Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

De ce judecătorul de cameră preliminară confirmă redeschiderea urmăririi penale față de suspect?
16.08.2021 | Ioan Mircea DAVID

Secţiuni: Drept penal, Opinii, Procedură penală, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Ioan Mircea David

Ioan Mircea David

Sedes materiae: art. 332 C.proc.pen.-335 C.proc.pen.

Conform legislației actuale, după emiterea unei ordonanțe de clasare, modalitățile de reluare a urmăririi penale sunt expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 332 C.proc.pen.:

a) încetarea cauzei de suspendare;

b) restituirea cauzei de către judecătorul de camera preliminară;

c) redeschiderea urmăririi penale.

În cele ce urmează, voi avea în vedere doar cea de-a treia variantă de reluare a urmării penale, și anume aceea a redeschiderii sale.

Aparent norma juridică ce reglementează redeschiderea urmăririi penale de la art. 335 C.proc.pen. nu ridică semne de întrebare și nici nu prezintă dificultăți în practica judiciară. Cu toate acestea, sunt câteva aspecte care contravin modului de aplicare și funcționare al instituțiilor implicate în acest demers.

După lecturarea art. 335 alin. (3) C.proc.pen. constat că redeschiderea urmăririi penale se poate dispune atât față de suspect, cât și față de inculpat, iar după lecturarea art. 335 alin. (4) C.proc.pen. constat că ambii trebuie să ajungă în fața judecătorului de cameră preliminară pentru confirmarea redeschiderii urmăririi penale.

Întrebarea care se desprinde în mod firesc ca urmare a analizării celor două dispoziții legale indicate anterior, este următoarea: de ce suspectul trebuie să ajungă în fața judecătorului de cameră preliminară?

Legiuitorul a avut în vedere patru modalități prin care se poate ajunge la redeschiderea urmăririi penale, trei dintre acestea “beneficiind” de confirmarea judecătorului de cameră preliminară, sub sancțiunea expres prevăzută, și anume aceea a nulității absolute a ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale.

Prima ipoteză vizează acea situație în care motivele pentru care inițial a fost dispusă clasarea se constată că nu au existat, prilej cu care procurorul ierarhic superior celui care a emis ordonanța de clasare procedează la infirmarea acesteia și dispune el redeschiderea urmăririi penale.

Cea de-a doua ipoteză vizează apariția unor fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pentru care inițial a fost dispusă ordonanța de clasare, iar procurorul procedează la revocarea acesteia și la redeschiderea urmăririi penale.

Cea de-a treia ipoteză îl are în prim-plan pe același reprezentant al Ministerului Public care a dispus ordonanța de clasare prin care a stabilit o serie de obligații în sarcina suspectului sau a inculpatului, iar acesta din urmă, cu rea-credință, nu le-a îndeplinit. Evident, și în acest caz va dispune revocarea ordonanței inițial emise și va dispune redeschiderea urmăririi penale.

Nu cea din urmă ipoteză vizează demersul judecătorului de camera preliminară care admite plângerea formulată împotriva ordonanței de clasare și dispune trimiterea cauzei la procuror în vederea completării urmării penale.

Este clar faptul că ordonanța de clasare poate interveni atât față de suspect, cât și față de inculpat, însă redeschiderea urmăririi penale în ipotezele revocării și a infirmării ordonanței de clasare este condiționată de acea confirmare din partea judecătorului de cameră preliminară.

Or, judecătorul de cameră preliminară ajunge în această ipoteză să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei unei ordonanțe ce-l are în prim-plan pe suspect, deși acesta nu a fost, nu este (în momentul confirmării) și există posibilitatea ca nici în viitor să nu fie inculpat. Nedobândirea calității de inculpat odată cu punerea în mișcare a acțiunii penale conduce implicit la nedobândirea calității de parte în procesul penal, conform art. 82 C.proc.pen.

De pildă, reprezentantul Ministerului Public dispune clasarea pentru că există o anumită împrejurare ce nu determină incidența normelor penale și nici antamarea răspunderii penale a suspectului. Ulterior, apar împrejurări noi care o înlătură pe cea inițială și se redeschide urmărirea penală, obținându-se totodată și confirmarea din partea judecătorului de cameră preliminară.

Deși s-a redeschis urmărirea penală, față de suspect nu există probe din care să rezulte presupunerea rezonabilă că acesta a săvârșit infracțiunea, motiv pentru care nu se va putea pune în mișcare acțiunea penală, conform prevederilor art. 15 C.proc.pen., ba mai mult decât atât intervine un alt caz prevăzut de art. 16 alin. (1) C.proc. pen., care va atrage o nouă soluție de clasare.

În concluzie, față de suspect a fost dispusă clasarea, s-a redeschis urmărirea penală și nici după confirmarea din partea judecătorului de cameră preliminară, acesta n-a dobândit o altă calitate procesuală, intervenind din nou clasarea.

O astfel de ipoteză ar fi trebuit să o aibă în vedere legiuitorul atunci când a stabilit că indiferent de calitatea pe care o deține (de suspect sau de inculpat), confirmarea redeschiderii urmăririi penale trebuie realizată de un judecător de cameră preliminară.

Pot înțelege actuala reglementare doar din perspectiva garanțiilor pe care legiuitorul a încercat să i le ofere suspectului față de care poate fi pusă în mișcare acțiunea penală, deși inițial soluția era aceea de clasare. Chiar și în această ipoteză reglementarea actuală este deficitară. În cuprinsul art. 335 alin.(4) C.proc.pen. se precizează că această confirmare are loc în camera de consiliu, cu citarea suspectului sau a inculpatului, însă același legiuitor stabilește că “neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluționarea cererii de confirmare”.

Aparent textul conferă garanții suspectului, în sensul că legiuitorul a considerat oportun ca asupra ordonanței de redeschidere să se pronunțe un judecător, dar garanția efectivă pare să nu existe, deoarece persoanele legal citate nu trebuie să fie prezente pentru soluționarea cererii, asistența juridică nu este obligatorie, iar audierea sau ascultarea suspectului sau a inculpatului nu este prevăzută de lege.

Mai mult decât atât, legiuitorul ne convinge despre modalitatea în care se desfășoară efectiv această procedură de confirmare a redeschiderii, din cuprinsul art. 335 alin. (41) C.proc.pen., conform căruia judecătorul de cameră preliminară urmează să verifice legalitatea și temeinicia ordonanței de redeschidere a urmăririi penale în urma analizării “materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate”.

În opinia mea, procedura de confirmare a urmării penale de către un judecător ar trebui realizată doar în ipoteza în care procurorul ierarhic superior celui care a dat ordonanța de clasare, o infirmă. Și în acest caz, o modificare legislativă în favoarea judecătorului de drepturi și libertăți consider că ar eficientiza mai mult întreaga procedură de confirmare și totodată ar preîntâmpina o situație juridică ca aceea în care demersurile inițiate față de un suspect sunt confirmate de judecătorul de cameră preliminară.

Pentru ipoteza revocării ordonanței de clasare, fie în situația în care se constată că împrejurarea inițială ce a determinat clasarea, a dispărut, fie în situația în care suspectul cu rea-credință nu își îndeplinește obligațiile stabilite prin ordonanța de clasare, consider că este suficientă confirmarea din partea procurorului ierarhic superior. Stabilirea unei proceduri mai ample care în final s-ar putea finaliza tot cu o soluție de clasare, dar pe un alt caz prevăzut de lege decât cel avut în vedere inițial, nu contribuie nici la aflarea adevărului și cu atât mai puțin la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil.

Avocat Ioan Mircea David

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti