« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Ce ţie nu îţi place, altuia nu îi face
29.07.2021 | Ana-Maria PUIU

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Ana-Maria Puiu

Ana-Maria Puiu

M-a întrebat deunăzi un tânăr suflet ce se pregăteşte asiduu să devină judecător:

– Mă puteţi ajuta, vă rog, să înţeleg mai bine cum se aplică în practică reducerea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţilor? Din jurisprudenţa studiată în ultima vreme observ că aceste cheltuieli se reduc în mod frecvent şi nu numai atât, dar valorile la care se reduc mi se par exagerat de mici şi vă spun aceasta pentru că tocmai ce am fost la o detartrare pentru care am plătit, în urma unei proceduri ce nu a durat 30 de minute, 300 de lei, iar cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor am văzut că sunt reduse fără nicio strângere de inimă de la sume de 1.000 de lei la 500 de lei sau chiar mai puţin. Iar când am avut ocazia să desfăşor un stagiu în cabinetul unui avocat, am putut observa că pregătirea celui mai banal dosar durează mai mult de jumătate de oră.

(Mai avem o speranţă dacă tinerele vlăstare sesizează asemenea nuanţe).

Cu grija pe care o reclamă invitaţia lansată, am încercat timid să îi prezint viitorului judecător cum înţeleg eu ceea ce legiuitorul mi-a îngăduit prin art. 451 alin. 2 C.pr.civ.

– Ca de regulă, vorbim despre o problemă juridică doar cu textul în faţă. Şi observăm astfel că instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei. Măsura luată de instanţă nu va avea nici un efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său.

În primul rând, din exprimarea legiuitorului, înţeleg că instanţa poate, adică i se îngăduie. Deci nu e obligată, nu e chemată să treacă prin sită fiece onorariu de avocat. Nu cred că vei avea de cântărit fiecare onorariu de avocat.

Reducerea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţilor este permisă instanţei chemate să acţioneze cu titlu de excepţie.

De ce spun aceasta?

Odată, pentru că textul art. 451 alin. 2 C.pr.civ. vorbeşte foarte clar despre o situaţie de excepţie: aceea în care onorariul avocaţilor este vădit disproporţionat. Aşa cum nu orice cerere de chemare în judecată respinsă este vădit neîntemeiată, ci, de regulă, marea majoritate a cererilor respinse sunt doar neîntemeiate, tot astfel nu orice onorariu de avocat trebuie redus, ci doar cel care este vădit disproporţionat.

Apoi, ipoteza în care legiuitorul permite judecătorului să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor – anume aceea în care onorariul este vădit disproporţionat reaminteşte de principiul care trebuie să ghideze întreaga procedură civilă – cel reglementat prin art. 12 C.pr.civ.

Or, principiul bunei credinţe nu doar reclamă faptul că drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, ci şi impune judecătorului a privi părţile şi orice alt participant la procedură ca fiind de bună-credinţă.

În acest mod de a percepe lucrurile, rezultă cu claritate că, dacă priveşti părţile şi participanţii la proces ca fiind de bună-credinţă, nu vei avea ca principal ţel a le spune că sunt de rea-credinţă. Le vei spune aceasta doar atunci când lucrurile sunt evidente, când reaua-credinţă sare ea în ochi. În cazul de faţă, vei acţiona în virtutea art. 451 alin. 2 C.pr.civ., doar atunci când sare în ochi onorariul de avocat solicitat a fi rambursat de partea care a pierdut procesul, deci doar atunci când vei avea în faţă un onorariu vădit disproporţionat.

Pentru a-ţi sublinia caracterul de excepţie al intervenţiei judecătorului în temeiul art. 451 alin. 2 C.pr.civ., pot să îţi mărturisesc faptul că, într-o carieră de 15 ani de judecător, nu cred să fi redus cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor mai mult de cinci ori.

În al doilea rând, reducerea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţilor va putea avea loc, desigur, în urma deliberării, conform art. 395 C.pr.civ., dar numai după o prealabilă respectare a art. 14 C.pr.civ., potrivit cu care părţile au dreptul de a discuta şi argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocată în cursul procesului de către orice participant la proces, inclusiv de către instanţă din oficiu.

Aşadar, dacă partea care, în urma deliberării, pierde procesul, a solicitat cu ocazia dezbaterilor reducerea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, vei acorda cuvântul părţii adverse pentru a-şi susţine caracterul rezonabil al acestor cheltuieli.

Dacă această ipoteză de lucru nu se întâmplă şi instanţa este cea căreia îi sare în ochi onorariul vădit disproporţionat propus de una dintre părţi a-i fi rambursat, în temeiul art. 14 C.pr.civ., ai obligaţia de a pune în discuţie caracterul rezonabil al cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţilor. Doar astfel, după ce vei fi acordat posibilitatea părţii să îşi susţină punctul de vedere, vei putea reduce, chiar şi din oficiu, cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor.

Dacă onorariul nu ţi se va fi părut vădit disproporţionat decât în deliberare, atunci cred că vei fi avut obligaţia de a repune cauza pe rol pentru a pune în discuţie caracterul nerezonabil al onorariul de avocat pe care nu ar trebui să îl reduci fără ascultarea părţilor.

– Mi-aţi atras atenţia asupra unor aspecte de procedură pe care nu le conştientizam până acum şi vă mulţumesc mult. Dar tot mă gândesc în raport de ce mi se va putea părea vădit disproporţionat onorariul de avocat solicitat a fi suportat de partea care pierde procesul?

– Înţeleaptă întrebare. Caută să nu te părăsească aceste interogaţii atunci când vei urca la prezidiu.

Cred că pentru început, în primii tăi ani de mic judecător va fi înţelept să priveşti mult, să cauţi să cunoşti mult şi să înţelegi lumea. Până nu vei fi avut de purtat un litigiu, până nu vei fi bătut la uşa unui avocat ca să înţelegi la ce costuri eşti obligat de partea care te provoacă să ieşi din pasivitate, cred că mai înţelept e să nu ai păreri despre disproporţionalitatea onorariilor de avocat.

Aplicarea cu înţelepciune a instrumentului oferit de art. 451 alin. 2 C.pr.civ. pretinde în primul rând a cunoaşte cât de cât preţurile pieţei avocaţiale. Dacă nu ai nicio idee despre aceasta, dacă nu ai fost nevoit vreodată să apelezi la un avocat, dacă nu ai sunat un fost coleg de facultate avocat, un prieten avocat să întrebi despre valoarea posibilă a unui litigiu, nu ai realmente criteriu de apreciere a caracterului vădit disproporţionat. Prin urmare, în aceste condiţii, înţelept e să ai decenţa de a-ţi recunoaşte şi accepta limitele.

Îmi mai vine acum în minte un criteriu spre care te-aş mai putea îndruma. În cazul litigiilor evaluabile în bani cred că ai putea să te orientezi după onorariul maximal reglementat în cazul executorilor judecătoreşti. Dacă pentru executarea unei creanţe se recunoaşte dreptul încasării unui onorariu anume, cu atât mai mult ar trebui considerat rezonabil un onorariu plătit pentru serviciile de asistenţă şi reprezentare juridică pe care le-a oferit un avocat de la momentul primirii telefonului clientului, trecând prin programarea consultaţiei juridice, studiul dosarului, oferirea strategiei, formularea şi susţinerea acţiunii sau a apărării, prezenţa la termenele de judecată care doar de curând încearcă să ocupe cât de puţin timp se poate din agenda avocatului. Cunoşti probabil că, deşi art. 215 alin. 1 C.pr.civ. prevedea că lista de şedinţă va cuprinde şi intervalele orare orientative fixate pentru strigarea cauzei, până cu ocazia pandemiei toate părţile şi toţi avocaţii chemaţi la şedinţa de dimineaţă erau citaţi pentru ora 09.00 deşi rândul le venea spre ora 12 în cel mai bun caz.

În orice caz, reducerea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, în raport de activitatea desfăşurată de avocat nu presupune transformarea instanţei de judecată într-o comisie profesională a avocatului care să analizeze dacă avocatul şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale la cele mai înalte standarde.

Activitatea desfăşurată de avocat, criteriu în raport de care este permisă reducerea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, trebuie privită prin raportare la culpa procesuală a părţii care a pierdut procesul: dacă partea care a pierdut procesul are cea mai mică vinovăţie, aceasta este suficientă pentru suportarea onorariului rezonabil stabilit de avocat cu partea care a câştigat procesul, onorariu presupus a fi fost stabilit la momentul la care partea care ulterior a câştigat procesul a fost nevoită să iasă din pasivitate, să bată la uşa avocatului căruia iniţial i-a solicitat o consultaţie juridică, apoi un studiu de dosar şi o opinie legată de strategia ce s-ar impune, pentru ca ulterior să convină amândoi iniţierea şi conducerea strategiei juridice. Activitatea desfăşurată de avocat ar putea justifica reducerea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţilor în măsura în care ar fi de mai mică amploare prin comportamentul părţii care a căzut în pretenţii.

Ţin să subliniez că reducerea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţilor ar trebui să o realizezi doar atunci când onorariul este vădit disproporţionat.

Cum vei şti când onorariul este vădit disproporţionat?

Ghidează-te după bunul-simţ. Acesta nu ar trebui să te trădeze. Bunul-simţ ar trebui să îţi spună că un onorariu de avocat de 1.000 de lei nu poate fi considerat vădit disproporţionat în ideea de a-l reduce la 500 de lei cât ai aprecia că reprezintă o valoare rezonabilă.

Apoi, cu siguranţă ai fost atras de domeniul magistraturii şi din perspectiva venitului demn pe care acesta ţi-l va oferi. Or, un nobil, un boier, un suflet distins care a ales să profeseze ca judecător nu poate reduce suma de 1.000 lei la 500 lei. E de ordinul evidenţei.

În plus, îţi pot garanta că, în profesia de judecător, vei avea, dincolo de multe cauze complexe şi complicate şi multe dosare repetitive. Or, în măsura în care, în mod constant, fără respectarea regulilor procedurale şi de bun-simţ, vei manifesta lipsă de respect faţă de munca şi profesia unor alţi participanţi la procedura civilă, în speţă, faţă de avocaţi, să nu te miri de ziua în care şi aceştia, prin instrumentele sociale de care pot dispune, vor fi pledat, acolo unde trebuie, pentru reducerea venitului / indemnizaţiei / salariului tău, pe considerentul echitabil al faptului că venitul tău se dovedeşte vădit disproporţionat faţă de numărul cauzelor repetitive şi, de ce nu, să sperăm, faţă de volumul redus al cauzelor dintr-un viitor cât mai apropiat.

Aşa că, suflete candid, dacă nu te-am convins în mod raţional, poate ajută un recurs emoţional la vremea copilăriei: CE ŢIE NU ÎŢI PLACE, ALTUIA NU ÎI FACE!

Judecător Ana-Maria Puiu

 
Secţiuni: Opinii, Procedură civilă, Selected, Sistemul judiciar, UNBR+INPPA+Barouri | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD