« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Legalitatea semnalării publice de către cetățeni a încălcării legii
12.08.2021 | Vasile ȚIPLE

Drept Timisoara
Secţiuni: Cyberlaw, Data protection, Opinii, Selected | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , ,
JURIDICE - In Law We Trust
Vasile Țiple

Vasile Țiple

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a publicat recent Raportul de activitate pentru anul 2020 prin care aceasta declară ilegal și pasibil de amendă spiritul civic, adică semnalarea de către cetățeni a încălcării legii.[1]

În concret, la Secțiunea a 3 – a: Puncte de vedere privind diverse chestiuni de protecția datelor ANSPDCP s-a pronunțat în problema legalității prelucrării datelor în contextul înregistrării și publicării pe internet a imaginilor cu numerele de înmatriculare ale autovehiculelor ai căror șoferi săvârșesc posibile contravenții sau infracțiuni în contextul circulației pe drumurile publice. Autoritatea, în urma sesizării unei persoane fizice, a decretat faptul că informațiile referitoare la numerele de înmatriculare ale autoturismelor reprezintă date cu caracter personal, deoarece conduc la identificarea în mod indirect a proprietarilor – persoane fizice – ale vehiculelor respective, persoana fizică sau juridică care prelucrează aceste date având calitatea de operator de date cu caracter personal și obligația de a respecta prevederile legale din domeniul protecției datelor. De asemenea, Autoritatea precizează faptul că art. 6 din Regulamentul (UE) 679/2016[2] stabilește că prelucrarea este legală numai dacă și în măsura în care persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice, acesta din urmă având obligația de a demonstra faptul că a obținut acest consimțământ. În acest context, raportat la publicarea pe internet a unor date cu caracter personal, ANSPDCP a precizat faptul că diseminarea în spațiul virtual a datelor persoanelor fizice în cauză și, implicit, punerea la dispoziția unui număr potențial foarte mare de persoane, fără niciun control asupra utilizării ulterioare a datelor în scopuri posibil incompatibile cu scopul inițial, poate reprezenta o ingerință gravă în drepturile la viaţă privată și protecția datelor cu caracter personal, astfel cum sunt garantate de art. 26 din Constituție[3], art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului[4], precum și art. 7 și 8[5] din Carta Drepturilor Fundamentale a UE[6]. Autoritatea, în continuarea justificării opiniei invocă faptul că organele competente sunt singurele în măsură să monitorizeze respectarea legii în domeniul circulației pe drumurile publice conform Legii nr. 363/2018 stabilind prin art. 1 alin. (2) faptul că „Prelucrarea datelor cu caracter personal pentru realizarea activităţilor de menţinere şi asigurare a ordinii şi siguranţei publice se realizează numai dacă acestea sunt prevăzute de lege şi sunt necesare pentru prevenirea unui pericol cel puţin asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane ori a proprietăţii acesteia, precum şi pentru combaterea infracţiunilor.

Astfel, în baza temeiurilor legale menționate mai sus, Autoritatea ne informează public despre faptul că înregistrarea și publicarea pe internet a imaginilor cu numerele de înmatriculare ale autovehiculelor ai căror șoferi săvârșesc posibile contravenții sau infracțiuni în contextul circulației pe drumurile publice nu este legală, monitorizarea respectării dispozițiilor legale fiind atribuția exclusivă a autorităților competente.

Având în vedere cele de mai sus, decizia Autorității nu corespunde legilor aplicabile aceasta având efectul de a descuraja orice spirit civic în materie de încălcări a legii, în contextul circulației pe drumurile publice. Astfel, se impune să facem câteva precizări care sperăm să ducă la reconsiderarea opiniei public exprimate de către Autoritate.

Analizând temeiurile legale invocate de către Autoritate (respectiv cele privind consimțământul, calitatea operatorului, scopul utilizării datelor) constatăm că acestea nu sunt complet analizate, după cum urmează:

1. criteriul consimțământului, adică cerința ca pozele să fie făcute cu consimțământul persoanei vizate face imposibilă realizarea activității, adică executarea unei poze cu numărul mașinii al cărui proprietar încalcă legea în vederea identificării acestuia de către organele competente și luarea măsurilor care se impun. În lipsa includerii numărului de înmatriculare poza este inutilă, deoarece nu poate fi identificat proprietarul de către poliție. Autoritatea face o confuzie între cele două categorii de operatori de date, o simplă persoană fizică și autoritățile competente. O persoană fizică nu face decât să semnaleze o situație ilegală, fără a avea totodată și mijloacele necesare pentru a identifica posibilul contravenient sau infractor realizând o procesare (adică o postare pe internet) a numărului de înmatriculare strict limitată la apelul public către autorități de a aplica legea. Pe când organele competente sunt singurele în măsură  de a identifica respectiva persoană și a lua măsurile necesare. Ulterior persoana care a făcut poza și a publicat-o undeva ar trebui să șteargă poza la solicitarea organelor odată ce a fost identificat posibilul contravenient sau infractor. Bineînțeles, fără ca poliția să poată solicita ștergerea prin aplicarea vreunei amenzi și în lipsa sancționării posibilului contravenient sau infractor, deoarece nu există niciun temei legal pentru a sancționa un cetățean care semnalează o încălcare a legii, iar posibilul contravenient sau infractor să nu fie sancționat pentru încălcările semnalate.

În caz contrar, organele competente și Autoritatea ar realiza o discriminare în aplicarea legii, astfel după cum din păcate rezultă din Raportul Autorității, situație expres interzisă de Constituția României.[7] Autoritatea invocă legea de protecție a datelor personale și dreptul cetățeanului la respectarea vieții private și de familie ca să justifice încălcarea legii de către acești cetățeni sancționând cetățenii care respectă legea și manifestă un bun simț civic, în conformitate cu art. 57 din Constituția României, Exercitarea drepturilor și a libertăților: „Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără sa încalce drepturile și libertățile celorlalți[8]. Parcarea ilegală care de cele mai multe ori se face prin distrugerea proprietății publice (pe spații verzi, neamenajate corespunzător, etc.) sau punerea în pericol a cetățenilor (trotuare, treceri de pietoni, în mijlocul drumului sau chiar prin ocuparea unor benzi întregi de circulație), de către anumiți cetățeni, nu poate fi protejată legal prin invocarea dreptului la viață privată și de familie. Este o incoerență de interpretare, înțelegere și comunicare a legii. Drumurile publice sunt de interes public și nu poate fi invocat dreptul la viață privată și de familie în vederea nerespectării regulilor de circulație pe aceste drumuri. Cu toții suntem parte la contractul social și oricine poate semnala o neregulă sau o contravenție în mod public, iar organele competente sunt obligate să acționeze în consecință. Dreptul cuiva de a solicita respectarea legii public încălcată, nu poate fi îngrădit prin dreptul la viață privată al celui care o încalcă.

De asemenea, Autoritatea utilizează numai unul dintre cele șase temeiuri legale recunoscute de Regulament (GDPR) ca temei legal pentru asigurarea legalității procesării datelor personale. Prin utilizarea exclusivă a criteriului (a) consimțământ care duce la soluții contrare Constituției, ca să justifice opinia exprimată, Autoritatea a exclus celelalte temeiuri legale de procesare a datelor. Procesarea pozelor în contextul amintit ar mai putea fi justificată și în baza unuia din următoarele temeiuri (c) prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului; (d) prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice; (e) prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public (…); (f) prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terță, (…). Astfel Autoritatea a ignorat, trei din cele șase temeiuri legale pentru procesarea unor date (în speță semnalarea publică prin publicarea numărului de înmatriculare a posibilului contravenient sau infractor) care pot fi utilizate pentru justificarea conformării cu principiul legalității procesării – respectarea legii și prevenirea accidentelor și asigurarea siguranței în trafic a tuturor participanților. Nu este clar de ce anume Autoritatea nu a analizat aceste temeiuri legale mai ales că orice persoană vizată se poate opune prelucrării datelor sale, cu excepția cazului în care operatorul demonstrează că are motive legitime și imperioase care justifică prelucrarea și care prevalează asupra intereselor, drepturilor și libertăților persoanei vizate (…)[9]. Autoritatea în loc să interzică aceste activități care sunt un drept cetățenesc, are obligația de a comunica reguli clare prin care aceste activități pot fi efectuate.

2. În legătură cu identificarea persoanei fizice care semnalează nereguli, Autoritatea nu este clară la cine se referă, la orice persoană fizică care postează o poză pe internet sau la persoanele fizice care au făcut grupuri pe internet unde consolidează poze cu încălcări ale legii? Distincția este esențială dacă se hotărăște să aplice amenzi celor care postează poze aleatoriu pe un grup sau celor care au creat grupul (administratorilor grupului), la solicitarea celor ale căror mașini sunt postate pe acele grupuri. În primul rând pentru cei care postează câteodată poze, acestea pot fi foarte ușor șterse odată ce scopul procesării a fost atins, respectiv persoana ce a încălcat legea a fost sancționată sau organele competente au decis că nu se impune sancționarea, dar poza trebuie ștearsă, acest lucru putând fi ușor realizat de către cei care au semnalat nelegalitatea ori au postat poza. În cel de al doilea caz, Autoritatea le poate cere foarte ușor administratorilor informații despre modul în care procesează acele date și care probabil o să fie un răspuns foarte scurt, adică poze publicate de utilizatori cu posibili contravenienți pe care poliția are obligația de a îi identifica și sancționa, ulterior Autoritatea putând solicita ștergerea pozelor. În prezent, Autoritatea realizează o imixtiune în libertatea de expresie a celor care publică pozele și vor să se asigure că organele competente trag la răspundere cetățenii care nu respectă legea. Mass media nu este singura componentă dintr-o societate democratică ce poate monitoriza modul în care își fac treaba autoritățile, curentul social media dat de către tehnologii vechi de decenii deja (Facebook, Twitter, YouTube, etc.) au avut drept consecință posibilitatea conferirii unei voci fiecărui cetățean pentru a-și expune opinia, comunica și sancționa public autoritățile atunci când nu își fac treaba. GDPR nu este un mecanism modern de cenzură.

De altfel, inclusiv Regulamentul prevede prin art. 85 anumite excepții pentru prelucrări efectuate în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare, în cazul în care acestea sunt necesare pentru a asigura un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare și de informare. În loc să interzică fără discriminare întreaga activitate indiferent de ce drepturi și libertăți individuale încalcă astfel Autoritatea prin invocarea trunchiată a unor norme legale, aceasta ar trebui să își facă treaba și să urmărească cum anume se desfășoară aceste activități, scopul acestora, platformele de social media pe care se procesează aceste date și dacă se respectă legea. În cazul în care Autoritatea nu este mulțumită de sugestia de mai sus, aceasta poate stabili conform legii, o altă procedură prin care să facă lucrurile legale și transparente bazându-se în mod corect pe toate normele incidente, nu doar pe unele alese în mod selectiv ca să corespundă unei decizii arbitrare.

3. Scopurile utilizării pozelor pare a fi imposibil de identificat pentru Autoritate, deși prin titlul secțiunii ea însăși definește acele scopuri, respectiv înregistrarea și publicarea pe internet a imaginilor cu numerele de înmatriculare ale autovehiculelor ai căror șoferi săvârșesc posibile contravenții sau infracțiuni în contextul circulației pe drumurile publice.

4. Conform legii „date cu caracter personalînseamnă orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă („persoana vizată”); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale. Astfel Autoritatea prin decizia sa stabilește faptul că numărul de înmatriculare reprezintă date personale pentru că poate duce indirect la identificarea proprietarului mașinii. În fapt, lucrurile nu sunt atât de simple. Pentru a putea realiza o astfel de identificare, o persoană oarecare ar trebui să aibă acces la baze de date dedicate care conțin astfel de informații, acestea nefiind accesibile publicului larg, ci doar autorităților îndemnate prin această „procesare” să își îndeplinească obligațiile, sau poate să aibă norocul de a cunoaște personal proprietarul mașinii. Lipsește astfel cu adevărat „ingerința gravă” în drepturile și libertățile celor care încalcă regulile de circulație pe care Autoritatea dorește să o protejeze pedepsind cetățenii care semnalează aceste încălcări.

Chiar dacă am accepta raționamentul lacunar al Autorității de la punctul 4 de mai sus, revenim la punctul 1 unde este clar faptul că Autoritatea cu bună știință a omis analiza problemei utilizând toate temeiurile recunoscute de lege pentru asigurarea legalității procesării datelor cu caracter personal, dar și punctul 2 care în conformitate cu Regulamentul precizează faptul că autoritățile trebuie să stabilească excepțiile necesare pentru a asigura un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare și de informare.

Dacă nu își clarifică decizia ANSPDCP, cei care vor fi urmăriți pentru postarea acestor poze vor fi nevoiți să își caute dreptatea în justiție, însă ajungem la veșnica problemă, cine anume verifică activitatea unei instituții publice și cine își asumă responsabilitatea pentru erorile din activitate care pot cauza în mod real grave prejudicii fizice și materiale (nu în mod fictiv și imposibil practic de realizat după cum afirmă Autoritatea prin declararea ilegalității înregistrării și publicării pe internet a imaginilor cu posibile contravenții și infracțiuni)?

Avem oricum o penurie de spirit civic și respectare a legii în trafic, ca să mai fie nevoie și de asemenea decizii care nu se bazează pe lege, ci ar putea mai degrabă să reprezinte un abuz de drept prin distorsionarea legii.

Cred că este important să amintim Autorității faptul că GDPR nu este o lege a cărei aplicare exclude automat incidența și aplicarea celorlalte acte normative din societate. GDPR este o lege specială prin care se reglementează cadrul general de protecție a datelor cu caracter personal și legalitatea procesării acestora de către operatori. Scopul GDPR nu este de a exclude și ascunde sub umbrela legislației speciale a protecției datelor posibile încălcări ale legii.

In cazul în care totuși Autoritatea nu revine asupra poziției declarate, poate ar fi util pentru administratorii acestor grupuri care postează asemenea poze să indice în descrierea grupului faptul că toată activitatea de pe grup este realizată în scop jurnalistic de informare a publicului, ca să beneficieze de excepțiile recunoscute de lege.

În concluzie, dragi concetățeni, continuați să vă dezvoltați spiritul civic și să semnalați în mod legal orice încălcări la care sunteți martori, iar pe Autoritate o așteptăm cu o erată la aceasta secțiune din raport demonstrând că înțelege scopul legii în societate.


[1] Raport Anual 2020 al ANSPDCP, p. 38. Sursa aici (ultima accesare 12.08.2021)
[2] Regulament (UE) nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (Text cu relevanță pentru SEE). Sursa aici (ultima accesare 12.08.2021)
[3] Constituția României, Articolul 26 Viața intima, familială și privată (1) Autoritățile publice respecta și ocrotesc viața intima, familială și privată. (2) Persoana fizica are dreptul sa dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri. Sursa aici (ultima accesare 12.08.2021)
[4] Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Articolul 8 Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie 1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale. 2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora. Sursa aici (ultima accesare 12.08.2021)
[5] Carta Drepturilor Fundamentale a UE, Articolul 7 Respectarea vieții private și de familie. Orice persoană are dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a secretului comunicațiilor.
Articolul 8. Protecția datelor cu caracter personal (1) Orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc. (2) Asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate și pe baza consimțământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege. Orice persoană are dreptul de acces la datele colectate care o privesc, precum și dreptul de a obține rectificarea acestora. (3) Respectarea acestor norme se supune controlului unei autorități independente. Sursa aici (ultima accesare 12.08.2021)
[6] Raport Anual 2020 al ANSPDCP, p. 39. Sursa aici (ultima accesare 12.08.2021)
[7] Constituția României, Articolul 16 Egalitatea în drepturi. (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. Sursa aici (ultima accesare 12.08.2021)
[8] Constituția României, Articolul 57. Sursa aici (ultima accesare 12.08.2021)
[9] Articolul 21 Dreptul la opoziție, Alin 1. Regulament (UE) nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (Text cu relevanță pentru SEE). Sursa aici (ultima accesare 12.08.2021).


Vasile Țiple

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.