Secţiuni » JURIDICE NEXT » Legal Days
Legal Days

Ziua Independenţei Naţionale a României
10.05.2022 | Adelina DOBRE

Secţiuni: Content, Legal Days, VARIA (alte surse)
JURIDICE - In Law We Trust
Adelina Dobre

Adelina Dobre

2022: Ziua Independenţei Naționale a României este marcată, anual, la data de 10 mai.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis următorul mesaj:

Aniversăm astăzi 145 de ani de la declararea Independenței României, într-un context deosebit de complicat pentru Europa, generat de războiul brutal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva unui alt stat suveran, Ucraina.

Alături de Marea Unire, Independența este unul dintre pilonii statului român modern, iar celebrarea acestui moment reprezintă un prilej potrivit de a rememora evenimentele definitorii pentru istoria națiunii noastre.

În anul 1877 România își proclama independența, marcând astfel un pas important spre desăvârșirea unității naționale și spre un statut european. La Plevna, la Rahova sau la Grivița, românii au impresionat Europa prin curajul lor, demonstrând trăinicia unirii înfăptuite la 1859.

Marile puteri au luat act de nașterea unei țări care își croia propriul destin la Dunărea de Jos, prin angajamentul patriotic al elitelor politice ale vremii, în frunte cu Principele Carol de Hohenzollern.

Înflorirea culturii, avântul industriei, transporturilor și infrastructurii, precum și dezvoltarea relațiilor internaționale ale României, toate acestea au fost rodul imediat și direct al dobândirii independenței de stat.

Modernizarea instituțională, economică și legislativă fără precedent a continuat pentru mai multe decenii.

Idealul unei națiuni suverane și libere urma să se desăvârșească doar o generație mai târziu, prin viziune politică și prin curajul românilor care, în 1918, au înfăptuit Marea Unire.

Acestea sunt coordonatele majore ale istoriei noastre, care ne arată cât de dificil a fost drumul spre modernitate și de cât de multă perseverență și tărie de caracter au dat dovadă înaintașii noștri.

Astăzi, când suntem martorii resuscitării unei mentalități imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare, semnificația zilei de 10 Mai 1877 în istoria României este cu atât mai relevantă.

Libertatea, dreptul națiunilor de a-și alege și construi propriul destin, protejarea vieții și a demnității umane, toate acestea sunt repere fundamentale ale marii comunități democratice căreia îi aparținem.

Sacrificiile înaintașilor noștri au reprezentat temelia dezvoltării României europene. Este acum datoria noastră să susținem și să apărăm valorile și principiile pe care le împărtășim cu partenerii noștri euro-atlantici.

La mulți ani, România!

***

Prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a transmis următorul mesaj:

La 10 mai, România celebrează 145 de ani de la declararea Independenței de stat, proclamată în Parlamentul României de către Mihail Kogălniceanu, ministru de externe în guvernul condus de liberalul Ion C. Brătianu, și dobândită cu arma în mână în Războiul de Independență de la 1877, pe câmpurile de luptă de la Plevna și Vidin.

Este cu atât mai importantă această sărbătoare, cu cât, potrivit legii, anul acesta, celebrarea ei nu se mai suprapune cu sărbătorile asociate zilei de 9 mai – Sfârșitul celui De-al Doilea Război Mondial și Ziua Europei, ci cu Sărbătoarea Regalității.

Servind România cu onoare și demnitate, parte inestimabilă a patrimoniului și a destinului nostru european, pe câmpul de luptă sau prin diplomație, Regalitatea a contribuit nemijlocit la România de astăzi, o țară liberă și unită în Europa, un ideal pentru care generații întregi s-au sacrificat.
Independența României a fost obținută cu greu, prin sacrificiile și jertfa de sânge a ostașilor noștri. Este obligația și responsabilitatea noastră de a le respecta memoria și a le onora sacrificiile prin care România a dobândit Independența de Stat deplină față de Înalta Poartă.

Rezultat al unui efort conjugat al armatei, diplomației și societății în ansamblul său, independența noastră a consolidat construcția națională generată de Unirea Principatelor și ne-a deschis drumul către modernitate, către valorile occidentale, către recunoașterea vocației noastre europene.
Așa cum scria și Domnitorul Carol I: „Independența noastră ne-am câștigat-o cu sângele nostru și prin urmare nu o datorăm decât nouă înșine”.

Libertatea de a ne alege drumul, câștigată prin eroismul ostașilor români, ne determină, azi, să privim cu respect istoria scrisă de înaintași și să înțelegem valoarea acesteia, mai ales în această perioadă complicată pe care o traversăm. Prezența noastră în cadrul NATO – cea mai solidă alianță politico-militară din lume – și cea în cadrul UE plasează România sub semnul protecției depline a ireversibilei sale opțiuni pro-europene, consolidate și prin parteneriatul trans-atlantic.

Îi felicit pe toți românii azi, de Ziua Independenței României!
La mulți ani, România! La mulți ani, români!

***

Ministerul Sănătății a transmis următorul mesaj:

10 mai este o zi-simbol pentru istoria României: în 1866 Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ajunge la București și este încoronat domnitor; în 1877 Principele Carol I a promulgat proclamația Parlamentului din ziua anterioară privind independenţa statului român față de Imperiul otoman; în 1881 România era proclamată regat iar Carol I a devenit rege. Afirmarea independenței de stat a reprezentat un pas esențial pentru a face posibilă constituirea României Mari, în anul 1918.

Dobândirea independenței naționale a deschis drumul modernizării accelerate a statului și societății românești, prin conectarea strânsă la valorile occidentale. În România s-au construit tot mai multe spitale iar învățământul universitar medical s-a dezvoltat rapid, acoperind tot mai multe din nevoile de îngrijire medicală ale populației. În 1874 a apărut prima lege sanitară din România, care conținea și un capitol de igienă publică, iar în 1910 a doua lege sanitară. S-au creat instituții și laboratoare de igienă publică iar starea de sănătate a populației s-a îmbunătățit.

Prin obținerea independenței de stat România s-a afirmat ca un stat dornic să construiască instituții moderne, puternice și funcționale, prin care starea de sănătate a populației să fie îmbunătățită iar oamenii să aibă o viață mai lungă și mai sigură. La mulți ani, România!

***

Ministerul apărării naționale a transmis următorul comunicat de presă:

Conferința internațională intitulată „Războaiele de independență, diplomație și societate. Noi perspective și abordări ale Problemei Orientale 1875-1878”, dedicată sărbătoririi Zilei Independenței Naționale a României, s-a desfășurat, în zilele de 9 și 10 mai, la Palatul Cercului Militar Național.

Deschiderea lucrărilor a avut loc în prezența ministrului apărării naționale, Vasile Dîncu, și a secretarului de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale din cadrul MApN, Simona Cojocaru.

Evenimentul, organizat de Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară (ISPAIM), a avut loc cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la proclamarea independenței de stat a României. În acest sens, conferința și-a propus să ofere un cadru de dezbateri și dialog privind rolul și semnificația Războiului de Independență din 1877-1878, dar și a implicațiilor geopolitice ale Marii Crize Orientale din anii 1875-1878 asupra organizării spațiului de securitate Balcani-Marea Neagră.

Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a reliefat, în discursul său, rolul armatei române, angajată în ample operațiuni militare pe frontul din Balcani, și devotamentul soldaților români care au contribuit, prin sacrificiul lor, la realizarea marelui ideal de la 1877.

Secretarul de stat Simona Cojocaru a reiterat faptul că independența de stat a României a reprezentat un efort comun al armatei, diplomației și societății, apreciind pe această cale eforturile de integrare a cercetării istorice românești în circuitul mai larg al istoriografiei internaționale și importanța menținerii dialogului și cooperării științifice.

În deschiderea lucrărilor au mai luat cuvântul Iulian Chifu, consilier de stat al prim-ministrului României, și general-maior Corneliu Postu, director al Statului Major al Apărării.

Conferința a reunit reputați istorici și specialiști din numeroase institute de cercetare și universități de prestigiu atât din țară, cât și din Austria, Bulgaria, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Serbia și Turcia.

Pe timpul evenimentului, a fost prezentat proiectul editorial „Independența României. Război și diplomație 1877-1878”, un volum de documente reprezentative pentru momentul istoric care a marcat decisiv destinul țării noastre. Proiectul realizat de ISPAIM este rezultatul cooperării cu instituții naționale reprezentative în domeniul cercetării istorice precum Arhivele Naționale ale României, Biblioteca Națională a României, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” și Editura Militară.

În partea a doua a conferinței, în ziua de 10 mai, a avut loc o masă rotundă pe tema „Războiul de Independență al României – noi perspective de analiză și abordări istorice”, cu participarea unor istorici, cercetători și experți din România, dezbaterile propunându-și să investigheze și să ofere noi perspective de analiză și înțelegere asupra unui eveniment care a fundamentat devenirea și construirea statului român modern.

Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Joi, 8 iulie 2021, Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat Decretul pentru promulgarea Legii privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României (PL-x 66/01.02.2017).

***

Miercuri, 9 iunie 2021, Camera Deputaților a adoptat proiectul de Lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României (PL-x 66/01.02.2017).

„Ziua de 10 mai va fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua Independenţei Naţionale a României, zi de sărbătoare naţională, lucrătoare. Parlamentul, preşedintele României, Guvernul, celelalte autorităţi publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale vor organiza manifestări cultural-artistice, cu ocazia sărbătoririi zilei prevăzute la art. 1. Fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei de 10 mai pot fi asigurate din bugetele locale sau din bugetele autorităţilor publice centrale, precum şi ale instituţiilor publice, în limita alocaţiilor bugetare aprobate”, se arată în proiectul de lege.

De asemenea, pentru evitarea paralelismului legislativ, la data intrării în vigoare a actului normativ, Legea nr. 103/2015 pentru declararea zilei de 10 Mai ca zi de sărbătoare naţională va fi abrogată.

Legea a fost trimisă la Președintele României pentru promulgare, Camera Deputaților fiind for decizional în acest caz.

***

Autoritatea în domeniul arhivisticii şi istoriei militare, Arhivele Militare Naționale Române, care este subordonată Statului Major al Apărării, a publicat următorul mesaj:

În istoria Armatei României, Războiul de Independență din 1877-1878 a reprezentat reînnodarea tradițiilor de luptă și de jertfă ale ostașilor români, făurite în bătăliile duse împotriva cotropitorilor de-a lungul secolelor.

Pentru că 9 mai este și Ziua Europei, prezentăm mai jos câteva mărturii din presa europeană a epocii referitoare la vitejia pe care au dovedit-o ostaşii români în faţa inamicului în acel „botez al focului” care a fost Războiul de Independență pentru tânăra armata română.

Începutul epopeei Războiului de Independenţă a fost marcat, după cum se ştie, de magistralul discurs rostit de Mihail Kogălniceanu, unul din ctitorii României moderne, discurs rostit în ziua de 9 mai 1977 în Parlament, care a fost urmat de adoptarea, de către Adunarea Deputaţilor şi Senat, a moţiunilor care consacrau noul statut politic de stat independent și suveran al României.

Acest important act politic al Parlamentului României a avut un ecou imediat nu numai în țară, ci și în teritoriile româneşti care se aflau sub ocupație străină, fapt remarcat şi de ziarul austriac „Der Osten”, care consemna: „Legăturile care ţineau de secole pe România legată de Turcia sunt sfârşite. România e liberă şi independentă. Milioane de români din Transilvania, Banat şi Bucovina urmăresc cu simţăminte frăţeşti această lupta glorioasă a fraţilor lor”.

Campania de la sud de Dunăre a scos în prim plan calităţi­le remarcabile de luptător ale ostaşului român. Acţionând cu elan şi vitejie, în numele unui ţel înălţător, oştenii României – fie că veniseră din Moldova, Muntenia sau Oltenia, ori din Transilvania, din Banat sau Bucovina – aveau să îndreptăţească întru totul în­crederea şi speranţele celor de acasă.

Numeroşi corespondenţi de presă străini veniţi să urmărească operaţiile militare din Balcani au făcut aprecieri elogioase la adresa armatei române. Referitor la Bătălia de la Grivița din 30 august 1877, corespondentul ziarului britanic „Daily News” observa că reduta Griviţa 1 căzuse „înaintea determinatei bravuri a românilor”. „Niciodată nu aş fi crezut – scria corespondentul ziarului elveţian „Bund” – să văd atâta bravură la o trupă. Astăzi am ferma convingere că armata română merită să fie pusă lângă orice altă armată a Europei”. Concluzia la care a ajuns ziarul austriac „Neue Freie Presse” este, de asemenea, demnă de a fi reţinută: „Ajutorul ce-l dau românii ruşilor e un dar însemnat şi cade greu în cumpănă”. „Toată lumea e martoră – se consemna în ziarul „Imparcial” din Madrid – că armata românească ştie să se bată”, iar corespondentul ziarului vienez „Die Presse” scria: „Am văzut cu ochii mei cum se bate soldatul român şi pot atesta că el este neînfricat, curajos şi dibaci în bătălie! Soldaţii români stau cu o tenacitate admirabilă în mijlocul gloanţelor care cad ca ploaia asupra lor şi atât în atac, cât şi în apărare stau neclintiţi în faţa inamicului”.

După aprigele încleştări pentru cucerirea redutei Griviţa 2, trupele române au participat la cucerirea fortificaţiilor otomane de la Rahova în zilele de 7-9 noiembrie 1877. Eroismul unităţilor române a făcut, şi de această dată, o puternică impresie asupra contemporanilor: „Principatul român – comenta ziarul francez „Le Temps” – poate, pe bună pe dreptate, să se arate mândru de această mică armată a cărei bravură şi disciplină au întrecut cu mult aşteptarea celor mai buni prieteni a naţiunii române”.

Ziarul belgian „Le Nord”, inserând, la 11 noiembrie 1877, ştirea despre ocuparea Rahovei, apre­cia că „tinerele trupe române au probat încă o dată, prin această faptă de arme, care urmează altora nu mai puţin strălucite, că ele sunt la înălţimea celor mai experimentate.”. Tot la acea dată, gazeta pragheză „Politik” sublinia faptul că „armata română a dat o noua dovadă despre vitejia sa”.

La 28 noiembrie 1877, puternica grupare otomană de la Plevna a fost nevoită să capituleze, o mare parte din trupele adversarului, în frunte cu comandantul Osman Paşa, predându-se în mâinile românilor. Ecoul internaţional al victoriei de la Plevna a fost cu totul deosebit. Reverberaţiile acestei izbânzi istorice s-au prelungit şi după sfârşitul războiului. „Românii – scria gazeta franceză „Le Bien Public” – s-au purtat cu vitejie; ei au luat parte la împresurarea Plevnei şi la înfrângerea definitivă a lui Osman Paşa, care a hotărât rezultatuln campaniei; ei şi-au dovedit în război, ca şi în timp de pace, dreptul de a exista ca naţiune independentă”. În Peninsula Iberică, revista „La Ilustracion Espanola” comenta faptul că românii reprezintă „ o naţiune tânără care, cu eroismul său, a câştigat şi a meritat să fie liberă şi independentă. Noi, latinii din Occident trebuie să salutăm cu mândrie pe latinii de la Dunăre care s-au bătut ca nişte eroi”.

Războiul de Independenţă a avut un profund caracter naţional, manifestat în primul rând, în timpul mobilizării, prin numeroasele înrolări voluntare în armată, atât ale tinerilor din Principat, cât şi ale celor veniţi din Transilvania, Banat şi Bucovina.

Prin bătăliile duse în campania din anii 1877-1878, România şi-a legitimat pe câmpul de luptă obţinerea Independenţei de stat. Încununând actul istoric al Unirii din 1859, cucerirea Independenţei a grăbit procesul de modernizare a statului român şi a creat premisele pentru desăvârşirea unităţii sale statale în anul 1918.

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti