspendarea procesului aferent.

Din cele trei exemple mai sus schițate rezultă că derularea procedurii de insolvență grefată pe de-o parte pe „imposibilitatea” celor interesați de a acționa, iar pe de altă parte pe suspendarea activității de judecată, contravine cel puțin principiului fundamental fixat de art. 4 pct. 13 din Legea nr. 85/2014: „[a]dministrarea procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență de către practicieni în insolvență și desfășurarea acestora sub controlul instanței de judecată.”

Concluzionând, apreciez că odată cu eventuala prelungire a stării de urgență, legiuitorul ar trebui să se pronunțe în termeni clari asupra posibilității de continuare a procedurii de insolvență și, implicit, asupra limitelor acestei posibilități, în caz contrar existând riscul înfrângerii dezideratului ce guvernează întreaga procedură de insolvență – „punerea sub protecția tribunalului”.

Av. Cristian Radu

Citeşte mai mult despre , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership