« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

Proiect: aproape 80 de modificări ale Codului civil
29.07.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust ZRVP

Joi, 29 iulie 2021, Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică proiectul de lege pentru modificarea Codului civil, însoțit de nota de fundamentare.

Proiectul cuprinde numeroase modificări și completări ale Codului civil, cât și ale Codului de procedură civilă (disponibil aici) și alte altor acte normative (aici).

Redăm mai jos textul modificărilor propuse pentru Codul civil:

ART. I Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 41 va avea următorul cuprins:

Art. 41. Capacitatea de exercițiu restrânsă

(1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani și persoana pusă sub consiliere judiciară au capacitatea de exercițiu restrânsă.

(2) Actele juridice ale celui cu capacitate de exercițiu restrânsă se încheie de către acesta, cu încuviințarea părinților sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, și cu avizul consiliului de familie, dacă există, și autorizarea instanței de tutelă. Încuviințarea, avizul sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii actului.

(3) Cu toate acestea, cel cu capacitate de exercițiu restrânsă poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, acte de acceptare a unei moșteniri sau de acceptare unor liberalități fără sarcini, precum și acte de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii lor.”

2. La articolul 42, denumirea marginală a articolului va avea următorul cuprins:

Regimul unor acte ale persoanei cu capacitate de exercițiu restrânsă”.

3. La articolul 42, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Dispozițiile prezentului articol sunt aplicabile și majorului pus sub consiliere judiciară, în măsura în care instanța de tutelă nu dispune altfel.”

4. La articolul 43, litera b) a alineatului (1) şi alineatele (2) şi (4), vor avea următorul cuprins:

„b) cel pus sub tutelă specială.

(2) Pentru cei care nu au capacitate de exercițiu, actele juridice se încheie, în numele acestora, de reprezentanții lor legali, în condițiile prevăzute de lege.

(4) Actele pe care cel lipsit de capacitate de exercițiu le poate încheia singur pot fi făcute și de reprezentantul său legal, afară de cazul în care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru.”

5. Articolul 44 va avea următorul cuprins:

Art. 44. Sancțiune

(1) Actele făcute de persoana lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, altele decât cele prevăzute la art. 41 alin. (3) și la art. 43 alin. (3), precum și actele făcute de tutore fără avizul consiliului de familie sau autorizarea instanței de tutelă, atunci când acestea sunt cerute de lege, sunt anulabile, chiar fără dovedirea unui prejudiciu.

(2) Cel lipsit de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă poate invoca și singur, în apărare, anulabilitatea actului pentru încălcarea dispozițiilor legale în materie de capacitate de exercițiu.”

6. Articolul 46 va avea următorul cuprins:

Art. 46. Regimul anulabilității

(1) Acțiunea în anulare poate fi exercitată de reprezentantul legal, de minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, de cel pus sub consiliere judiciară, precum și de ocrotitorul legal sau de consiliul de familie, după caz.

(2) Atunci când actul s-a încheiat fără autorizarea instanței de tutelă, necesară potrivit legii, aceasta va sesiza procurorul în vederea exercitării acțiunii în anulare.

(3) Persoana capabilă de a contracta nu poate opune anulabilitatea contractului și nici exercita acțiunea în anulare, însă poate cere menținerea contractului și reducerea sau majorarea propriei prestații, după caz.”

7. Articolul 48 va avea următorul cuprins:

Art. 48. Confirmarea actului anulabil

Minorul devenit major sau cel cu privire la care a încetat măsura consilierii judiciare ori a tutelei speciale poate confirma actul făcut singur în timpul minorității sau în perioada în care se afla sub ocrotire, atunci când el trebuia să fie reprezentat sau asistat. După descărcarea tutorelui, el poate, de asemenea, să confirme actul făcut de tutorele său fără respectarea tuturor formalităților cerute pentru încheierea lui valabilă. În timpul minorității sau al perioadei în care majorul este pus sub consiliere judiciară, confirmarea actului anulabil se poate face numai în condițiile art. 1.263 și 1.264.”

8. La articolul 80, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Orice persoană poate determina felul propriilor funeralii și poate dispune cu privire la corpul său după moarte. În cazul minorilor neemancipați este necesar și consimțământul scris al părinților sau, după caz, al tutorelui.”

9. La articolul 92, denumirea marginală a articolului şi alineatul (4) vor avea următorul cuprins:

„Domiciliul minorului și al celui pus sub tutelă specială

(4) Domiciliul minorului, în cazul în care numai unul dintre părinții săi îl reprezintă ori în cazul în care se află sub tutelă, precum și domiciliul persoanei aflate sub tutelă specială este la reprezentantul legal, afară de cazul în care instanța de tutelă dispune altfel.”

10. La articolul 104, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (3) – (5), cu următorul cuprins:

„(3) Măsurile de ocrotire a majorului și deciziile cu privire la persoana sa asigură respectarea demnității, a drepturilor și libertăților acestuia, a voinței, nevoilor și preferințelor lui, precum și salvgardarea autonomiei sale. Incapacitatea rezultată este stabilită numai în favoarea sa.

(4) Măsurile de ocrotire a majorului sunt dispuse pentru cel mai scurt termen posibil, numai în caz de necesitate și sunt proporționale și individualizate în funcție de gradul de alterare a facultăților mintale, precum și de necesitățile persoanei ocrotite și circumstanțele în care aceasta se găsește.

(5) Măsurile de ocrotire a majorului sunt dispuse numai în cazul în care instanța apreciază că nu este suficientă pentru apărarea intereselor persoanei ocrotite instituirea unei alte măsuri prevăzute de lege, aplicarea regulilor de drept comun instituite pentru ocrotirea unui interes general sau particular, a celor în materia reprezentării sau asistării, a celor referitoare la drepturile și obligațiile soților sau încuviințarea unui mandat de ocrotire încheiat de persoana în cauză.”

11. La articolul 106, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Ocrotirea majorului are loc prin punerea sa sub consiliere judiciară sau sub tutelă specială, ori prin instituirea curatelei sau unei alte măsuri prevăzute de lege, în condițiile prevăzute de lege.”

12. Articolul 110 va avea următorul cuprins:

Art. 110. Cazurile de instituire

Tutela minorului se instituie atunci când ambii părinţi sunt, după caz, decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau li s-a aplicat pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părinteşti, puşi sub consiliere judiciară sau tutelă specială, dispăruţi ori declaraţi judecătoreşte morţi, precum şi în cazul în care, la încetarea adopţiei, instanţa hotărăşte că este în interesul minorului instituirea unei tutele.”

13. La articolul 113, litera a) a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

„a) minorul, persoana pusă sub tutelă specială ori sub consiliere judiciară sau cel pus sub curatelă;”

14. Articolul 114 va avea următorul cuprins:

Art. 114. Desemnarea tutorelui de către părinte

(1) Părintele poate desemna, prin act unilateral sau prin convenție, încheiate în formă autentică, ori, după caz, prin testament, persoana care urmează a fi numită tutore al copiilor săi.

(2) Desemnarea făcută de părintele care în momentul morții era decăzut din drepturile părintești este lipsită de efecte.

(3) Desemnarea făcută în condițiile alin. (1) poate fi revocată oricând de către părinte, chiar și printr-un înscris sub semnătură privată.

(4) Înscrisul prin care se revocă persoana desemnată pentru a fi numită tutore se va înscrie în registrul prevăzut la art. 1.046 sau la art. 2.033, după caz.

(5) Notarul public sau instanța de tutelă, după caz, are obligația să verifice la registrele prevăzute la alin. (4) dacă persoana desemnată pentru a fi tutore nu a fost revocată.

(6) Părintele cu capacitate de exercițiu deplină, care exercită autoritatea părintească asupra copilului său minor sau care este tutorele copilului său major pus sub tutelă specială poate să încheie un contract de mandat de ocrotire cu privire la îngrijirea acestuia, pentru situația în care mandantul decedează sau nu-și mai poate îndeplini sarcina tutelei.

15. Articolul 118 va avea următorul cuprins:

Art. 118. Numirea tutorelui de către instanţa de tutelă

(1) În lipsa unui tutore desemnat, instanţa de tutelă numeşte cu prioritate ca tutore, dacă nu se opun motive întemeiate, o rudă sau un afin ori un prieten al familiei minorului, în stare să îndeplinească această sarcină, ţinând seama, după caz, de relaţiile personale, de apropierea domiciliilor, de condiţiile materiale şi de garanţiile morale pe care le prezintă cel chemat la tutelă.

(2) În cazul în care niciuna dintre persoanele prevăzute la alin. (1) nu își poate asuma tutela, instanța de tutelă numește un reprezentant personal care a dobândit această calitate în condițiile legii speciale.”

16. La articolul 119, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Numirea tutorelui se face, cu acordul acestuia, de către instanța de tutelă în camera de consiliu, prin încheiere definitivă. Atunci când desemnarea tutorelui s-a făcut prin convenție, cel desemnat tutore nu poate refuza numirea decât pentru motivele prevăzute la art. 120 alin. (2).”

17. La articolul 146, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Minorul nu poate să facă donații sau testamente, altele decât darurile obișnuite potrivit stării lui materiale sau dispozițiile testamentare cu privire la bunuri de mică valoare, și nici să garanteze obligațiile altuia.”

18. Capitolului III al titlului III al Cărţii I – Ocrotirea interzisului judecătoresc va avea următoarea denumire:

„Capitolul III. Ocrotirea majorului prin consiliere judiciară și tutelă specială

19. Articolul 164 va avea următorul cuprins:

Art. 164. Condiții

(1) Majorul care nu se poate îngriji singur de interesele sale din cauza unei deteriorări temporare sau permanente, parțiale sau totale, stabilită în urma unei evaluări medicale și psihosociale, a facultăților mintale, și care are nevoie de sprijin în formarea sau exprimarea voinței sale, poate beneficia de consiliere judiciară sau tutelă specială, dacă luarea acestei măsuri este necesară pentru exercitarea capacității sale civile, în condiții de egalitate cu celelalte persoane.  

(2) O persoană poate beneficia de consiliere judiciară dacă deteriorarea facultăților sale mintale este parțialăși este necesar să fie asistată sau consiliată în mod continuu în exercitarea drepturilor și libertăților ei.

(3) Instituirea consilierii judiciare se poate face numai dacă nu poate fi asigurată o protecție adecvată a persoanei ocrotite prin instituirea curatelei în condițiile art. 178-186.

(4) O persoană poate beneficia de tutelă specială dacă deteriorarea facultăților sale mintale este totală și este necesar să fie reprezentată în mod continuu în exercitarea drepturilor și libertăților  ei.

(5) Instituirea tutelei speciale se poate face numai dacă nu poate fi asigurată o protecție adecvată a persoanei ocrotite prin instituirea curatelei sau prin punerea sa sub consiliere judiciară.

(6) Pot beneficia de tutelă specială și minorii cu capacitate de exercițiu restrânsă. Cu toate acestea, atunci când instanța de tutelă apreciază că ocrotirea persoanei se poate realiza prin instituirea curatelei sau prin punerea sa sub consiliere judiciară, această măsură se poate dispune cu un an înainte de împlinirea vârstei de 18 ani și începe să producă efecte de la această dată.

20. Articolul 165 va avea următorul cuprins:

„Art. 165. Persoanele care pot cere punerea sub ocrotire

Punerea sub consiliere judiciară sau tutelă specială poate fi cerută de cel care necesită ocrotire, de soțul sau de rudele acestuia, de persoana care locuiește cu el, precum și de celelalte persoane prevăzute la art. 111, care este aplicabil în mod corespunzător.”

21. Articolul 166 va avea următorul cuprins:

Art. 166. Desemnarea tutorelui. Mandatul de ocrotire

(1) Orice persoană care are capacitatea deplină de exercițiu poate desemna prin act unilateral sau convenție, încheiate în formă autentică, persoana care urmează a fi numită tutore pentru a se îngriji de persoana și bunurile sale în cazul în care ar fi pusă sub consiliere judiciară sau tutelă specială. Dispozițiile art. 114 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.

(2) Orice persoană care are capacitatea deplină de exercițiu poate să încheie un mandat de ocrotire pentru situația în care nu ar mai putea să se îngrijească de persoana sa ori să-și administreze bunurile.”

22. Articolul 167 va avea următorul cuprins:

Art. 167. Numirea unui curator special

În caz de nevoie și până la soluționarea cererii instanța de tutelă poate numi un curator special pentru îngrijirea și reprezentarea celui a cărui ocrotire a fost cerută, precum și pentru administrarea bunurilor acestuia.”

23. Articolul 168 va avea următorul cuprins:

Art. 168. Procedura. Durata măsurii.

(1) Soluționarea cererii de punere sub ocrotire se face potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă.

(2) Punerea sub consiliere judiciară este dispusă pentru o perioadă care nu poate depăși 3 ani.

(3) Punerea sub tutelă specială este dispusă pentru o perioadă care nu poate depăși 5 ani. Cu toate acestea, în cazul în care deteriorarea facultăților mintale ale persoanei ocrotite este permanentă și totală, instanța poate dispune prelungirea măsurii tutelei speciale pentru o durată mai mare, care nu poate să depășească 10 ani.

(4) Prin hotărârea prin care a fost dispusă punerea sub consiliere judiciară sau tutelă specială instanța de tutelă poate stabili, în funcție de gradul de autonomie al persoanei ocrotite și de nevoile sale specifice, categoriile de acte pentru care este necesară încuviinţarea actelor sale sau, după caz, reprezentarea ei.Instanța poate dispune ca măsura de ocrotire să privească chiar şi numai o categorie de acte. De asemenea, instanța poate dispune ca măsura de ocrotire să se refere numai la persoana celui ocrotit sau numai la bunurile sale.

(5) În cazul în care instanța de tutelă procedează potrivit alin. (4), dispunerea măsurii de ocrotire nu aduce nicio atingere capacităţii celui ocrotit de a încheia  actele pentru care instanța nu a stabilit că este necesară încuviințarea ocrotitorului sau, după caz, reprezentarea sa.

(6) Ocrotitorul sau reprezentantul persoanei ocrotite  este dator să sesizeze instanța de tutelă ori de câte ori constată că există date și circumstanțe care justifică reevaluarea măsurii, precum și cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea duratei pentru care aceasta a fost dispusă, în vederea reevaluării ei. Instanța poate dispune, urmând aceeași procedură, prelungirea, înlocuirea sau ridicarea măsurii.”

24. Articolul 169 va avea următorul cuprins:

Art. 169. Opozabilitatea față de terți

(1) Măsura de ocrotire își produce efectele de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă.

(2) Cu toate acestea, lipsa de capacitate a celui ocrotit nu poate fi opusă unei terțe persoane decât de la data îndeplinirii formalităților de publicitate prevăzute de Codul de procedură civilă, afară numai dacă cel de-al treilea a cunoscut instituirea măsurii de ocrotire pe altă cale.”

25. Articolul 170 va avea următorul cuprins:

Art. 170. Numirea tutorelui

(1) Prin hotărârea prin care a fost luată măsura de ocrotire, instanța de tutelă numește persoana care va exercita funcția de tutore de la data rămânerii definitive a hotărârii. Dispozițiile art. 114-117 și art. 119-120 se aplică în mod corespunzător.

(2) În lipsa unui tutore desemnat, instanța de tutelă numește cu prioritate în această calitate, dacă nu se opun motive întemeiate, soțul, părintele, o rudă sau un afin, un prieten sau o persoană care locuiește cu cel ocrotit și are legături strânse și stabile cu acesta, în stare să îndeplinească această sarcină, ținând seama, după caz, de legăturile de afecțiune, de relațiile personale, de condițiile materiale, de garanțiile morale pe care le prezintă cel chemat să fie numit tutore, precum și de apropierea domiciliilor sau reședințelor.

(3) În cazul în care niciuna dintre persoanele prevăzute la alin. (2) nu își poate asuma tutela, instanța de tutelă numește un reprezentant personal care a dobândit această calitate în condițiile legii speciale.

(4) La numirea tutorelui, instanța ia în considerare preferințele exprimate de cel ocrotit, relațiile sale obișnuite, interesul manifestat cu privire la persoana sa, dar și eventualele recomandări formulate de persoanele apropiate acestuia.”

26. Articolul 171 va avea următorul cuprins:

Art. 171. Aplicarea regulilor de la tutelă

(1) Regulile privitoare la tutela minorului care a împlinit vârsta de 14 ani se aplică și în cazul celui pus sub consiliere judiciară, dacă prin lege nu se prevede altfel.

(2) Regulile privitoare la tutela minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani se aplică și în cazul celui pus sub tutelă specială, în măsura în care legea nu dispune altfel.”

27. Articolul 172 va avea următorul cuprins:

Art. 172. Actele încheiate de cel pus sub consiliere judiciară sau tutelă specială

(1) Actele juridice încheiate de persoana pusă sub consiliere judiciară sau tutelă specială, altele decât cele prevăzute la art. 41 alin. (3) și la art. 43 alin. (3), precum și cele autorizate de instanța de tutelă, sunt anulabile sau obligațiile care decurg din acestea pot fi reduse, chiar fără dovedirea unui prejudiciu și chiar dacă la data încheierii lor aceasta ar fi avut discernământ.

(2) Actele juridice încheiate înaintea punerii sub consiliere judiciară sau tutelă specială pot fi anulate sau obligațiile care decurg din acestea pot fi reduse numai dacă la epoca când au fost încheiate lipsa discernământului era notorie sau cunoscută de cealaltă parte.

(3) Dispozițiile testamentare făcute de persoana ocrotită după punerea sa sub consiliere judiciară sunt valabile, dacă sunt autorizate sau confirmate de către instanța de tutelă, ținând seama de natura acestora și circumstanțele în care au fost făcute.

28. Articolul 173 va avea următorul cuprins:

Art. 173. Înlocuirea tutorelui

(1)  Tutorele persoanei ocrotite este în drept să ceară înlocuirea sa după 3 ani de la numire.

(2) Pentru motive temeinice, tutorele poate cere înlocuirea sa și înaintea împlinirii termenului de 3 ani.”

29. Articolul 174 va avea următorul cuprins:

Art. 174. Obligațiile tutorelui

(1)  Tutorele este dator să îngrijească de cel ocrotit, spre a-i grăbi vindecarea, a-i restaura autonomia, a-i îmbunătăți condițiile de viață și a-i asigura bunăstarea morală și materială, luând în considerare starea lui, abilitățile sale, gradul de incapacitate al acestuia, dar și celelalte circumstanțe în care se găsește. În acest scop, se vor putea întrebuința veniturile și, la nevoie, toate bunurile persoanei ocrotite. Cu toate acestea, amintirile de familie, obiectele personale, precum și bunurile indispensabile persoanei ocrotite sau destinate îngrijirii sale sunt păstrate la dispoziția acesteia, prin grija reprezentantului sau ocrotitorului legal și, dacă este cazul, a instituției în care este îngrijit.

(2) În îndeplinirea sarcinii sale, tutorele este dator:

a) să ia în considerare, cu prioritate, voința, preferințele și nevoile persoanei ocrotite, să-i acorde sprijinul necesar în formarea și exprimarea voinței sale și s-o încurajeze să-și exercite drepturile și să-și îndeplinească singură obligațiile;

b) să coopereze cu persoana ocrotită şi să îi respecte viața intimă, privată şi demnitatea;

c) să asigure şi să permită, atunci când este posibil, informarea şi lămurirea persoanei ocrotite, în modalități adaptate stării acesteia, despre toate actele şi faptele care ar putea să o afecteze, despre utilitatea și gradul lor de urgență, precum și despre consecințele unui refuz din partea persoanei ocrotite de a le încheia;

d) să ia toate măsurile necesare pentru protejarea şi realizarea drepturilor persoanei ocrotite;

e) să coopereze cu persoanele fizice şi persoanele juridice cu îndatoriri în îngrijirea persoanei ocrotite;

e) să mențină, în măsura posibilului, o relație personală cu persoana ocrotită;

f) în cazurile prevăzute de lege, să întreprindă demersurile necesare pentru întocmirea rapoartelor de evaluare medicală și psihologică a persoanei ocrotite și sesizarea instanței de tutelă.

(3)  Instanța de tutelă, după ascultarea persoanei ocrotite, luând avizul consiliului de familie și consultând rapoartele de evaluare medicală, psihologică și de anchetă socială, va hotărî dacă cel ocrotit va fi îngrijit la locuința lui sau într-un serviciu social în comunitate, în condiţiile legii. Schimbarea locului îngrijirii celui ocrotit se face cu autorizarea instanței de tutelă, la cererea celui ocrotit, a ocrotitorului său ori a serviciului social în care este îngrijit.

(4) Atunci când îngrijirea celui ocrotit nu se face la locuința sa, aceasta și mobilierul sunt păstrate la dispoziția sa. Puterea de administrare cu privire la aceste bunuri permite numai încheierea unor contracte de închiriere, care încetează de plin drept, prin derogare de la alte dispoziții legale, la întoarcerea persoanei ocrotite în locuința sa.

(5) În cazul în care devine necesar și este în interesul persoanei ocrotite să se dispună de mobilier sau drepturile cu privire la locuința sa, actul este supus autorizării de către instanța de tutelă.

(6) Când cel ocrotit este căsătorit, va fi ascultat și soțul acestuia.

(7) Ocrotitorul nu are dreptul să împiedice corespondența, relațiile sociale sau alegerea profesiei persoanei ocrotite. Neînțelegerile se soluționează de către instanța de tutelă, cu ascultarea persoanei ocrotite.”

30. Articolul 175 va avea următorul cuprins:

Art. 175. Liberalitățile primite de descendenții persoanei puse sub tutelă specială

Din bunurile celui pus sub tutelă specială, descendenții acestuia pot fi gratificați de către tutore, cu avizul consiliului de familie și cu autorizarea instanței de tutelă, fără însă să se poată da scutire de raport.”

31. Articolul 176 va avea următorul cuprins:

Art. 176. Minorul pus sub tutelă specială

(1) Minorul care, la data punerii sub tutelă specială, se afla sub ocrotirea părinților rămâne sub această ocrotire până la data când devine major, fără a i se numi un tutore. Dispozițiile art. 174  sunt aplicabile și situației prevăzute în prezentul alineat.

(2) Dacă la data când minorul devine major acesta se află încă sub tutelă specială, instanța de tutelă numește un tutore. În acest caz, va fi numit tutore, cu prioritate, părintele sau, după caz, părinții acestuia împreună.

(3) În cazul în care, la data punerii sub tutelă specială minorul se afla sub tutelă, instanța de tutelă va hotărî dacă fostul tutore al minorului păstrează sarcina tutelei sau dacă trebuie numit un nou tutore.

(4) Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care instanța de tutelă dispune punerea persoanei sub consiliere judiciară sau instituirea curatelei începând cu împlinirea vârstei de 18 ani.”

32. Articolul 177 va avea următorul cuprins:

Art. 177. Încetarea măsurii

(1) Măsura de ocrotire încetează prin moartea celui ocrotit, la expirarea duratei pentru care a fost instituită, în cazul înlocuirii acesteia, precum și la ridicarea ei.

(2) Dacă au încetat ori s-au modificat cauzele care au provocat luarea măsurii, instanța de tutelă va pronunța ridicarea sau, după caz, înlocuirea acesteia.

(3) Cererea se poate introduce oricând de cel ocrotit, de soțul sau de rudele acestuia, de persoana care locuiește cu el, de tutore, precum și de persoanele sau instituțiile prevăzute la art. 111.

(4) Prevederile art. 168 alin. (6) rămân aplicabile.

(5) Hotărârea prin care se pronunță prelungirea, înlocuirea sau ridicarea măsurii își produce efectele de la data când a rămas definitivă.

(6) Cu toate acestea, încetarea puterii de reprezentare a tutorelui nu va putea fi opusă decât în condițiile prevăzute la art. 169 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.”

33. La articolul 180, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Când cel interesat a desemnat, prin act unilateral sau prin convenție, încheiate în formă autentică, o persoană care să fie numită curator, aceasta va fi numită cu prioritate. Numirea poate fi înlăturată numai pentru motive temeinice, dispozițiile art. 114-120 aplicându-se în mod corespunzător.”

34. La articolul 182, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

(4) Instanța sesizată cu instituirea curatelei poate dispune punerea sub consiliere judiciară sau tutelă specială. Dispozițiile art. 164-177 sunt aplicabile.

35. Articolul 185 va avea următorul cuprins:

Art. 185. Încetarea curatelei

Dacă au încetat cauzele care au provocat instituirea curatelei, aceasta va fi ridicată de instanța de tutelă la cererea celui reprezentat, a soțului sau a rudelor acestuia, a persoanei care locuiește cu el, a curatorului sau a celor prevăzuți la art. 111.”

36. La articolul 211, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Nu pot face parte din organele de administrare și de control ale persoanei juridice incapabilii, cei cu capacitate de exercițiu restrânsă, cei decăzuți din dreptul de a exercita o funcție în cadrul acestor organe, precum și cei declarați prin lege sau prin actul de constituire incompatibili să ocupe o astfel de funcție. Cu toate acestea, cei puși sub consiliere judiciară pot face parte din organele de administrare a persoanei juridice fără scop lucrativ al cărei scop îi privește.

37. Articolul 275 va avea următorul cuprins:

Art. 275. Interzicerea căsătoriei între tutore și persoana ocrotită

Căsătoria este oprită între tutore și persoana care se află sub ocrotirea sa.”

38. Articolul 276 va avea următorul cuprins:

Art. 276. Încheierea căsătoriei de cel pus sub consiliere judiciară sau tutelă specială

Cel pus sub consiliere judiciară sau tutelă specială îl înștiințează în prealabil despre formularea declarației de căsătorie pe tutorele sub a cărui ocrotire se află, în vederea formulării de către acesta, dacă este cazul, a opoziției la căsătorie.

39. La articolul 280, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

(31) Atunci când viitorul soț este pus sub consiliere judiciară sau tutelă specială, ocrotitorul legal al acestuia va face personal o declarație în faţa ofiţerului de stare civilă, prin care atestă că a fost înștiințat în prealabil de către cel aflat sub ocrotirea sa cu privire la formularea declarației de căsătorie.”.

 40. Articolul 286 va avea următorul cuprins:

Art. 286. Refuzul celebrării căsătoriei

(1) Ofițerul de stare civilă refuză să celebreze căsătoria dacă, pe baza verificărilor pe care este obligat să le efectueze, a opozițiilor primite sau a informațiilor pe care le deține, în măsura în care acestea din urmă sunt notorii, constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

(2) În cazul în care opoziția la căsătorie este formulată de tutorele celui pus sub consiliere judiciară sau tutelă specială, ofițerul de stare civilă sesizează de îndată instanța de tutelă, care va hotărî cu privire la temeinicia opoziţiei.

41. La articolul 293, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

(1) Este lovită de nulitate absolută căsătoria încheiată cu încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 271273274 și art. 287 alin. (1).

42. Articolul 296 va avea următorul cuprins:

Art. 296. Persoanele care pot invoca nulitatea absolută

Orice persoană interesată poate introduce acțiunea în constatarea nulității absolute a căsătoriei. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce acțiunea după încetarea sau desfacerea căsătoriei, cu excepția cazului în care ar acționa pentru apărarea drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub consiliere judiciară sau tutelă specială.”

43. Articolul 297 va avea următorul cuprins:

Art. 297. Lipsa formalităților cerute de lege

(1) Este anulabilă căsătoria încheiată fără încuviințările sau autorizarea prevăzute la art. 272 alin. (2), (4) și (5),precum și cea încheiată fără informarea prealabilă prevăzută la art. 276 sau fără autorizarea instanței de tutelă, atunci când tutorele a formulat opoziție la căsătorie.

(2) Anulabilitatea poate fi invocată numai de cel a cărui încuviințare sau informare era necesară. Dispozițiile art. 46 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”

44. Articolul 299 va avea următorul cuprins:

Art. 299. Lipsa discernământului

Este anulabilă căsătoria încheiată de persoana lipsită vremelnic de discernământ la momentul încheierii acesteia.”

45. Articolul 300 va avea următorul cuprins:

Art. 300. Existența tutelei

(1) Căsătoria încheiată între tutore și persoana aflată sub ocrotirea sa este anulabilă.

(2) Anulabilitatea poate fi invocată numai de cel aflat sub ocrotire. Dispozițiile art. 46 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

46. La articolul 337, denumirea marginală a articolului şi alineatul (1) vor avea următorul cuprins:

Încheierea convenției matrimoniale de către minor ori cel pus sub consiliere judiciară sau tutelă specială

(1) Minorul care a împlinit vârsta matrimonială sau majorul pus sub consiliere judiciară ori tutelă specială poate încheia sau modifica o convenție matrimonială numai cu încuviințarea ocrotitorului său legal și cu autorizarea instanței de tutelă.”

47. La articolul 374, alineatul (2) se abrogă.

48. La articolul 375, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

(3) Divorțul prin acordul soților nu poate fi admis dacă unul dintre soți este pus sub consiliere judiciară sau tutelă specială.

49. La articolul 429, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Dacă soțul este pus sub tutelă specială acțiunea poate fi pornită de tutore, iar în lipsă, de un curator numit de instanța judecătorească.”

50. La articolul 430, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Termenul nu curge împotriva soțului pus sub consiliere judiciară ori tutelă specială și, dacă acțiunea nu a fost pornită de tutore, ea poate fi introdusă de soț în termen de 3 ani de la data încetării măsurii de ocrotire.”

51. La articolul 437, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) De asemenea, cel care introduce o acțiune privitoare la filiație în numele unui copil sau al unei persoane cu privire la care a fost instituită măsura tutelei speciale, precum și persoana pusă sub consiliere judiciară saucopilul minor care a introdus singur, potrivit legii, o astfel de acțiune nu pot renunța la judecarea ei.”

52. La articolul 463, litera a) a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

„a) părinții firești ori, după caz, tutorele copilului ai cărui părinți firești sunt decedați, necunoscuți, declarați morți sau dispăruți ori puși sub consiliere judiciară sau tutelă specială și sunt în imposibilitatea de a-și manifesta voința din cauza lipsei discernământului, în condițiile legii;”

53. La articolul 503, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

(11) În cazul părintelui pus sub consiliere judiciară, instanța de tutelă poate hotărî ca drepturile și îndatoririle cu privire la bunurile copilului să fie exercitate doar de celălalt părinte. Când cel ocrotit exercită singur autoritatea părintească, instanța de tutelă hotărăște, în funcție de împrejurări, cu privire la instituirea tutelei asupra copilului acestuia; dispozițiile art. 507 alin. (2) rămân aplicabile.

54. Articolul 507 va avea următorul cuprins:

Art. 507. Exercitarea autorității părintești de către un singur părinte

(1) Dacă unul dintre părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub tutelă specială, decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau dacă, din orice motiv, se află în neputință de a-și exprima voința, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.

(2) Părintele pus sub tutelă specială păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia, cu excepția cazului în care se află în imposibilitatea de a-și manifesta voința din cauza lipsei discernământului.

55. La articolul 846, literele f) şi g) vor avea următorul cuprins:

„f) prin decesul, punerea sub consiliere judiciară sau tutelă specială, renunțarea administratorului ori supunerea acestuia la procedura insolvenței;

g)prin punerea sub consiliere judiciară sau tutelă specială a beneficiarului sau supunerea acestuia la procedura insolvenței, în măsura în care aceasta afectează bunurile administrate.”

56. La articolul 848, denumirea marginală a articolului şi alineatul (1) vor avea următorul cuprins:

„Moartea sau punerea sub consiliere judiciară ori sub tutelă specială a administratorului

(1) Moartea sau punerea sub consiliere judiciară ori sub tutelă specială a administratorului va fi comunicată beneficiarului și, după caz, celorlalți administratori, de către moștenitorii acestuia sau executorul testamentar ori de către tutorele administratorului.”

57. La articolul 902, punctul 1. al alineatului (2) va avea următorul cuprins:

„1. punerea sub consiliere judiciară sau tutelă specială, prelungirea, înlocuirea, încetarea și ridicarea acestormăsuri;”

58. La articolul 1.080, litera a) a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

„a) va cere, în condițiile legii, punerea sigiliilor, dacă printre moștenitori sunt și minori, persoane puse sub consiliere judiciară ori tutelă specială sau dispărute;”

59. La articolul 1.085, litera d) va avea următorul cuprins:

„d) prin punerea sub consiliere judiciară sau tutelă specială a executorului testamentar;”

60. La articolul 1.144, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Dacă nu sunt prezenți toți moștenitorii ori dacă printre ei se află minori, persoane puse sub consiliere judiciară ori tutelă specială ori persoane dispărute, atunci se vor pune sigilii pe bunurile moștenirii în cel mai scurt termen, iar partajul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor referitoare la protecția persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă ori privitoare la persoanele dispărute.”

61. Articolul 1.205 va avea următorul cuprins:

Art. 1.205. Lipsa discernământului

Este anulabil contractul încheiat de o persoană care, la epoca încheierii acestuia, se afla, fie și numai vremelnic, într-o stare care o punea în neputință de a-și da seama de urmările faptei sale.

62. Articolul 1.221 va avea următorul cuprins:

Art. 1.221. Leziunea

(1) Există leziune atunci când, la data încheierii contractului, una dintre părți, profitând de starea de nevoie sau de dependență, de lipsa de experiență ori de lipsa de cunoștințe a celeilalte părți sau de alte circumstanțe particulare, obține în favoarea sa ori a unei alte persoane o prestație considerabil mai mare sau un beneficiu excesiv și nerezonabil în raport cu valoarea propriei prestații. Simplul fapt al existenței unei disproporții considerabile prezumă exploatarea.

(2) Existența leziunii se apreciază și în funcție de natura sau scopul contractului.”

63. Articolul 1.222 va avea următorul cuprins:

Art. 1.222. Sancțiunea leziunii

(1) Partea lezată poate cerere, la alegerea sa, anularea contractului sau, după caz, reducerea propriei prestații ori mărirea contraprestației celeilalte părți cu valoarea daunelor-interese la care ar fi îndreptățită să le pretindă.

(2) În toate cazurile, instanța poate să mențină contractul dacă cealaltă parte oferă, în mod echitabil, o reducere sau  majorare a propriei prestații, după caz. Dispozițiile art. 1.213 privitoare la adaptarea contractului se aplică în mod corespunzător.”

64. Articolul 1.223 va avea următorul cuprins:

Art. 1.223. Prescripția

Dreptul la acțiunea în anulare sau în modificarea contractului pentru leziune se prescrie în termen de un an de la data când obligația celui lezat a devenit exigibilă sau dacă exploatarea de care a profitat cealaltă parte a subzistat și după această dată, de la data când exploatarea a încetat.

65. La articolul 1.263, alineatele (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:

„(3) Persoana chemată de lege să încuviinţeze actele minorului sau ale celui pus sub consiliere judiciară poate, în numele şi în interesul acestuia, să ceară anularea contractului făcut fără încuviinţarea sa ori să confirme contractul atunci când această încuviinţare era suficientă pentru încheierea valabilă a acestuia.

(4) Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul actelor încheiate fără avizul consiliului de familie sau autorizarea instanței tutelare.”

66. Articolul 1.366 va avea următorul cuprins:

Art. 1.366. Răspunderea minorului și a celui pus sub consiliere judiciară sau tutelă specială

(1) Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani sau persoana pusă sub tutelă specială nu răspunde de prejudiciul cauzat, dacă nu se dovedește discernământul său la data săvârșirii faptei.

(2) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani sau cel pus sub consiliere judiciară răspunde de prejudiciul cauzat, în afară de cazul în care dovedește că a fost lipsit de discernământ la data săvârșirii faptei.”

67. La articolul 1.372, denumirea marginală a articolului şi alineatul (1) vor avea următorul cuprins:

„Răspunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub consiliere judiciară sau tutelă specială

(1) Cel care în temeiul legii, al unui contract ori al unei hotărâri judecătorești este obligat să supravegheze un minor sau o persoană pusă sub consiliere judiciară sau tutelă specială răspunde de prejudiciul cauzat altuia de către aceste din urmă persoane.”

68. Articolul 1.925 va avea următorul cuprins:

„Art. 1.925. Cazuri generale

Pierderea calității de asociat are loc prin cesiunea părților în societate, executarea silită a acestora, moartea, încetarea personalității juridice, falimentul, punerea sub consiliere judiciară sau sub tutelă specială, retragerea și excluderea din societate.”

69. La articolul 1.938, litera a) va avea următorul cuprins:

„a) moartea ori punerea sub consiliere judiciară sau sub tutelă specială a uneia dintre persoanele fizice asociate;”

70. Articolul 2.009 va avea următorul cuprins:

Art. 2.009. Noțiune

(1) Mandatul este contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părți, numită mandant.

(2) Mandatul poate avea ca obiect și încheierea actelor destinate să asigure, în cazul survenirii incapacității mandantului de a se îngriji de persoana sa ori de a-și administra bunurile, ocrotirea persoanei mandantului, administrarea, în tot sau în parte, a bunurilor sale și, în general, bunăstarea sa morală și materială.

71. La articolul 2.016, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru a încheia acte de înstrăinare sau grevare, tranzacții ori compromisuri, pentru a se putea obliga prin cambii sau bilete la ordin ori pentru a intenta acțiuni în justiție, precum și pentru a încheia orice alte acte de dispoziție, mandatarul trebuie să fie împuternicit în mod expres, cu excepția cazului în care prin mandatul de ocrotire mandatarul a fost împuternicit expres cu administrarea deplină a bunurilor mandantului.

72. La Secţiunea a 2-a a Capitolului IX din Titlul IX al Cărţii a V-a, după subsecţiunea §3.Obligaţiile mandantului”, se introduce o nouă subsecţiune, §31 „Dispoziții privind mandatul de ocrotire”, cu următorul cuprins:

Art. 2.0291. Noțiune. Formă. Încuviințare de către instanță

 (1) Mandatul de ocrotire este cel dat de o persoană cu capacitate de exercițiu deplină pentru situația în care nu ar mai putea să se îngrijească de persoana sa ori să-și administreze bunurile.

(2) Persoana aflată într-unul din cazurile prevăzute la art. 113 nu poate avea calitatea de mandatar.

(3) Mandatul de ocrotire se încheie prin înscris autentic notarial.

(4) Executarea mandatului este condiționată de survenirea deteriorării facultăților mintale ale mandantului, constatată ca urmare a  întocmirii unor rapoarte de evaluare medicală și psihologică, și de încuviințarea acestuia de către instanța de tutelă, la cererea mandatarului desemnat în contract.

(5) Instanța de tutelă poate, cu ocazia încuviințării mandatului, pentru a evita prejudicierea gravă a mandantului, să ia orice măsură necesară pentru ocrotirea persoanei mandantului, reprezentarea acestuia în exercitarea drepturilor și libertăților sale civile sau administrarea bunurilor lui.

(6) Actul prin care mandantul a încredințat deja altei persoane administrarea bunurilor sale continuă să producă efecte, cu excepția cazului în care acesta este revocat de către instanța de tutelă, pentru motive întemeiate.

Art. 20292. Cuprinsul mandatului

(1) Mandatul poate cuprinde dorințele exprimate de mandant cu privire la îngrijirea sa și condițiile de viață după survenirea incapacității.

(2) Mandatul cuprinde persoana desemnată de mandant căreia mandatarul trebuie să-i dea socoteală, precum și frecvența îndeplinirii acestei obligații, care nu poate fi mai mare de trei ani. Dacă mandantul nu a desemnat o asemenea persoană, aceasta este desemnată de instanța de tutelă, cu ocazia încuviințării mandatului.

Art. 20293. Obligațiile mandatarului

În vederea asigurării bunăstării morale și materiale a mandantului, orice decizie referitoare la executarea mandatului este luată în interesul mandantului și asigură respectarea demnității, a drepturilor și libertăților acestuia, a voinței, nevoilor și preferințelor lui, precum și salvgardarea autonomiei sale. Dispozițiile art. 174 alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și mandatarului.

Art. 2.0294. Aplicarea regulilor de la tutela specială

Atunci când întinderea mandatului de ocrotire este îndoielnică, mandatarul îl interpretează conform regulilor privitoare la tutela specială a majorului. 

Art. 2.0295. Dispunerea unei măsuri de ocrotire

(1) Dacă mandatul de ocrotire nu asigură pe deplin îngrijirea persoanei mandantului sau administrarea bunurilor sale, instanța de tutelă poate dispune, în cursul procedurii de încuviințare a mandatului sau ulterior, o măsură de ocrotire care să îl completeze. În acest caz, instanța de tutelă îl numește cu prioritate în funcția de tutore pe mandatarul din contractul de mandat de ocrotire. 

(2) În cazul în care mandatarul nu îndeplinește și funcția de tutore, acesta continuă să își îndeplinească mandatul și întocmește, la cerere și cel puțin o dată pe an, o dare de seamă pe care o prezintă tutorelui mandantului, iar la sfârșitul mandatului îi dă socoteală și acestuia.

Art. 2.0296. Inventarierea bunurilor mandantului

(1) Dacă mandatarul este însărcinat cu administrarea bunurilor mandantului, în termen de 10 zile de la încuviințarea mandatului de către instanța de tutelă, acesta procedează la întocmirea inventarului bunurilor mandantului, care va fi transmis, în copie, instanței de tutelă și persoanei căreia mandatarul trebuie să-i dea socoteală, desemnată potrivit art. 20292 alin. (2). Dispozițiile art. 820-822 sunt aplicabile, dacă părțile nu au convenit altfel în contract.

(2) Instanța de tutelă sesizată cu o cerere de  revocare a mandatului poate solicita mandatarului prezentarea unui inventar actualizat al bunurilor mandantului.

Art. 2.0297. Actele încheiate de mandant

(1) Actele juridice încheiate de mandant anterior încuviințării mandatului de ocrotire pot fi anulate sau obligațiile care decurg din acestea pot fi reduse numai dacă la epoca când au fost încheiate lipsa discernământului era notorie sau cunoscută de cealaltă parte.

(2) Actele juridice încheiate de mandant ulterior încuviințării mandatului și incompatibile cu clauzele acestuia nu pot fi anulate sau obligațiile care decurg din acestea nu pot fi reduse decât dacă acesta a suferit un prejudiciu.

Art. 2.0296. Executarea obligațiilor mandantului

În lipsa unei stipulații contrare în contract, mandatarul este autorizat să execute în beneficiul său obligațiile mandantului prevăzute la art. 2025 – 2027.

Art. 20297. Încetarea mandatului de ocrotire

(1) Dacă au încetat cauzele care au provocat încuviințarea mandatului, mandatarul este obligat să sesizeze de îndată instanța de tutelă în vederea constatării capacității mandantului. Dacă mandantul este îngrijit într-o instituție sanitară, aceeași obligație revine și acestei instituții.

(2) Mandatul încetează să producă efecte dacă instanța constată că mandantul a redevenit capabil.

(3) Mandantul redevenit capabil poate revoca oricând mandatul.

Art. 20298. Renunțarea mandatarului

(1) Mandatarul nu poate renunța la mandatul său fără să își substituie o altă persoană în executarea mandatului, dacă mandantul l-a autorizat în mod expres, sau fără să solicite instanței de tutelă instituirea unei măsuri de ocrotire cu privire la mandant. Orice clauză contrară este considerată nescrisă.

(2) Persoana care îl substituie pe mandatar este obligată să anunțe de îndată instanța de tutelă despre substituire.

73. Articolul 2.030 va avea următorul cuprins:

Art. 2.030. Modurile de încetare

(1) Pe lângă cauzele generale de încetare a contractelor, mandatul încetează prin oricare dintre următoarele moduri:

a) revocarea sa de către mandant;

b) renunțarea mandatarului;

c) moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului. Cu toate acestea, atunci când are ca obiect încheierea unor acte succesive în cadrul unei activități cu caracter de continuitate, mandatul nu încetează dacă această activitate este în curs de desfășurare, cu respectarea dreptului de revocare sau renunțare al părților ori al moștenitorilor acestora.

(2) În cazul mandatului de ocrotire, orice persoană dintre cele prevăzute la art. 111 poate, dacă mandatul nu este executat corespunzător, să solicite instanței de tutelă să dispună revocarea acestuia, îndeplinirea obligației mandatarului de a da socoteală, precum și o măsură de ocrotire cu privire la mandant.

(3) Mandatul de ocrotire cu titlu gratuit nu încetează prin falimentul mandantului.

74. La articolul 2.031, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) În cazul mandatului de ocrotire, mandantul îl poate revoca până la încuviințarea acestuia, notificându-i revocarea mandatarului și notarului public instrumentator, iar mandatarul poate renunța la mandat prin notificarea renunțării către mandant și notarul public instrumentator.”

75. Articolul 2.035 va avea următorul cuprins:

Art. 2.035. Moartea, incapacitatea sau falimentul uneia dintre părți

(1) În caz de deces, incapacitate sau faliment al uneia dintre părți, moștenitorii ori reprezentanții acesteia au obligația de a informa de îndată cealaltă parte. În cazul mandatului de ocrotire, mandatarul informează de îndată instanța de tutelă despre decesul mandantului.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), mandatarul sau moștenitorii ori reprezentanții săi sunt obligați să continue executarea mandatului dacă întârzierea acesteia riscă să pună în pericol interesele mandantului ori ale moștenitorilor săi. În cazul mandatului de ocrotire, moștenitorii ori reprezentanții mandatarului solicită de îndată instanței de tutelă luarea unei măsuri de ocrotire cu privire la persoana mandantului.

 
Secţiuni: Drept civil, Proiecte legislative, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
Concurs eseuri ZRVP

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD