« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Despre o situație particulară a tipicității infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (2) Cod penal
20.07.2021 | Mihai-Costin TOADER

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Mihai-Costin Toader

Mihai-Costin Toader

În prezentul studiu științific va fi analizată una din ipotezele de incriminare a infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, în formă atenuantă, prev. de art. 335 alin. (2) Cod penal, aplicată unei chestiuni de drept întâlnite frecvent în practica judiciară, respectiv dacă sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă ale infracțiunii mai sus amintite, în situația în care un conducător auto, al cărui permis de conducere i-a fost reținut de organul de poliție rutieră și i s-a eliberat dovadă înlocuitoare fără drept de circulație, pe parcursul acestei situații permisă, este surprins încălcând obligația de a nu mai conduce vehicule pe drumurile publice.

Aprioric, pentru o analiză acribică, vor fi definite terminologic noțiunile cu care vom opera pentru dezlegarea problemei de drept.

Astfel, potrivit art. 335 alin. (2) Cod penal, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Așadar, legea penală, sancționează conduita activă a conducătorului auto, care conduce pe drumurile publice un autovehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România.

Dispozițiile art. 111 din O.U.G. nr. 195/2002[1] privind circulația pe drumurile publice, reglementează situațiile când organul de poliție rutieră dispune reținerea permisului de conducere și în funcția de situația concretă, este obligată să elibereze dovadă înlocuitoare cu drept de circulație sau fără drept de circulație.

Așadar, din analiza acestei norme, rezultă că în cazul săvârșirii unor fapte prevăzute de legea penală, poliția rutieră este obligată să rețină permisul de conducere și să elibereze dovadă fără drept de circulație, iar în cazul altor fapte prevăzute de legea penală, să elibereze dovadă cu drept de circulație potrivit distincțiilor făcute chiar de legiuitor.

De asemenea O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice prevede și alte situații care își au izvorul în comiterea unor fapte contravenționale și care atrag reținerea permisului de conducere sau a dovezii înlocuitoare a acestuia, cum ar fi situațiile prevăzute de art. 111: la cumularea a 15 puncte de penalizare, la săvârșirea uneia dintre contravențiile prevăzute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) și în situația prevăzută la art. 115 alin. (1), când titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie; când prezintă modificări, ștersături sau adăugări ori este deteriorat când se află în mod nejustificat asupra altei persoane, când perioada de valabilitate a expirat).

Potrivit art. 1, punctul 5 din H.G. nr. 1391/2006[2] privind Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, reținerea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare ori a dovezii înlocuitoare a acestora este definită ca fiind o măsură tehnico-administrativă dispusă de poliția rutieră constând în ridicarea documentului din posesia unei persoane și păstrarea lui la sediul poliției rutiere până la soluționarea cauzei care a determinat aplicarea acestei măsuri;

Decelând și mai profund tipicitatea infracțiunii prev. de art. 335, alin. (2) Cod penal, este de sesizat că situația premisă a infracțiunii presupune existența unui permis de conducere retras, anulat, ori situația când exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendat titularului, sau când titularul permisului de conducere  nu are dreptul de a conduce autovehicule în România.

În cele ce succed, pentru lămurirea și juxtapunerea conținutului infracțiunii, vom realiza o succintă analiză a situațiilor premisă clamate de infracțiunea prev. de art. 335 alin. (2) Cod penal.

În ceea ce privește retragerea permisului de conducere, potrivit art. 1, punctul 5 din H.G. nr. 1391/2006, aceasta este definită ca fiind măsură tehnico-administrativă dispusă de poliția rutieră în baza unui certificat medico-legal prin care titularul a fost declarat inapt medical, constând în reținerea documentului și interzicerea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie. Așadar, retragerea permisului de conducere urmărește înlăturarea unei stări de pericol punctuale ce s-ar cauza de către conducătorul auto, inapt medical, dacă i s-ar permite să conducă pe drumurile publice.

Referitor la anularea permisului de conducere, potrivit art. 203 din H.G. nr. 1391/2006 raportat la art. 114 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, anularea permisului de conducere este o măsură tehnico-administrativă, care se dispune în următoarele condiții: titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracțiune care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, săvârșită ca urmare a nerespectării regulilor de circulație, titularul permisului de conducere a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunile prevăzute la art. 334 alin. (2) și (4), art. 335 alin. (2), art. 336, 337, art. 338 alin. (1), art. 339 alin. (2), (3) și (4) din Codul penal, permisul de conducere a fost obținut cu încălcarea normelor legale, situație constatată de instanța competentă. permisul de conducere a fost obținut în perioada în care titularul era cercetat sau judecat în cadrul unui proces penal pentru săvârșirea unei infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice, atunci când acesta a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, în cazul în care titularul acestuia a decedat.

Așa fiind, anularea permisului de conducere presupune scoaterea acestui act juridic din circuitul civil și se dispune ca efect al unei hotărâri judecătorești, sau ca efect al decesului titularului acesteia.

Cu privire la suspendarea dreptului de a conduce autovehicule, aceasta reprezintă sancțiunea contravențională complementară ce intervine fie la cumulul a 15 puncte de penalizare, fie când legiuitorul o prevede în mod expres pe lângă una din sancțiunile principale. Prevederile art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3) și art. 102 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 nominalizează contravențiile la regimul rutier care impun obligativitatea aplicării sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce autovehicule. Așadar, sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce urmărește lipsirea temporară a conducătorului auto de dreptul de a conduce pe drumurile publice cu titlu de sancțiune contravențională.

Ultima situație premisă, respectiv lipsa dreptului de a conduce autovehicule în România, semnifică, că ab initio,  din diverse rațiuni factuale, conducătorul auto este lipsit de plano de dreptul de a conduce autovehicule, fie  nu deține permis de conducere, sau deține un astfel de permis care nu este valabil în România, cu titlu de exemplu, fiind incidente astfel de situații atunci când conducătorul auto are o vârstă inferioară celei prevăzute de lege sau nu este apt din punct de vedere medical și psihologic și astfel nu îndeplinește una din condițiile prevăzute de lege pentru a a se autoriza. (art. 20 și 21 din O.U.G. nr. 195/2002).

Așadar, examinând toate situațiile de mai sus, la o primă analiză, s-ar părea, în aparență, că prin incriminarea infracțiunii de prev. de art. 335 alin. (2) Cod penal, legiuitorul a omis să aducă în sfera ilicitului penal, situația premisă, frecvent întâlnită în practica de specialitate, a conducerii unui autovehicul de către o persoană al cărei permis de conducere a fost reținut, fiindu-i eliberată dovadă înlocuitoare fără drept de circulație, așadar atunci când permisul nu a fost retras, nu a fost anulat, nu a fost suspendat dreptul de a conduce și nici titularul permisului nu este lipsit de dreptul de a conduce autovehicule în România.

Totuși, exegezând referențialul normativ incident în această materie, potrivit dispozițiilor art. 97 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 111 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reținerea permisului de conducere (fără drept de conducere sau cu drept de conducere, dar ulterior expirării duratei pentru care s-a acordat dreptul de conducere) dispusă ca măsură tehnico-administrativă de către polițistul rutier este echivalentă cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce, în temeiul art. 97 alin. (3) din același act normativ (perioada în care titularul permisului de conducere nu are dreptul de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai se consideră perioadă de suspendare a exercitării dreptului de a conduce). Așadar legiuitorul, în mod expres, arată că intervalul de timp în care titularul permisului de conducere nu are dreptul de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, fără a face distincție în raport de temeiul care a determinat lipsirea titularului de acest drept, este asimilat unei perioade de suspendare a exercitării dreptului de a conduce.

Așa fiind, fapta conducătorului auto, al cărui permis de conducere i-a fost reținut de organul de poliție rutieră și i s-a eliberat dovadă înlocuitoare fără drept de circulație, dar care pe parcursul acestei prohibiții legale, este surprins încălcând obligația de a nu mai conduce vehicule pe drumurile publice, întrunește elementele de tipicitate obiectivă ale infracțiunii prev. de art. 335 alin. (2) Cod penal, conducătorului auto fiindu-i suspendat dreptul de a conduce, situație asimilată perioadei în care acesta nu are dreptul de a conduce un autovehicul.

Aceiași optică este antamată și în considerentele Deciziei nr. 18 din 29 octombrie 2019 referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: „Dacă obligația inculpatului de a nu conduce vehicule anume stabilite, impusă de organul judiciar pe timpul măsurii preventive a controlului judiciar conform art. 215 alin. (2) lit. i) din Codul de procedură penală, constituie o suspendare a exercitării dreptului de a conduce și întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal” pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție[3], decizie care deși abordează o altă problemă supusă dezlegării instanței supreme, mutatis mutandis, păstrează valabilitatea considerentelor.

Mai mult decât atât, plusând cu un alt argument, I.C.C.J. reține în considerentele aceleiași decizii, că dispozițiile art. 97 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu au natura unor dispoziții generale care să reglementeze toate situațiile ce pot fi asimilate unei suspendări a dreptului de a conduce. Aceste dispoziții legale, prin voința legiuitorului, privesc exclusiv măsura tehnico-administrativă a reținerii/retragerii/anulării permisului de conducere, urmată de eliberarea unei dovezi înlocuitoare fără drept de circulație în cazul reținerii permisului de conducere.

Așadar, continuând raționamentul expus mai sus de I.C.C.J și limitat la obiectul sesizării, extrapolând cele citate către problema de drept curentă supusă dezlegării, este de evidențiat că dispozițiile prev. de art. 97 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002, disciplinează exclusiv acele situații când titularului dreptului de a conduce i se reține permisul de conducere, sau dovada înlocuitoare cu drept de circulație și i se eliberează o altă dovadă înlocuitoare fără drept de circulație, indiferent că măsura tehnico-administrativă a reținerii survine ca urmare a săvârșirii unei fapte prevăzute de legea penală, potrivit art. 111 din O.U.G. nr. 195/2002, sau ca urmare a săvârșirii unei fapte contravenționale expres prevăzute de legea contravențională rutieră, potrivit art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3) și art. 102 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 ce individualizează contravențiile la regimul rutier care impun obligativitatea aplicării sancțiunii complementare.

O altă teză ce susține optica prezentată în acest articol rezidă din coroborarea dispozițiilor art. 97 din O.U.G. nr. 195/2002 care prevăd că reținerea permisului de conducere ori a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se face de către polițistul rutier, de regulă odată cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulație, așadar măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere este dispusă pentru judicioasa punere în executare a sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, pe care o precede, cu dispozițiile art. 210 din H.G. nr. 1391/2016, care prevăd că atunci când dovada înlocuitoare a permisului de conducere este eliberată fără drept de circulație, suspendarea exercitării dreptului de a conduce operează din momentul aplicării sancțiunii contravenționale complementare prin procesul-verbal de constatare a contravenției.

Așadar, rezultă fără echivoc, că încă din momentul reținerii permisului de conducere, care de regulă, se realizează simultan cu emiterea procesului-verbal de contravenție, operează, de drept, în virtutea legii, efectul măsurii suspendării exercitării dreptului de a conduce, pe cale de consecință intenția legiuitorului fiind aceea ca din momentul reținerii permisului de conducere să curgă și termenul asociat sancțiunii complementare, măsura reținerii permisului de conducere neputând avea existență de sine stătătoare în absența sancțiunii principale/complementare față de care acționează ca un antecedent.

Pentru toate cele de mai sus, putem conchide că acțiunea de conducere a unui vehicul, pe drumurile publice, de către o persoană al cărei permis de conducere a fost reținut, și i s-a eliberat o dovadă fără drept de circulație este asimilată, potrivit voinței exprese a legiuitorului, cu conducerea unui astfel de vehicul de către o persoană a cărei exercitare a dreptului de a conduce a fost suspendată și ca atare o astfel de faptă materială întrunește elementele de tipicitate obiectivă ale infracțiunii prev. de art. 335 alin. (2) Cod penal.

De altfel, din perspectiva interpretării logice și teleologice a normei de incriminare, din moment ce legiuitorul a considerat că intră sub incidența legii penale fapta conducătorului auto care conduce pe drumurile publice deși îi era suspendat dreptul de a conduce, cu atât mai mult trebuie sancționată și persoana căreia, printr-o măsură tehnică de natură administrativă, îi fusese reținut permisul de conducere  ca efect al prohibiției legale de a conduce pe drumurile publice, și chiar în atare situație, înțelege să conducă din nou pe drumurile publice, măsura reținerii fiind dispusă tocmai în preambulul punerii în executare a sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, ce curge chiar din momentul aplicării sancțiunii principale.

În concluzie, având în vedere argumentele expuse mai sus, apreciem că fapta conducătorului auto, al cărui permis de conducere i-a fost reținut de organul de poliție rutieră și i s-a eliberat dovadă înlocuitoare fără drept de circulație, sau dovadă cu drept de circulație, însă care este expirată, dar care pe parcursul acestei prohibiții dispuse în baza legii, este surprins încălcând obligația de a nu mai conduce vehicule pe drumurile publice, întrunește elementele de tipicitate obiectivă ale infracțiunii prev. de art. 335 alin. (2) Cod penal, conducătorul auto aflându-se în situația în care avea suspendat exercițiul dreptului de a conduce. O atare situație de fapt, este întâlnită cu predilecție, atunci când conducătorului auto, în temeiul art. 111 din O.U.G. nr. 195/2002, îi este reținut permisul de conducere sau dovada cu drept de circulație și subsecvent îi este eliberată o dovadă fără drept de circulație, iar acesta eludează obligația de a nu mai conduce pe drumurile publice, dar poate interveni și în situațiile când măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere își extrage seva din eludarea dispozițiilor legii contravenționale, care determină în mod succesiv, aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice.


[1] Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare.
[2] Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 876 din 26 octombrie 2006, cu modificările și completările ulterioare.
[3] Publicat în  Monitorul Oficial, Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2020.


Jud. drd. Mihai-Costin Toader, Președinte delegat Judecătoria Răcari

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Secţiuni: Articole, Drept penal, RNSJ, SELECTED TOP LEGAL, Studii | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD