« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Obiecție de neconstituţionalitate parțial admisă. CCR consolidează poziția instituțională a DNA și DIICOT valorificând specializarea, calificarea și experiența procurorilor. UPDATE: Poziția CSM. UPDATE: Poziția Ministrului Justiției. UPDATE: Poziția președintelui CSM. UPDATE: Decizia motivată
23.07.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Vineri, 23 iulie 2021, Curtea Constituțională a României a dat publicității Decizia nr. 514 din 14 iulie 2021 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a legii în ansamblul său.

:: Decizia motivată

***

Miercuri, 14 iulie 2021, Bogdan Mateescu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, a publicat următorul mesaj: „Nu intru în polemica fals-fatalista și cum de lege lata un judecător de curte de apel ar trebui să aibă 10 ani vechime și două examene promovate ca să se apropie oarecum de salariul unui procuror DIICOT sau DNA căruia era să îi fie suficienți cinci ani și niciun astfel de examen. Și responsabilități au, slavă Domnului, amândoi.

Discursul public este coordonat de oameni și oameni. Specialiștii se distrează, nespecialiștii nu mai știu ce să creadă… Mă rog, asta e nivelul, pe actorii publici societatea i-a emanat.

Dincolo chiar și de atacul la instituții (deși foarte grav, îmi aduce aminte de timpuri trecute nu de mult).

Ambiția unor inițiatori de proiect de lege și insistența lor de a adăuga această dispoziție necorelată și discriminatorie în legea privind transferurile, avizată negativ de CSM, în orice caz discutabilă, fără dubiu, iată, neconstituțională, lasă magistrații fără cadru legal în această materie în continuare.

Magistrații rămân singurii din întreg spectrul roman al „muncii” care nu se pot transfera de peste un an.

Bravo! Ce să zic…”

***

Miercuri, 14 iulie 2021, Stelian Ion, Ministrul Justiției, a publicat următorul mesaj: „Curtea Constituțională a mai dat astăzi o lovitură DNA și DIICOT, adică luptei împotriva corupției și a criminalității organizate.

CCR nu a ținut cont de opinia celor care știu cel mai bine care este situația în parchete și a ignorat argumentele DNA și DIICOT, susținute, de asemenea, de mai multe asociații ale magistraților și de Secția de procurori a CSM.

Pe fondul deficitului de personal deja existent din DNA și DIICOT, decizia CCR închide ușa pentru procurorii mai tineri, bine pregătiți profesional, dar care nu îndeplinesc cerința de 10 ani vechime, impusă de miniștrii Iordache și Toader.

A repara ceea ce a stricat PSD și a dus la blocaje în activitatea parchetelor este neconstituțional.
A face reformă în justiție și a le asigura unităților de parchet condițiile și personal pentru a-și desfășura activitatea în mod optim devine neconstituțional.

Lupta împotriva corupției și a criminalității tinde să devină neconstitutională, prin decizia unor judecători care nu s-au desprins de politicienii care i-au numit la CCR.

Activitatea procurorilor care în prezent lucrează la DNA și DIICOT nu trebuie afectată, iar Ministerul Justiției analizează soluțiile pentru ca, pe viitor, aceste structuri care anchetează faptele de corupție și criminalitatea organizată să fie întărite.

După motivarea deciziei CCR, Ministerul Justiției va propune modificarea legislației astfel încât aceste unități de parchet și sistemul de justiție în general să funcționeze în mod optim.
Legile justiției aflate în lucru la Ministerul Justiției vor oferi soluțiile ca lupta anticorupție să continue și garanțiile de independență pentru judecători și procurori.

În același timp, necesitatea unei reforme cu privire la Curtea Constituțională este din ce în ce mai mare. CCR are nevoie de o reformă reală și de judecători cu viziune europeană și cu respect pentru funcționarea statului de drept.

Vom repara ce a stricat PSD, oricâte piedici ni se pun!”

***

Miercuri, 14 iulie 2021, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității următorul comunicat: „Secția pentru judecători ia act de decizia Curții Constituționale a României de astăzi, 14 iulie 2021, care reprezintă o validare a punctului de vedere exprimat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin avizul negativ emis, aviz susţinut şi prin memoriul Amicus curiae transmis instanței de contencios constituțional. Avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost ignorat, din nou, de inițiatorii legii, procedeu amplu contestat în alte perioade de către aceiași inițiatori, printre care şi ministrul actual al justiției.

Soluţia adoptată de Curtea Constituţională a curmat intenţia de a adânci noi inechități în magistratură din perspectiva carierei profesionale.

Consecvenţi principiilor afirmate de-a lungul timpului, membrii Secţiei pentru judecători reafirmă că temeinica pregătire profesională, specializarea reală şi experienţa profesională dobândită în decursul carierei reprezintă garanţii puternice apte să preîntâmpine erori şi să împiedice încălcări ale legii de către autoritățile judiciare în privinţa prezumţiei de nevinovăţie, a dreptului la apărare, a libertăţii individuale, a demnităţii umane, a vieţii private.

În acest context, Secţia pentru judecători dezaprobă, cu tărie, pozițiile publice recent exprimate de un înalt demnitar al statului român, ministrul justiției – domnul Stelian Ion, concretizate în veritabile atacuri la adresa judecătorilor instanței supreme din România, care, cu unanimitatea voturilor judecătorilor săi, a decis exercitarea unui drept constituțional specific statului de drept, acela de a crea cadrul necesar pentru tranșarea unei posibile neconformități cu legea fundamentală a unui act normativ.

Afirmațiile ministrului justiției vizând „linii roșii”, „interese politice” şi „ideologii”, atunci când se referă la judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în contextul demersului lor, denotă un antagonism manifest faţă de o instituţie esenţială a statului de drept – concept pe care, deşi îl clamează, în realitate demonstrează că îl subminează constant.

Totodată, Secţia pentru judecători constată că demersurile şi disponibilitatea pentru găsirea unui echilibru în funcţionarea autorităţii judecătoreşti în interesul societăţii s-au lovit, o dată în plus, de incapacitatea ministrului de a ieşi dintr-o zonă militantă, politicianistă, de adversitate faţă de valorile afirmate chiar de el însuşi, poziţie incompatibilă cu ideea de consolidare a unei justiții independente.”

***

Miercuri, 14 iulie 2021, Curtea Constituţională a României, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, a decis:

1. Cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile art. II din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale.

2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în ansamblul său, este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate prin prisma încălcării principiului bicameralismului, Curtea a reținut că propunerea legislativă inițiată reglementa modificarea și completarea atât a Legii nr. 303/2004, cât și a Legii nr. 304/2004. Camera de reflecție a avut ocazia să se pronunțe pe modificarea Legii nr. 304/2004, modificare pe care a respins-o în mod expres și explicit. Camera decizională a reintrodus în corpul legii respectiva modificare a Legii nr. 304/2004, astfel că nu i se poate opune faptul că această modificare prezintă un element de noutate față de propunerea legislativă asupra căreia s-a pronunțat Camera de reflecție. Reluarea conținutului normativ eliminat/respins de către cea de-a doua Cameră, prin mijlocirea unui amendament depus, nu echivalează cu încălcarea principiului bicameralismului, ci reprezintă o expresie a acestuia.

Prin urmare, Curtea a constatat că nu sunt încălcate prevederile art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție cu referire la principiul bicameralismului.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea, având în vedere structura ierarhică a Ministerului Public, a stabilit că legiuitorul are obligația constituțională să instituie, în plan vertical, condiții de acces generale și specifice în funcțiile de execuție aflate pe niveluri ierarhice diferite. Dacă în cadrul aceluiași nivel ierarhic sunt organizate direcții specializate, legiuitorul poate stabili, în plan orizontal, condiții speciale sau derogatorii de acces în cadrul acestora față de cele generale și specifice deja existente; însă, marja sa de apreciere nu poate să se manifeste aleatoriu/arbitrar/subiectiv, ci ea trebuie să fie unitară și coerentă, cu respectarea principiului controlului ierarhic în cadrul Ministerului Public.

Vechimea în funcție este elementul obiectiv pe care se grefează orice procedură de concurs sau interviu pentru avansarea în grad profesional/nivel de parchet și reprezintă o condiție necesară oricărei activități desfășurate la nivel înalt sau specializat.

DNA și DIICOT sunt direcții specializate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție învestite cu instrumentarea unor cauze de o complexitate ridicată circumscrise combaterii criminalității organizate, terorismului sau corupției, după caz.

Reperul pentru stabilirea condiției de vechime necesare accederii la funcția de procuror în cadrul direcțiilor specializate este cea stabilită pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, atât sub aspectul naturii vechimii (efectivă), cât și sub cel al temporalității sale (10 ani), astfel că, în niciun caz, standardul numirii în funcție nu poate fi inferior celui al promovării în funcție la nivelul antereferit. Totodată, specializarea poate implica o condiție superioară de vechime pentru accederea în respectiva funcție, dar nicidecum una inferioară.

Rezultă că este nu numai rațional, dar și imperativ din punct de vedere al exigențelor constituționale ca vechimea efectivă pentru numirea în funcțiile de procuror DIICOT sau DNA să reflecte poziția constituțională supraordonată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în structura Ministerului Public, calitatea de structură specializată a acestor direcții, precum și caracterul superior al rangului dobândit. Ar fi paradoxală plasarea celor două direcții specializate la cel mai înalt nivel ierarhic și compunerea acestora din procurori aflați la început de carieră a căror vechime nu le permite nici măcar promovarea în funcția de procuror la parchetul de pe lângă tribunal. În consecință, vechimea efectivă în funcție pentru aceste numiri trebuie să fie cel puțin aceeași cu cea necesară pentru accederea în funcția de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, art.II din legea analizată contravine poziției constituționale a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în structura Ministerului Public și, totodată, încalcă egalitatea în drepturi, nu se integrează în ansamblul legislației și se constituie într-un element de incoerență legislativă. Prin urmare, Curtea a reținut încălcarea art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1) și art. 131 din Constituție.

Legiuitorului îi revine obligația de a pune de acord soluția legislativă constatată ca fiind neconstituțională cu decizia Curții Constituționale, sens în care urmează să modifice condițiile de vechime stabilite prin art. II [cu referire la art. 79 ind. 1 alin. (3) și art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004] și să le coreleze cu art. 44 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004.

Soluția Curții Constituționale consolidează poziția instituțională a celor două direcții specializate, valorificând specializarea, calificarea și experiența procurorilor.

 
Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Jurisprudență, Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD