« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

Modificarea documentațiilor de urbanism
14.07.2021 | Alexandru PÂNIȘOARĂ

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Alexandru Pânișoară

Alexandru Pânișoară

Prezenta lucrare are ca scop clarificarea noțiunii de modificare a documentațiilor de urbanism în sensul aplicării dispozițiilor art. 57, 58, 61 și art. 65 alin. (2) din Legea nr. 350/2001, precum și cu privire la dispozițiile art. 3 și 4 din Ordinul nr. 2701/2010.

Prin Hotărârea Civilă nr. 3821/2021 a Tribunalului București, Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de suspendare a HCGMB nr. 69/2021 prin care a fost suspendată HCGMB nr. 68/2020 și nr. 336/2020 de aprobare a PUZ Coordonator Sector 6.

Reclamanta, Asociația pentru Dreptul Urbanismului, a susținut în cererea de suspendare pe condiția cazului bine justificat că pentru aprobarea HCGMB nr. 69/2021 nu a fost îndeplinită consultarea publică în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 350/2001, și că sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 65 alin. (2) din Legea nr. 350/2001, iar instanța a reținut:

Contrar celor susținute de reclamantă, instanța reține că Hotărârea CGMB a cărei suspendare se solicită prin prezenta acțiune a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale privind transparența decizională și a celor referitoare la procedura de modificare a documentațiilor de urbanism, suspendarea PUZ-urilor sectoriale formând obiectul unei dezbateri publice, la care, în concret și în mod efectiv, persoanele interesate și inclusiv reclamanta au participat, expunându-și punctul de vedere (verbal și în scris).

Cu privire la dispozițiile art. 57, 58, 61 și art. 65 alin. (2) din Legea nr. 350/2001, precum și cu privire la dispozițiile art. 3 și 4 din Ordinul nr. 2701/2010, instanța reține că acestea nu sunt aplicabile, întrucât prin Hotărârea CGMB nr. 69/2021 nu se modifică/completează PUZ Sector 6 București aprobat prin Hotărârea CGMB nr. 68/2020, ci se suspendă acest act administrativ pe o perioadă de 12 luni, astfel încât susținerea reclamantei conform căreia „(…) pentru suspendarea hotărârilor de suspendare a PUZ-urilor, CGMB trebuia să parcurgă aceeași procedură ca în cazul aprobării documentațiilor de urbanism” nu are suport legal”.

Materia urbanismului este reglementată de Legea nr. 350/2001, Normele de aplicare ale Legii nr. 350/2001 aprobate prin Ordinul 233/2016 și acte normative conexe.

Urbanismul reprezintă activitatea prin care se realizează gestionarea spațială a teritoriului și a resurselor[1] într-un mod operațional, integrator și normativ[2], în vederea atingerii obiectivelor de îmbunătățire a condițiilor de viață, crearea condițiilor pentru satisfacerea cerințelor speciale, protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural construit și natural, asigurarea calității cadrului construit și protejarea localităților împotriva dezastrelor naturale.[3]

În mod convențional, urbanismul se materializează prin documentații de urbanism[4] care reprezintă expresia activității de planificare.[5]

În materia dreptului administrativ, manifestarea de voință a autorităților publice locale se realizează prin adoptarea de hotărâri[6], iar opozabilitatea reglementărilor urbanistice, transpuse prin documentații de urbanism[7], se asigură prin adoptarea de hotărâri.

În ceea ce privește importanța activității de urbanism, trebuie să reținem faptul că este una deosebită, așa cum a fost consacrată prin Constituția României la art. 73 alin. (3) lit. o) și cum reiese in formula de atestare a autenticității actului normativ.[8]

Având în vedere toate aceste considerente, vom reține faptul că activitatea de urbanism se manifestă în mod convențional prin documentații de urbanism, care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale în scopul asigurării opozabilității și constituie reglementarea modului de gestionare a resurselor și teritoriului, respectiv regula privind modul de construire.

Activitatea propriu-zisă de urbanism nu se rezumă doar la elaborarea, avizarea și aprobarea documentațiilor de urbanism, ci este una mult mai largă asigurându-se și prin alte mijloace, precum regulamente, ghiduri, strategii, politici publice, programe, proiecte etc.

În acest sens, în materia reglementărilor urbanistice se poate interveni fie prin elaborarea, avizarea și aprobarea unor documentații de urbanism care reglementează o situația nereglementată anterior sau modifică în tot sau în parte reglementări aprobate anterior, fie prin aprobarea de alte acte administrative cu caracter normativ prin care se nasc, modifică sau sting reglementări urbanistice în vigoare.

În lumina dispozițiilor art. 65 alin. (2) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, ne vom apleca asupra noțiunii de modificare a documentațiilor de urbanism în raport cu art. 59 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ca eveniment legislativ.

Din perspectiva terminologiei de modificare

Plecând de la dispozițiile art. 25 din Legea nr. 24/2000 vom reține că înțelegerea termenilor folosiți în actele normative se face fie raportat la definiția acestora din corpul actului normativ în care este folosit, dacă există, fie raportat la înțelesul său folosit în dreptul comun, dacă nu se bucură de o definiție în corpul actului normativ.

Articolul 25

În cadrul soluțiilor legislative preconizate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor și noțiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înțeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite.

În ceea ce privește noțiunea de modificare, dreptul comun, respectiv Legea nr. 24/2000 stabilește că aceasta reprezintă un eveniment legislativ și îl definește ca fiind:

Modificarea

Articolul 59

(1) Modificarea unui act normativ constă în schimbarea expresă a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia și în redarea lor într-o nouă formulare.

(2) Pentru exprimarea normativă a intenției de modificare a unui act normativ se nominalizează expres textul vizat, cu toate elementele de identificare necesare, iar dispoziția propriu-zisă se formulează utilizându-se sintagma „se modifică și va avea următorul cuprins:”, urmată de redarea noului text.

(3) Procedeul de a se menționa generic, în finalul unui act normativ, că un alt act normativ conex sau texte din acel act „se modifică corespunzător” trebuie evitat. De asemenea, nu se utilizează, pentru a exprima o modificare, redarea doar a unor fragmente ori sintagme dintr-un text. Modificarea trebuie să cuprindă în întregime textul vizat, cuprins în articol, alineat sau în elementul marcat al unei enumerări.

Astfel, regula generală stabilește că modificarea se manifestă prin schimbarea expresă a textului unui act normativ și că există un formalism în expunere, folosind anumite expresii, precum cele de la alin. (2).

În materia urbanismului, modificarea se referă la indicatorii urbanistici aprobați prin documentații de urbanism.

Astfel, art. 32 alin. (1) lit. a), b), c), alin. (5) și alin. (7) din Legea nr. 350/2001 precizează că:

(1) În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o modificare de la prevederile documentațiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condițiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiții o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism:

a) să respingă în mod justificat cererea de modificare a prevederilor documentațiilor de urbanism aprobate;

b) să condiționeze autorizarea investiției de elaborarea și aprobarea de către autoritatea publică locală competentă a unui plan urbanistic zonal;

c) să condiționeze autorizarea investiției de aprobarea de către autoritatea publică competentă a unui plan urbanistic zonal, elaborat și finanțat prin grija persoanelor fizice și/sau juridice interesate, numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit de structura specializată condusă de arhitectul-șef și aprobat, după caz, conform competenței:

– de primarul localității;

– de primarul general al municipiului București;

– de președintele consiliului județean, cu avizul prealabil al primarului localităților interesate, doar în cazul în care teritoriul reglementat implică cel puțin două unități administrativ-teritoriale;

(5) În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) și c) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:

a) prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;

b) prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări cu privire la accesurile auto și pietonale, retragerile față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul spațiilor publice, după caz, reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentația de urbanism.

(7) Modificarea prin planuri urbanistice zonale de zone ale unei unități teritoriale de referință, stabilite prin reglementări aprobate prin Planul urbanistic general, poate fi finanțată de persoane juridice și/sau fizice. În această situație, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăși pe cel aprobat inițial cu mai mult de 20%, o singură dată.

Conform art. 57 alin, (1) din Legea nr. 350/2001, participarea publică este obligatorie în toate etapele procesului decizional referitor la activitatea de urbanism.

Așa cum am arătat, activitatea de urbanism nu se reduce doar la cea de elaborare, avizare și aprobare a documentațiilor de urbanism, ci și la acele acte prin care fie se fac modificări la documentațiile de urbanism aprobate, fie privesc alte instrumente de planificare sau reglementare.

Art. 57

(1) Participarea publicului la activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism constă în implicarea acestuia în toate etapele procesului decizional referitor la activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism.

Participarea publicului la procesul decizional se traduce prin implicarea acestuia în toate fazele imanente informării și consultării publicului. Astfel, în activitatea de participare a publicului la procesul decizional vom distinge următoarele etape:

Conform art. 4 din Normele Metodologice de informare și consultare a publicului, aprobate prin Ordinul nr. 2701/2010, informarea și consultarea publicului se face după cum urmează:

a. etapa pregătitoare – anunțarea intenției de elaborare;

b. etapa de documentare și elaborare a studiilor de fundamentare;

c. etapa elaborării propunerilor ce vor fi supuse procesului de avizare;

d. elaborarea propunerii finale, care include toate observațiile avizatorilor și care se supune procedurii de transparență decizională.

Așadar, vom distinge trei noțiuni diferite în procesul participării publicului, respectiv: informarea, consultarea și dezbaterea.

Informarea reprezintă acea activitate prin care autoritatea aduce la cunoștința publicului intenția pe care o are cu privire la elaborarea unor reglementări urbanistice (acestea fiind de modificare a unor reglementări existente sau de naștere a unor noi reglementări acolo unde acestea nu au existat anterior).

Consultarea reprezintă acea activitate prin care publicul interesat este invitat să analizeze propunerile făcute de autoritate și să formuleze observații. Art. 38 lit. b) din Ordinul nr. 2701/2010 definește consultarea ca fiind: dezbateri publice, interviuri de grup, grupuri consultative pe domenii sau pe anumite categorii de public etc.

Dezbaterea publică este specifică procesului deliberativ al autorităților competente și se realizează de la momentul publicării proiectului de hotărâre și până la momentul votului în ședință.

Fără a ne apleca foarte mult asupra caracterului și figurii participării publice în procesul decizional în materia urbanismului, reglementată de norme speciale, vom reține că în conformitate cu dispozițiile art. 57 alin. (1) coroborat cu art. 65 alin. (2) din Legea nr. 350/2001 și art. 3 din Ordinul nr. 2701/2010, orice intervenție în reglementările urbanistice se face cu respectarea procedurilor privind participarea populației, în caz contrar actele sunt nule de drept.

Așadar, hotărârile de suspendare ale PUZ-urilor de sector, chiar dacă în mod convențional nu au avut la baza un plan de urbanism, acestea au intervenit în materia reglementărilor urbanistice aprobate. Astfel, că acestea, chiar și pentru o perioadă de timp, au suferit modificări, în sensul în care reglementările urbanistice în vigoare până la data adoptării hotărârilor de suspendare s-au stins o dată cu aprobarea celor din urmă și pe cale de consecință, efectele juridice sunt aceleași cu situația în care ar fi fost aprobată o documentație de urbanism nouă peste reglementările aflate în vigoare.

Acest lucru se poate proba inclusiv prin compararea a două certificate de urbanism, emise pentru aceeași parcelă, însă unul anterior suspendării și altul ulterior suspendării[9]. Cele două vor avea prevăzute reglementări urbanistice diferite.

De asemenea, dacă analizăm conținutul hotărârilor vom constata că în chiar corpul acestora, art. 2 alin. (1) și (2) se stabilește că cererile pentru emiterea certificatelor de urbanism sau a autorizațiilor de construire, precum și cele în curs de emitere și cele emise anterioare adoptării hotărârii de suspendare, se vor emite conform reglementărilor în vigoare, respectiv în baza documentațiilor de urbanism aflate în vigoare la data înregistrării acestora.

Astfel, se face trimite la dispozițiile art. 56 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 350/2001 conform căruia valabilitatea documentațiilor de urbanism se extinde de drept pentru acele investiții pentru care a fost demarată procedura de autorizare. Iar art. 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construire, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că procedura de autorizare începe o dată cu depunerea cererii de emitere a certificatului de urbanism în scopul construirii.

În consecință, pentru proiectele de hotărâre privind suspendarea PUZ-urile de sector, trebuia să fie parcursă procedura de informare, consultare și dezbatere publică, conform dispozițiilor legale. Fiind aplicabile în mod corespunzător dispozițiile art. 65 alin. (2) din Legea nr. 350/2001.

Art. 65 (2) Documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism modificate fără respectarea prevederilor legale privitoare la avizarea și aprobarea acestora sunt nule.

Art. 3 din Ordinul nr. 2701/2010

Informarea și consultarea publicului se efectuează în toate fazele proceselor de elaborare sau actualizare a planurilor de urbanism și de amenajare a teritoriului și este parte integrantă a procedurii de inițiere, elaborare, avizare și aprobare a documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului.


[1] Art. 2 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.
[2] Art. 3 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.
[3] Art. 13 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.
[4] Art. 45 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.
[5] Art. 44 alin. (1) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.
[6] Art. 139 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
[7] Art. 44 alin. (3) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.
[8] Aceasta lege a fost adoptată de Senat în ședința din 7 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
[9] Articolul 28 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare: „Aplicarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate se asigură prin eliberarea certificatului de urbanism.


Alexandru Pânișoară
Președinte Asociația pentru Dreptul Urbanismului

 
Secţiuni: Articole, Construcții, Drept civil, Infrastructură, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD