« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
3 comentarii

DNA și DIICOT au trimis un Memoriu Amicus Curiae CCR privind reducerea vechimii procurorilor. UPDATE: Poziția ministrului Justiției. UPDATE: Poziția CSM
13.07.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Marți, 13 iulie 2021, Consiliului Superior al Magistraturii  a dat publicității următorul comunicat: „Având în vedere informațiile apărute în spațiul public în sensul transmiterii de către Consiliul Superior al Magistraturii a unui memoriu amicus curiae Curții Constituționale, în susținerea sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la dispozițiile legale de reducere a vechimii necesare pentru accederea în cadrul DNA și DIICOT, pentru corecta informare a opiniei publice, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii precizează că susține poziția exprimată de Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimiminalitate Organizată şi Terorism în memoriul amicus curiae transmis Curții Constituționale de către aceste două instituții.

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază că prevederile criticate prin obiecția de neconstituționalitate nu contravin dispozițiilor constituționale, iar modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în sensul reducerii vechimii necesare pentru funcționarea procurorilor care activează în cadrul DNA şi DIICOT este un demers necesar, având în vedere lipsa acută de personal cu care s-au confruntat cele două instituții în mod constant în ultimii ani.

Secția pentru procurori atrage atenția că funcționarea în parametrii corespunzători a acestor instituții din cadrul sistemului judiciar trebuie să rămână o preocupare pentru toate autoritățile statului în vederea asigurării unui stat de drept.”

***

Vineri, 9 iulie 2021, Stelian Ion, ministrul Justiției, a postat pe pagina de Facebook: Lupta împotriva corupției și a criminalității organizate trebuie să continue în ritm accelerat.

Loviturile din ultimii ani, date inclusiv prin modificările legislative adoptate în legislatura trecută, constituie impedimente reale împotriva atingerii acestui scop.
Una dintre măsurile legislative solicitate în mod legitim de către DNA și DIICOT a constituit-o scăderea vechimii pentru selecția în cadrul DNA și DIICOT de la 10 ani (varianta introdusă prin legile Iordache) la 7 ani. În felul acesta ar crește baza de selecție a procurorilor, astfel încât să poată fi rezolvate problemele grave de personal cu care se confruntă cele două structuri specializate de parchet.
Din păcate, propunerea legislativă solicitată de atâta vreme de către DNA și DIICOT și votată în parlament de actuala coaliție a fost atacată la CCR, existând riscul compromiterii proiectului.
Mai mult decât atât, ar fi extrem de grav dacă analiza CCR s-ar extinde și asupra altor aspecte, stabilind condiții pentru recrutarea pentru DNA și DIICOT care în prezent nu sunt prevăzute de lege. Într-o astfel de neagră variantă, cele două structuri specializate ar fi practic decimate.
Ministerul Justiției a redactat ample apărări față de această sesizare, spre a fi avute în vedere de către CCR la termenul din 14 iulie.
Salut luarea de poziție a DNA, a DIICOT și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost tras un puternic semnal de alarmă și s-a explicat public cât de necesar este proiectul de lege și cât de grav ar fi ca sesizarea să fie admisă de CCR – situație în care lupta împotriva corupției și a criminalității organizate ar primi o grea lovitură.
Cred că în toate trebuie să existe măsură și echilibru, cred că liniie roșii nu trebuie trecute, indiferent ce interese politice, ideologii și convingeri are fiecare dintre noi. Ordinea de drept, bunăstarea, siguranța și viața românilor sunt mai presus decât orice.”

***

Vineri, 9 iulie 2021, DNA și DIICOT au transmis Curții Constituționale un Memoriu Amicus Curiae privind sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la neconstituționalitatea prevederilor Legii pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit unui comunicat.

”În contextul discutării în data de 14 iulie 2021, de către plenul Curții Constituționale, a obiecției de neconstituționalitate a legii pentru modificarea și completarea legii 303/2004 și pentru modificarea legii 304/2004 în ceea ce privește reducerea vechimii necesare pentru funcționarea în cadrul DNA și DIICOT, reprezentanții celor două instituții solicită public instanței de contencios constituțional să evalueze dispozițiile criticate în mod obiectiv și în concordanță cu raționamentul utilizat în deciziile anterioare care priveau organizarea Ministerului Public.

Cu caracter principial, subliniem că modificarea legii nr. 304/2004, în sensul reducerii vechimii necesare pentru funcționarea procurorilor în cadrul DNA și DIICOT, este un demers legislativ necesar și solicitat, în mod constant, de către conducerea Ministerului Public, având în vedere că în perioada 2017-2021 cele două instituții au întâmpinat dificultăți în derularea activităților curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%.

Menținerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în cadrul DNA și DIICOT, în condițiile în care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalității organizate și corupției la nivel înalt, să crească riscurile pentru ordinea publică și siguranța cetățeanului, asociate acestor tipuri de infracțiuni și să ducă la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de autoritățile naționale din perspectiva convențiilor internaționale împotriva corupției, strategiilor de combatere a criminalității organizate și corupției la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate și strategiei Uniunii Europene în materie de droguri.

Modificarea criticată prin obiecția de neconstituționalitate nu este de natură să încalce nicio dispoziție constituțională, argumentele referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, art. 16 alin. (1) din Constituție și art. 131 alin. (1) din Constituție fiind tratate de instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa recentă cu privire la organizarea structurilor din cadrul Ministerului Public.

Argumentul principal de neconstituționalitate, din perspectiva autorului obiecției, este reprezentat de instaurarea unor norme derogatorii de la dreptul comun în ceea ce privește condițiile și modalitatea de accedere în funcția de procuror în cadrul DNA și DIICOT. Ori, această opțiune a legiuitorului de a crea norme derogatorii pentru structurile specializate a existat încă de la înființarea DNA și DIICOT, fără a pune vreodată o problemă de încălcare a normelor constituționale.

De altfel, în decizia nr. 33/2018 Curtea Constituțională a României își expune cu claritate opinia că „înființarea unor structuri de parchet specializate pe domenii de competență materială (D.N.A. sau D.I.I.C.O.T.) sau personală (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție) constituie expresia opțiunii legiuitorului, care, în funcție de necesitatea prevenirii și combaterii anumitor fenomene infracționale, decide cu privire la oportunitatea reglementării acestora.” (par. 135)

Mai mult, analizând tocmai derogări în ceea ce privește funcționarea unei structuri din cadrul Ministerului Public, Curtea Constituțională susține în cuprinsul deciziei nr. 390/2021 că, „În ceea ce privește caracterul derogator al reglementării (…)opțiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul actului normativ prin care se înființează noua structură de parchet acele norme de drept care prezintă caracter de specificitate nu afectează constituționalitatea acestei din urmă legi, de vreme ce principiul invocat nu are o consacrare constituțională, iar toate celelalte elemente care vizează statutul procurorului rămân pe deplin aplicabile” (par. 58)

În același sens, în decizia nr. 33/2018 Curtea, fără a sesiza vreo problemă de constituționalitate reiterează că „În prezent, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în titlul III – Ministerul Public, capitolul II – Organizarea Ministerului Public, prevede trei secțiuni referitoare la structurile de parchet înființate pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: secțiunea 1 – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secțiunea 11– Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și secțiunea a 2-a – Direcția Națională Anticorupție.

Cele două Direcții sunt structuri cu personalitate juridică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu competențe în combaterea criminalității organizate și terorismului, respectiv în combaterea infracțiunilor de corupție.

Statutul procurorilor care își desfășoară activitatea în aceste structuri este cel prevăzut de dispozițiile Legii nr. 303/2004, act normativ cu caracter de drept comun în materia statutului judecătorilor și procurorilor.

Însă, având în vedere specializarea acestor parchete, legiuitorul a prevăzut unele dispoziții derogatorii sub aspectul condițiilor de acces (interviu organizat de comisii speciale), de evaluare anuală a rezultatelor sau de încetare a activității (revocarea prin ordin a procurorului șef) în ceea ce privește procurorii celor două direcții, chiar în cuprinsul acestei legi.” (par. 131)

Vechimea necesară pentru funcționarea în cadrul unei structuri de parchet și dobândirea gradului profesional cu caracter temporar nu sunt prevăzute în legea fundamentală și nici nu sunt elementele esențiale în ceea ce privește îndeplinirea rolului Ministerului Public în apărarea ordinii de drept. De altfel, dacă această teză ar fi fost adevărată aceleași probleme de constituționalitate s-ar fi pus și în 2017, în momentul stabilirii vechimii de 10 ani pentru funcționarea în cadrul DNA și DIICOT.

De asemenea, opțiunea pentru modalități diferite de accedere la o structură a sistemului judiciar se poate constata și în ceea ce privește accederea la Înalta Curte de Casație și Justiție unde, legiuitorul a considerat că susținerea unui examen similar celor pentru tribunale sau curți de apel nu este o variantă aptă să producă rezultatul dorit, fără ca această opțiune să conducă la o dezbatere privind constituționalitatea normelor aplicabile.

Având în vedere însăși jurisprudența Curții Constituționale în această materie, jurisprudență pe care instanța de contencios constituțional a susținut-o în mod repetat, considerăm că nu există niciun element tehnic, obiectiv și legal care să conducă în situația prezentă la un reviriment jurisprudențial și la admiterea obiecției de neconstituționalitate doar prin raportare la instituțiile la care aceasta se referă.” se arată în comunicat.

:: Memoriul

Cuvinte cheie: , , , , ,
Secţiuni: Drept constitutional, Drept penal, Sistemul judiciar | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “DNA și DIICOT au trimis un Memoriu Amicus Curiae CCR privind reducerea vechimii procurorilor. UPDATE: Poziția ministrului Justiției. UPDATE: Poziția CSM”

  1. Ioan BUCSA spune:

    Nu prea se poate pune egalitate intre gradele de PARCHET ÎCCJ şi JUDECĂTOR ÎCCJ, poate doar la chenzină, dar nici acolo pentru că in 2017 au fost diferenţiate.
    Modul de dobândire a acestor grade a fost şi este diferit.
    Până prin 2010 se putea ajunge la ICCJ plecând de la tribunal şi dacă nu mă înşel chiar actualul preşedinte al instanţei supreme avea doar grad de tribunal când a fost promovată printr-un SIMPLU INTERVIU la iccj
    deci nu văd vreo discriminare, mai ales că la procurori se poate delega de la parchet inferior la parchet superior, iar la instanţe nu se poate dacă nu ai grad

  2. Ionel ARAMA spune:

    Argumentul ca in practica se ajunge la ICCJ chiar si din pozitia de judecator cu grad de tribunal nu slujeste rationamentul ca si procurorii cu 5 ani vechime (din care doi petrecuti prin salile de seminar ale INM) pot legal accede intr-o structura specializata pe combaterea unei anumite forme de infractionalitate. Acesta poate fi doar un argument care semnaleaza ca ar fi probleme si la ICCJ si la structurile specializate ale procuraturii, prin exploatarea exuberantei tineretii in dauna experientei profesionale si a specializarii reale. In ultimii 10-15 ani ceea ce a zguduit societatea a fost insa fenomenul incropirii dosarelor de coruptie de catre visatorii de la DNA, cu efectele colaterale pentru care nimeni nu este tras la raspundere. Admit ca si unele decizii judecatoresti de condamnare in asemenea dosare ar putea fi revizuite.

    • Ioan BUCSA spune:

      Nu confundaţi exuberanţa tinereţii cu incompetenţa. La DNA dandanale au făcut mai degrabă cei cu vechime multă, iar nu cei cu câţiva ani vechime. Iar la ICCJ au fost promovati judecători cu grad de tribunal care aveau vechime muuultă, dar nu reuşiseră să ajungă la CAP printr-un concurs serios. Dar hotărâri de achitare proaste nu aţi întâlnit!? Şi nu în ultimul rând, vechimea în muncă este ceva relativ-mă uit în jur şi văd avocaţi, jurişti, judecători cu vechime multă, dar cu mari lacune juridice-probabil au uitat ce au învăţat cândva!!!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD